2,941 matches
-
echivalente cu două dintre modelele sale. Combinînd lucrările celor doi autori, rezultă patru modele generale de analiză decizională. Paradigma analitică (primul model: actorul rațional) susține viziunea realistă tradițională asupra lumii, în care politica externă este analizată pe baza idealului maximei raționalități, înțeleasă ca interes național. Acest model presupune că factorii interni care influențează luarea deciziilor sînt constanți și de aceea neglijează analiza lor. Paradigma cibernetică (modelul al doilea: procesul organizațional) vede deciziile ca fiind nu consecința raționalității instrumentale, ci rezultatul procesului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe baza idealului maximei raționalități, înțeleasă ca interes național. Acest model presupune că factorii interni care influențează luarea deciziilor sînt constanți și de aceea neglijează analiza lor. Paradigma cibernetică (modelul al doilea: procesul organizațional) vede deciziile ca fiind nu consecința raționalității instrumentale, ci rezultatul procesului de luare a deciziilor sub imperiul inerției organizaționale. Aceasta se aplică adunării informațiilor necesare pentru o corectă evaluare a amenințărilor; de exemplu, o birocrație are doar cîteva categorii cu ajutorul cărora poate clasifica și înțelege evenimentele. Ea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a statelor și a reprezentanților lor, al treilea model ia în considerare politica intraguvernamentală pentru a înțelege luarea deciziilor. În fine, Steinbruner a adăugat un al patrulea model, paradigma cognitivă. Aici, din motive psihologice, deciziile ar putea să nu reflecte raționalitatea instrumentală. Nici receptarea, nici prelucrarea informațiilor nu este ghidată în mod necesar de rațiune. Modelele pot fi rezumate după cum urmează (vezi tabelul 5.1). Tabelul 5.1 Modelele de analiză a politicii externe (Allison/Steinbruner) rațional non-rațional impersonal modelul I
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
obiectivele sale) și rațiunile pentru care vrea să facă acel lucru (motivele sale). Concret: "Rigoarea acestui model provine din faptul că el admite că acțiunea nu este o simplă alegere orientată către o finalitate, făcută de un agent unitar. Ceea ce raționalitatea adaugă conceptului de finalitate este consecvența între scopuri și obiective relativ la o acțiune particulară; consecvența înseamnă aplicarea principiilor pentru a alege alternativa optimă [...] "Raționalitatea se referă la alegerea consecventă, maximizatoare de valori, în interiorul unor limite impuse"." (Allison 1971: 28-30) Pentru
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acțiunea nu este o simplă alegere orientată către o finalitate, făcută de un agent unitar. Ceea ce raționalitatea adaugă conceptului de finalitate este consecvența între scopuri și obiective relativ la o acțiune particulară; consecvența înseamnă aplicarea principiilor pentru a alege alternativa optimă [...] "Raționalitatea se referă la alegerea consecventă, maximizatoare de valori, în interiorul unor limite impuse"." (Allison 1971: 28-30) Pentru analiza politicii externe, mai există încă două asumpții, mai operaționale, care vizează posibilitățile și limitele aplicabilității modelului în cercetarea empirică. În primul rînd, cu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
așteptări și poate cere ca noi date să fie luate în considerare. Modelul politicii guvernamentale propus de Allison consideră deciziile ca rezultînd dintr-o negociere intraguvernamen-tală, în care se presupune că decidenții sînt actori raționali. Din perspectiva teoriei procesului cognitiv, raționalitatea nu mai poate fi asumată ca atare. Căutarea comună a unui compromis este îngreunată de aspectele cognitive ale deciziei. În special dispozițiile cognitive ale decidenților celor mai importanți pot crea o diferență. Astfel, luarea deciziei va fi mai puțin coerentă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acestui concept nu ar fi fost luate ca un model general pentru amenințarea comunismului, perspectiva lui Kennan ar trebui calificată ca o astfel de abordare contingentă; într-adevăr, ea a fost concepută ca o pledoarie contra aplicării standardelor americane de raționalitate în interpretarea politicii externe sovietice. De asemenea, unii analiști mai recenți ai politicii externe iau ca punct de plecare analiza discursului securității naționale pen-tru a înțelege interacțiunea între state (Waever 1990). Faptul că politica externă nu este lăsată doar în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
are suficiente argumente în încercarea sa de a găsi teste care să falsifice teoriile alegerii raționale, se bazează pe o neînțelegere. În primul rînd, modelul actorului rațional propus de Allison a fost conceput ca o alternativă la asumpția realistă a raționalității, și nu la teoria alegerii raționale ca atare. Într-adevăr, al treilea model al său, departe de a fi total antiraționalist, include multe elemente ale unei abordări interacționiste a negocierilor. De asemenea, critica este înșelătoare, deoarece ea lasă de înțeles
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1984; Banks 1984). În timpul unei îndelungate perioade în care legitimase dezlegarea enigmelor, realismul s-a confruntat cu anumite probleme, cum ar fi nivelurile diferite de analiză (Singer 1961), ficțiunea statului monolitic (criticile marxiste și pluraliste) și discuția asupra conceptului de raționalitate și a semnificației factorilor birocratici și cognitivi (vezi cap. 5). Însă doar la sfîrșitul revoluției behavioraliste, aceste probleme au devenit anomalii, adică potențiale amenințări pentru validitatea realismului. S-a scris foarte mult despre iluzia unei dispute între tradiționalism și behavioralism
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ne apropie de o versiune a relativismului. Or, poziția lui Kuhn este convenționalistă. Ea nu este relativistă, pentru că progresul științific este hotărît de judecata în cunoștință de cauză a comunității științifice. Ea nu este nici în mod abstract raționalistă, pentru că raționalitatea convingerilor depinde ea însăși de factori sociali: Singura îndoială a lui Kuhn este dacă progresul în a dezlega enigme, sau mai degrabă în a rezolva probleme, înseamnă "progres spre adevăr" [...] Astfel Kuhn distinge atent succesul empiric al unei teorii de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
puterii. Din moment ce Waltz susține că această greoaie asumpție a unei "preferințe pentru echilibrarea puterii" între cei puternici nu are prea mult de-a face cu motive, idei ș.a.m.d. și că el n-are nevoie de vreo asumpție a raționalității (Waltz 1979: 118), balanța puterii este considerată ca un fel de răspuns automat al sistemului (în curată tradiție behavioralistă). Este foarte important de observat totuși că teoria lui Waltz nu face cu nimic mai "științific" conceptul de balanță a puterii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Economy, lansată în 1994. Cealaltă întîlnire weberiană cade parțial în afara matricii, pentru că ea se leagă de interesul reînnoit pentru teoria normativă. Discuția în jurul "eticii responsabilității" sau a oricărei forme de etică practică, precum și a părerii lui Weber asupra relativismului și raționalității, reprezintă moștenirea weberiană. Aceasta leagă într-adevăr realiștii clasici (Aron 1962; Hoffmann 1981; Hassner 1995) de școala engleză a relațiilor internaționale (Bull 1977; Vincent 1974, 1986), teoreticienii critici (Hoffmann 1987, 1988; Linklater 1990; Brown 1992; Patomäki 1992, 1995) și teoreticienii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
distincție impor-tantă. Aici convingerile și dorințele sînt deduse din comportament. Mai mult, alegerii (comportamentului) i se conferă de către analiști un înțeles exterior, care le permite să reconstruiască dorințele și convingerile actorului. O abordare mai hermeneutică, deși încă bazată pe asumpția raționalității, va încerca mai întîi să înțeleagă dorințele și convingerile în termenii actorului însuși, înainte de a explica în mod rațional acțiunea - mai întîi tot în termenii actorului, iar apoi, dacă este necesar, în termenii publicului pentru care a fost inițiat demersul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
termenii publicului pentru care a fost inițiat demersul. În analiza politicii externe, există abordări cognitive sensibile la astfel de alegeri individuale (Jervis 1976). De asemenea, Alexander George (1979) pro-pune o cercetare care să urmărească procesul, în loc să asume pur și simplu raționalitatea alegerii pe baza comportamentului. În fine, unele cercetări ale sistemelor de convingeri (Little și Smith 1988) recreează întreaga viziune asupra lumii și se situează prin aceasta dincolo de teoria behavioralistă a acțiunii. Expulzarea dezbaterii normative La mijlocul anilor '80, Holsti (1985) deplîngea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
se vor ciocni o mulțime de idoli (Weber 1988 [1919]). Nu există nici soluție rațională, nici soluție divină la pluralitatea valorilor. De aceea, modernitatea este ambivalentă. Ea eliberează indivizii de regulile arbitrare, dar îi poate încătușa în rețeaua crescîndă a raționalității instrumentale, cușca de fier a lui Weber. În acest context a apărut o nouă comprehensiune de sine a individului, o nouă subiectivitate. Ea își are originile în ceea ce Aron (1969: 287) numea ambiție prometeică a modernității timpurii, adică ambiția de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sine a individului, o nouă subiectivitate. Ea își are originile în ceea ce Aron (1969: 287) numea ambiție prometeică a modernității timpurii, adică ambiția de a deveni stăpîni și proprietari ai naturii cu ajutorul științei și tehnologiei. Într-o lume în care raționalitatea nu are ultimul cuvînt în alegerile morale, subiectul este deopotrivă purtătorul progresului și marele pericol la adresa Luminismului. Pericolul pîndește la două niveluri. La nivel individual, există riscul ca voința de putere să fie singura cale spre moralitate, idee asociată adesea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
spre influențele din exterior, incluzând și Statele Unite. În 1968, de exemplu, guvernul francez a adoptat sistemul cunoscut sub numele de raționalizarea alegerilor bugetare ("rationalisation des choix budgétaires" RCB) inspirat de "Planning Programming Budgeting System" (PPBS) american care folosea tehnici de "raționalitate" precum Analiza Cost-Beneficiu.42 Această abordare a continuat să fie folosită pentru o perioadă, fiind abandonată în anii 1980. Este evident faptul că Franța împreună cu alte state capitaliste avansate, s-a confruntat cu problema mânuirii expansiunii statului și a serviciilor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
dar ocupația este importantă; vârsta și sexul sunt secundare Cultura omogenă cu consensul valorilor și puține subculturi diversă, cu multe subculturi și numeroase valori conflictuale Gesellschaft, însemnând "societate" ori "asociație", se referă la relațiile sociale caracterizate de specializare, individualism și raționalitate. Specializarea apare în forma rolurilor sociale separate și a instituțiilor sociale care sunt dezvoltate să îndeplinească sarcini specifice și să realizeze anumite obiective. Individualismul și relația cu interesul personal predominant vin să înlocuiască loialitatea față de grup și societate. Finalitățile și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau meritului, un salariu fix; * separarea venitului privat de cel oficial . În concepția lui Weber, toate aceste elemente sunt legate împreună într-o totalitate coerentă ce produce o construcție rațională. Analiștii de astăzi ai concepției weberiene sugerează că ideea despre raționalitatea birocrației cuprinde două sensuri ușor diferite. În unul din ele raționalitatea birocrației constă în faptul că ea maximizează eficiența tehnică, adică regulile ce definesc cele mai potrivite mijloace care trebuie să realizeze finalitățile organizaționale sunt bazate pe cunoștințele tehnice moderne
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
În concepția lui Weber, toate aceste elemente sunt legate împreună într-o totalitate coerentă ce produce o construcție rațională. Analiștii de astăzi ai concepției weberiene sugerează că ideea despre raționalitatea birocrației cuprinde două sensuri ușor diferite. În unul din ele raționalitatea birocrației constă în faptul că ea maximizează eficiența tehnică, adică regulile ce definesc cele mai potrivite mijloace care trebuie să realizeze finalitățile organizaționale sunt bazate pe cunoștințele tehnice moderne și totodată direcționează comportamentul membrilor în mod eficient. În alt sens
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și simplu predictibilitatea ei. Exact ceea ce interesează și corespunde în cel mai înalt grad diverselor organizații și activităților pe care acestea le desfășoară. În viziunea teoreticienilor organizațiilor, birocrația este chintesența formei moderne a organizației care înglobează și promovează dominația instrumentului raționalității în toate domeniile vieții sociale, iar raționalitatea reprezintă procesul prin care orice aspect al relațiilor umane este subiect de calcul și administrație. Bineînțeles orice birocrație modernă, aflată permanent sub impactul forțelor științifice, tehnologice, economice și sociale urmărește permanent raționalitatea structurii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și corespunde în cel mai înalt grad diverselor organizații și activităților pe care acestea le desfășoară. În viziunea teoreticienilor organizațiilor, birocrația este chintesența formei moderne a organizației care înglobează și promovează dominația instrumentului raționalității în toate domeniile vieții sociale, iar raționalitatea reprezintă procesul prin care orice aspect al relațiilor umane este subiect de calcul și administrație. Bineînțeles orice birocrație modernă, aflată permanent sub impactul forțelor științifice, tehnologice, economice și sociale urmărește permanent raționalitatea structurii și funcționării ei. Dar procesul dezvoltării sociale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
instrumentului raționalității în toate domeniile vieții sociale, iar raționalitatea reprezintă procesul prin care orice aspect al relațiilor umane este subiect de calcul și administrație. Bineînțeles orice birocrație modernă, aflată permanent sub impactul forțelor științifice, tehnologice, economice și sociale urmărește permanent raționalitatea structurii și funcționării ei. Dar procesul dezvoltării sociale contemporane impune necesitatea unui nou tip de birocrație a cărui premisă majoră rezidă în descentralizarea procesului de luare a deciziilor, încurajarea gândirii și soluțiilor creative. Oamenii societății moderne acționează în contextul constrângerilor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
interogația weberiană fundamentală: Care sunt caracteristicile raționale în măsură să asigure realizarea scopurilor propuse? Soluțiile identificate pornesc într-un fel sau altul de la cele propuse de Weber pe care le-am prezentat mai înainte și care, așa cum am văzut, constituie raționalitatea birocrației. Această abordare a condus la recunoașterea existenței de forme organizaționale și structuri manageriale dintre cele mai variate. Birocrația și democrația. Cum birocrația face posibilă democrația? Potrivit lui Weber, fiecare drept politic sau economic cere o birocrație ca să îl asigure. Dacă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ed.). Newbury Park, CA: Sage Publications, Inc. Postolache, T. (Coord.) (1990) Schiță privind strategia înfăptuirii economiei de piață în România, București Radu, I. (coord.), Iluț, Petru, Matei, Liviu (1994) Psihologie socială, Cluj, Editura Exe Rădulescu, M. S. (1994) Homo sociologicus. Raționalitate și iraționalitate în acțiunea umană, București, Casa de editură și presă "Șansa" S.R.L. Roethlisberger, F. J., Dickson, William, J. (1939) Management and the Worker, Cambridge, MA: Harvard University Press Rotariu, T., Iluț, P. (coord.) (1996) Sociologie, Cluj-Napoca, Editura Mesagerul, a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]