1,302 matches
-
ca o resursă mai mult sau mai puțin secretă. Cea de-a doua este ca triada compusă din rațiune, libertate și prosperitate, care rămâne cadrul de neevitat și pe bună dreptate prețios al Noului Occident, să nu fie distorsionată în raționalism, libertinaj și automulțumire”91. Pentru dezvoltarea postcomunistă este extrem de importantă problema impactului ortodoxiei răsăritene asupra unor chestiuni precum atitudinea față de autoritate, dat fiind că ortodoxia se bazează pe relații ierarhice între conducători și subordonați 92. De curând, Lavinia Stan și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
concomitentă cu instalarea științelor moderne, a cunoașterii științifice moderne. Tot așa cum filosofia lui Socrate și a marilor socratici, Platon și Aristotel, se afla în fața dilemei eleatismului sau heraclitismului, marea filosofie germană, forma deplină a filosofiei moderne se află în fața dilemei raționalismului și empirismului. La fel ca atunci, marile poziții de gândire ale filosofiei moderne, ale lui Kant și Hegel, s-au născut din efortul sintezei. Tematizarea comunicării este caracteristica actualei etape a istoriei filosofiei occidentale, cea pe care o trăim noi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
absolută autonomie. Rămân celelalte două orientări, semiologia și hermeneutica-deocamdată, neunite de vreo sinteză filosofică - să jaloneze câmpul problematic al raționalității semnificante, tot așa cum făceau eleatismul sau heracliteismul -pe care le sintetizează filosofia Iui Platon - cu tematizarea a "ceea ce este", sau raționalismul și empirismul - pe care le-a sintetizat criticismul lui Kant - cu tematizarea cunoașterii. 2. Raționalitate și semn "Stăpînul al cărui oracol este la Delphi nu spune și nu ascunde: el semnifică" Heraclit Limitele și direcțiile evoluției logos-ului în gândirea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
istorie. Alături de ea, alături de discursul oficial al cunoașterii, așa cum a fost el formulat de instituțiile iluminismului, roiesc discursurile paralele, subversive, ale astrologiei și alchimiei, ale artei memorării și divinației, discursurile excesului de interpretare ale iubirii și geloziei, în general ceea ce raționalismul celei de-a doua tematizări a numit vocile imaginarului. Ceea ce a fost inițiat programatic de iluminism a devenit realitate mai ales pentru epoca de după filosofia kantiană, pentru atât de pozitivistul secol trecut. Desigur și pozitivitatea sa a fost anturată
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este cea mai înaltă categorie, această raționalitate pe care am denumit-o semnificantă? Raționalitatea definește domeniul exercitării rațiunii. La rândul ei rațiunea trimite la gândirea abstractă, discursivă, la facultatea logică a spiritului uman caracterizată de inferențe explicite, adică de raționament. Raționalismul, curentul istoric din teoria cunoașterii, exagerează tocmai rolul acestei facultăți. El stabilește ca sursa cunoașterii este gândirea logică, rațională, activitatea intelectuală opusă și superioară cunoașterii empirice, experimentale sau sensibile. Dar numai în contextul primei tematizări filosofia crede că putem cunoaște
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care se manifestă prin structurile coerente și semnificative ale operelor culturale - literare, filosofice, teologice - și care, ca semnificație globală, conduc analizele structurale în cazul sociologiei structuralist-genetice. Exemplele de astfel de viziuni asupra lumii, pe care ni le oferă Goldmann sunt: raționalismul, empirismul, viziunea tragică, gândirea dialectică. Nu ne oprim aici nici asupra aspectului de instrumente ale istoricului filosofiei, pe care îl au aceste concepte, nici asupra caracterului lor de model, căci ceea ce ne interesează este procedeul analizei structurale pe care îl
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
destul de largă și cuprinde tragedia greacă, a destinului, tragedia lui Shakespeare, a iluziilor, și tragedia lui Racine, jansenistă, a refuzului. Numai la cea din urmă, la viziunea tragică specifică jansenismului, a Dumnezeului ascuns, situată în opoziție istorică cu empirismul și raționalismul, se oprește Goldmann pentru a o analiza structural în operele lui Pascal și Racine. în această analiză, el este condus de ideea că "interdependența elementelor constitutive ale unei opere nu face altceva decât să exprime în domeniul său propriu interdependența
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ambiguă și confuză. Mai succint, problema viziunii tragice asupra lumii poate fi formulată astfel: se poate spera la o reintegrare în acest spațiu rațional a valorilor morale supraindividuale? Ar putea omul regăsi pe Dumnezeu - adică comunitatea și universul - înlocuite de raționalism? Structura conștiinței tragice janseniste este după Goldmann aceasta: 1. Dumnezeu este prezent și absent în același timp; 2. lumea are și nu are sens (da și nu în același timp); 3. omul este caracterizat de exigența absolută și exclusivă de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
debutul tematizării cunoașterii. Era nevoie la debutul celei de-a treia tematizări, a comunicării, de o inversare a pozițiilor și rolurilor înainte de a se instala o tensiune între semiologie și hermeneutică, ca mai înainte între eleatism și heraclitism sau între raționalism și empirism. în ordinea modernității, prezența conștiinței, instalată de cogito-ul cartezian, ne plasează într-un solipsism ipotetic din care ne scoate în primul rând dorința. Ea dă consistență unei realități exterioare eului, dar similară cu eul: Altul, Celălalt, altul decât
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de masă, distribuirea mărfurilor în interiorul unor mase mari de oameni, folosința banului în calculul economic, dezvoltarea comerțului cu amănuntul, apariția băncii ca girant al activității economice productive. Capitalismul înseamnă, de asemenea, industrie, comerț global, organizare politică națională, descoperiri geografice, mașinism, raționalism, universități ș.a.m.d. Este o lume ce a apărut din dorința umană de eliberare și autonomie, care se va transforma apoi în dorința explicită de libertate politică. Capitalismul este, fără îndoială, o lume a egalității între oameni, pe baza
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
toate, în fața naturii și a semenilor, grecii erau oameni care gândeau prin sine, care aveau propria individualitate și reprezentări proprii asupra lumii lor interioare și exterioare. Asta îi deosebea în mod fundamental de populațiile din Orient. Atingem această temă, a raționalismului și poziției filosofice umane în raport cu semenii și cu natura, pentru că o considerăm a fi importantă. Deosebirea acestea va duce la ceea ce noi numim azi omul liber, occidental. Fără această moștenire civilizația noastră de azi nu ar fi ceea ce este64. Dacă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de către Biserică, mai mult sau mai puțin fățiș, a afacerilor și extinderea granițelor expresiei bine cunoscute care ascunde în spatele său dilema legată de ce-i place și ce nu-i place lui Dumnezeu. Apariția scolasticii 81 ca mod de gândire, reinventarea raționalismului de gândire sub influența filosofilor greci și mai ales a lui Aristotel, dezvoltarea Renașterii și a umanismului prin punerea omului în centrul gândirii filosofice, dar și a acțiunii practice, vin să completeze un tablou al unei lumi care se pregătea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
înalt, mijlocit de personal didactic bine pregătit și zelos. Încă nu putem discuta despre caracterul laic al instituției pentru că aceasta era în întregime dependentă de Biserică. Mai târziu se va produce și această etapă, decisivă în orientarea învățământului universitar către raționalism și știință. Discutând despre laicitatea acestor prime instituții de învățământ, autorii citați arată: ,,Mult mai independente și mai laice au fost primele școli de drept și de medicină care au apărut în aceiași epocă, mai ales în țările mediteraneene.(...) Primele
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
23-24. 146 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 24. 147 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 24. 148 "(...) este clar că protestanții au demonstrat o înclinație specifică spre raționalismul economic, atât ca pătură dominantă, cât și ca una dominată, atât ca majoritate, cât și ca minoritate, ceea ce la catolici nu s-a putut și nu se poate constata în același mod, nici într-o situație, nici în alta. Cauza
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sprijină pe fundații filosofice cu totul diferite. Cea dintâi se bazează pe o interpretare evoluționistă a tuturor fenomenelor culturale și spirituale și pe o sondare a limitelor puterilor rațiunii umane. Cea de-a doua se bazează pe ceea ce am numi raționalism ,,constructivist", o concepție care duce la tratarea tuturor fenomenelor culturale ca fiind produsul unei proiectări deliberate și pe convingerea că este atât posibil, cât și dezirabil să reconstruiești toate instituțiile conform unui plan preconceput", Adrian Paul Iliescu-co., Filosofia socială a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Artemis, București, 2003, p. 60. 238 Ibidem, pp. 60-61 239 Paul Johnson arată că: ,,(...) israeliții au fost primul popor care au aplicat în mod sistemic gândirea rațională la problemele religioase. Începând cu perioada lui Moise și pe parcursul întregii lor istorii, raționalismul a constituit un element central în credința iudaică. Într-un sens este chiar elementul central, căci monoteismul în sine este o aplicare a unui sistem rațional". Paul Johnson, O istorie a evreilor, Editura Humanitas, București, 2015, p. 54. 240 Nicolae
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
345. 298 Ibidem, p. 347. 299 Ibidem, p. 347. 300 Ibidem, p. 347. 301 Ibidem, p. 358. 302 "Prescripțiile castelor legate de tabu, n-ar fi făcut din punct de vedere formal, imposibil capitalismul. Însă este de la sine înțeles că raționalismul economic nu s-a putut înrădăcina acolo unde prescripțiile legate de tabu au dobândit deja o asemenea putere. Pentru aceasta piedicile interne în calea asocierii potrivit diviziunii muncii, în ciuda tuturor facilităților create, a muncitorilor de profesii diferite - adică din caste
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
facilităților create, a muncitorilor de profesii diferite - adică din caste diferite - într-o activitate comună au fost totuși mult pre puternice. Efectul specific al dominației religioase a castei asupra "spiritului" în care se realizează activitatea economică este cu totul opus raționalismului". Max Weber, Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998, p. 50. 303 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. I, p. 56. 304 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 76. 305 Ibidem
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. XII. 194 Fernand Braudel consideră că: ,,Nu este mai puțin adevărat că tendința civilizației occidentale, din momentul în care gândirea greacă se dezvoltă, este atracția spre raționalism, deci spre o atitudine degajată în raport cu viața religioasă". Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. I, p. 56. 195 Christophe Charle, Jacques Verger, Istoria universităților, Editura Institutul European, Iași, 2001, p. 9. 196 Ibidem, p. 10. 197 Christophe Charle, Jacques
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Vulcănescu are o identitate duală: fin analist, erudit în probleme de religie și filosofie, pe de o parte, un intelectual obnubilat de poziția ortodoxiei, de "iraționalismul ei, pe de altă parte. Subliminal, polemică se concentrează în jurul luptei dintre idealism și raționalism, dintre esse est percipi și cogito ergo sum. Desprins din placenta naista, Vulcănescu evoluează chiar împotriva maestrului, atunci când accepta mântuirea evreilor convertiți. Discuția este destul de complexă și nu voi zăbovi acum asupra ei. Așadar, Mihail Sebastian prins la mijloc între
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
vecinica ei degringolada. Doză de experiment se distinge nu numai ca temă de laborator, descumpănirile, halucinațiile continuă și astăzi, indiferent de natură lor. Înregistrarea anormalului a permis prozatorului nostru să declanșeze, în raport cu întâmplarea brută, acel intimism conflictual care destrăma fibră raționalismului director. O anume sagacitate funcționează în linia cufundarii cuplului în demonie și obstinație, viziune avansată de Strindberg, apoi dezvoltată de romancierii evrei din Școala de la Viena (Jacob Wassermann, Franz Werfel, Ștefan Zweig). De subliniat sinceritate analitică dusă la extrem, în
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
operațiune aberantă: Rorty vine din tagma relativismului contemporan în varianta destul de hard (uneori și soft, ce-i drept), din acea Școală a Resentimentului care îl scoate din sărite pe Bloom, în vreme ce autorul Canonului este un soi de ultim dinozaur al raționalismului și tradiționalismului, propovăduitor al Adevărului suprem, al Obiectivității transcendentale, ale Frumosului, al Valorii. N-ar trebui să folosesc, poate, un cuvînt insinuant și răuvoitor, precum acela de "dinozaur": Harold Bloom are strălucire speculativa și percutanta analitică, astfel că întotdeauna cărțile
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]
-
în cele două cîmpuri adverse, nu doar au masticat-o și popularizat-o. Războiul în direct, first hand, asadar. Precizarea e importantă, pentru că exista manifestări mediocre, vulgare, sau de un radicalism stupefiant și incomprehensibil în ultimă instanță ale relativismului, după cum raționalismul la rîndul lui poate ajunge, la limită, să semnifice pur și simplu crasa ignoranța și conservatorism idiot. Evident, Rorty și Bloom nu sînt nici macar pe-aproape de asemenea deprimante extreme. Ce înseamnă, la urma urmelor, canon, pentru Harold Bloom, altceva decît
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]
-
vreodată, mizeria... În așa fel încât cred că ar fi mai dăunătoare, pentru tine și pentru întreaga umanitate, o milă ce ar lua partea injustiției..." * "Între materialism și spiritualism, opoziția ar fi mai puțin severă, dacă, în loc de "materialism", am spune "raționalism"... Din acel moment, înțelegerea nu mai este imposibilă. Cât mă privește, eu simt în adâncul sufletului meu că dintre aceste două stări de spirit, una are tot ce-i lipsește celeilalte. Nu mă pot împăca cu o spiritualitate irațională, și
Despre Dumnezeu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15560_a_16885]
-
o imanență care, la rigoare, s-ar putea integra într-un ,,criticism" general, dar care se cuvine mereu prezervată. Constantin Pricop ne-a făcut impresia că are un complex în fața termenului de literatură pe care-l consideră cumva marginal, subsecvent raționalismului, științelor, organizării statale etc.: ,,Cele două moduri de a gîndi lumea, al literaturii și al oamenilor de știință, au un impact diferențiat inclusiv asupra organizării societăților moderne. Apariția statelor moderne, consolidate pe ideile filosofiei luminilor, favorizează raționalismul, științele, literatura rămînînd
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]