1,949 matches
-
gr. κέρας,- ατος s.n. "corn"); cheil(o)- (cf. gr. χεϊλος,- εος s.n. "buză, gură, bord, margine"): med. ro. cheilorafie s.f. (cf. fr. cheilorraphie s.f.; en. cheilorrhaphy); cheli- "gheară, clește" (cf. χηλή, -ης s.f. "gheară"; lat. chelae,-arum s.f. pl. "foarfecele racului"): med. ro. chelare s.f. (cf. fr. chélation s.f.; en. chelation); chemo-/chemi-, chimi(o)- chimie (cf. gr. χυμός, - οΰ s.m. "suc, zeamă"): med. ro. chemosensibilitate (chémosensibillité s.f.; en. chemosensitivity); cian(o)-,- cian "albastru" (cf. gr. κύανος,-οΰ s.m. "substanță de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
s? devin? clase periculoase. Astfel, nu e de mirare c? ?tiin?ele umane �n stare n?sc�nd? trec nu numai prin recitirea filosofiei sau prin descoperirea epistemologiei, ci ?i prin observarea, cu scopuri curative, a criminalilor ?i a s?racilor. �n Fran?a, �nc? din primii ani ai Restaura?iei, problema penitenciarelor este la ordinea zilei. Pare c? nu mai este posibil s? fie confundă?i, �n acela?i oprobriu, criminalii ? i nebunii, copiii ?i adul?îi, micii ?i mării
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a pune la dispozi?ia guvernului britanic ?i a instan?elor conduc?toare principalele date economice ?i sociale, de natur? statistic?, pe care societatea le str�ngea �n cadrul unor teme privitoare la populă?ie ?i s?n?țațe, s?racii f?c�nd obiectul unei aten?îi speciale. De la simplă observa?ie se trecea la voin?a de a interveni asupra faptelor �nse?i, cu speran?a amelior?rîi condi?iei sociale a celor mai defavoriza?i ?i, f?r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fiind intermedierea limbii grecești.( În Peninsula Balcanică arabisme au ajuns de multe ori însă și prin limba turcă.) Astfel, arabul 'qrab, cu semnificația "scorpion", a fost împrumutat de greacă cu forma kárabos, de unde a pătruns în latină (carabus), avînd semnificația "rac de mare". În greacă și în latină s-a dezvoltat apoi semnificația "barcă", semnificație cu care cuvîntul a fost preluat de portugheză, unde a primit forma caravela și de unde a pătruns în spaniolă (carabela), în franceză (caracvelle) și în italiană
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Păcat! Presupun că-ți place să te scalzi noaptea. Tenul tău uimitor (după părerea mea, exagera cu bună știință) nu prea suportă soarele, îmi închipui." Ea râse din inimă: Da, dacă mă expun la soare, mă fac roșie ca un rac fiert." Încercă să fie galant: "Ai putea să semeni mai degrabă cu un morcov mic și drăgălaș pe care îți vine să-l ronțăi. Dar, à propos, nu ți-e frică să te scalzi noaptea?" "À propos de ce?" El nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Rusului fiind la capătul din jos al ogoarelor, avea apa limpede și-un debit mare, gata să dea peste maluri. Ce-i veni tatei în gând, dezbrăcă, repede cămașa și ițarii și se pomeni în pârâu. Vreau să prind câțiva raci și-o să avem un prânz tare delicios! spune tata. Mie mi-era frică să intru în apă și rămânând pe iarbă, am primit o sarcină importantă: Adună câteva vreascuri, frunze și fân uscat, ca să putem frige racii și peștii ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să prind câțiva raci și-o să avem un prânz tare delicios! spune tata. Mie mi-era frică să intru în apă și rămânând pe iarbă, am primit o sarcină importantă: Adună câteva vreascuri, frunze și fân uscat, ca să putem frige racii și peștii ce-i voi prinde! m-a rugat el. Bucuroasă, mi-am îndeplinit cu brio misiunea. Pe hat am făcut un foc, care scotea scântei, fiind un pic de vânt. Am revenit apoi la pârâu și m-am minunat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
voi prinde! m-a rugat el. Bucuroasă, mi-am îndeplinit cu brio misiunea. Pe hat am făcut un foc, care scotea scântei, fiind un pic de vânt. Am revenit apoi la pârâu și m-am minunat. În iarbă foșneau câțiva raci cu cleștele larg deschise și niște pești de mărimea unei palme. M-am minunat și i-am zis tatei c-aveam destui pentru astăzi, să vină să-i frigem. A ieșit din apă, s-a îmbrăcat în grabă și m-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
destui pentru astăzi, să vină să-i frigem. A ieșit din apă, s-a îmbrăcat în grabă și m-a pus și pe mine la curățat peștii de solzi și de măruntaiele din burtă. Mi-a arătat cum se curăță racii și apoi i-a pus pe jarul încins. Ce mai sfârâiau! S-a împrăștiat un miros de pește peste tot ogorul... Apoi am servit un prânz, în natură, cum nu se poate mai aromat și delicios. Cred, că niciodată, n-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de primele trei. În primul rând, e vorba de „formula” în care călătorim, o formulă inedită, denumită „formula patru”. Sunt însoțită de cei trei fii: Cristian, Dragoș și Alexandru, un grup „forte”... deoarece suntem patru personalități diferite. Cristi e un „rac” tandru, sensibil, dar pătimaș. Este ceea ce se numește „latin lover’’. Din când în când îl mai numesc “filosoful” familiei. Dragoș este un „scorpion” elegant, radical, mândru și senzual. Dragoș e atras de mister, îi place să pătrundă în esența lucrurilor
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
în locurile în care era ceva mai adâncă se păstraseră câteva știoalne, ochiuri de apă otrăvite în care mai erau niște gângănii adaptate la mediul toxic, infestat cu milioane de microbi. Se duseseră vremurile când de-aici prindeam pești și raci cu nemiluita, pe care bunica îi arunca fără milă în ceaunul cu apă clocotită pe foc, iar toată carapacea lor devenea roșie-roșie. Mâncam toți cu mare poftă, iar Haiduc avea, desigur, și el, partea lui de ronțăit. Prin urmare, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
spună cuvân- tul. S-a ridicat de la masă și s-a ascuns mai bine de zece minute în toaleta localului, unde a tușit întruna, până i s-au umflat venele pe față, până s-a făcut tot roșu ca un rac, i-au dat lacrimile și mai că era să și verse. Când ai de gând să te duci la un control ? îi șoptește Fernic, care apăruse lângă el, în oglindă, în timp ce Cristi se clătea pe față cu apă călduță. — N-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
larg, cu bordura în flori cusute. Unii cu șalvari. Alții cu fustanelă. Pe un portret al lui Scarlat Calimah, în jurul stemei Moldovei, județele cu stemele lor: Iași (cal) Cârligătura (cal mai mic și mai urât) Hârlău (stejari) Botoșani (coasă) Dorohoi (rac) Herța (cumpănă) Fălciu (bou) Vaslui (stup) Tutova (trei pești) Covurlui (corabie) Tecuciu (strugure) Putna (Bachus) Bacău (munte) Roman (3 fire de grâu) Neamț (capră neagră) Suceava (3 brazi) (total 16 județe). 10 Iunie. Chestia Filip. Organizarea răspândirii revistei copilărești Mihuță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sticleți. Viscol mare. Morarul povesteșe cum a fost față la nașterea lui Isus "Ce-i mai bun ca boul lui?" X Constantin cel nebun. Cum a aflat Mitiță povestea lui. XI La treer cu Ianoș. Cum se prind țipari și raci. Cum ies popândăii din tainițele lor și se duc la furat boabe. XII La mănăstire la Neamțu Anagnost. Eu sunt bietul Anagnost-cel sarac urât și prost. XIII Lupii iarna și isprăvi cu săniuța. Poveste cu lupi. XIV Primăvara când a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Isăcescu. Regele Carol I era de statură mijlocie, barbă rară parcă era pusă cu fusul. Și nu avea nici un pic de voie bună, era foarte gânditor, parcă-i lipseau toate cele trebuitoare. În schimb Regina Elisabeta, era roșă ca un rac și plină de viață și voie bună, parcă nu-i lipsea nimica. Directorul nostru Ioan Mitru a strigat pe elevul V.A. Ghiorghiță din clasa a III-a care a venit și a prezentat Regelui o sculptură în lemn de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
stat în Fălticeni. 6.-Ruxandra, mama care pe lângă că rară vrednicie trebue să fi fost de rară frumuseță. El, Alecu Ștefănescu, pe lângă că a fost foarte energic, dar a avut și cu ce purta copiii la școală. Că cu un rac tot sărac și cu un chitic tot calic. El a fost răzeș cu multe fălci de loc. Când a murit Alexandru cel frumos a fost in 1903 și acum e în 1972, adică 69 de ani de atunci, am scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nu mai trage chiar toate ponoasele. * De când cu Postul Mare, nici Grivei nu mai roade oasele; le mănâncă oamenii. * Drumarii sapă groapa altora. * Nici în car, nici în teleguță, ci în Mercedes. * Indiferent unde dai, tot în capul tău crapă. * Racul dă înapoi mai încet; economia de piață - mai repede. * Melcul merge mai repede decât societatea românească. * Din doi români, trei sunt pensionari; restul - șomeri. * Elevul bun în catalog se cunoaște. * Unele manuale alternative sunt bune de înlocuit. * S-a inventat
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
nu fuge de frică, ci pentru a-și salva pielea. * Când nu are altceva, lupul se mulțumește și cu o oaie. * Pentru că... moare de mai multe ori pe zi, ursul trăiește mult. * Cel mai bun tunelist este cârtița. * Melcul și racul nu se iau la întrecere, pentru că ei merg în sensuri diferite. * Omul de la cocostârc a învățat să bată toaca. * De frica vânătorilor, cerbul și-a pus coarne și s-a travestit în copac. * De frica vrăbiilor, ciorile umblă în cârduri
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
cam prea încrucișat, așa încât Schmid al nostru s-a îmbătat lulea. Pornind apoi amețit cum era la a doua bataie, căzu jos și țevile puștii lui lovindu-se de o piatră se îndoiră și luară aproape forma spirală a unui rac. Ei bine, cine credeți că a împușcat capra în acest al doilea haitaș? Schmid. Cum dracul, măi neamțule, îi zisăi eu, de-ai nimerit capra, mort bat cum erai și cu pușca strâmbă? No! Cum era să n-o nimeresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
științific, nu m’am putut abține să nu culeg câțiva fragi. Sau, răcorindu-ne de zăduful verii În vreun râu, unii dintre noi se aleg și cu câteva scoici; bune și astea. Iar, dacă e mai priceput, și cu ceva raci; și mai buni. Sau acum, străbătând pădurile - ruginite ori Încă verzi - suntem atrași de ciuperci și de fructele pădurii; sau de vreo floare pentru Radio Iași la ai săi 55 de ani... De capul nostru, deci individual, ori chiar instituționalizat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bucată de pâine. Uscată. Cuiva - câine ori pisică - Îi poate folosi. Poate Însemna salvarea. Credeți-mă, la aceeași căruță, a Vieții, tragem și noi, deși oarecum altfel, și ele, necuvântătoarele. À propos: noi tragem oarecum altfel; ca ’n fabula cu racul, broasca și știuca ce trăgeau În iaz un sac cu grâu. Noi suntem broasca ce trage În sus... Dar nu chinuiți animalele și nici nu le Înșelați, dându-le o speranță dacă n’o puteți face și mâine, prelungind doar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
interesante și se puteau citi în ele figuri și contururi fabuloase, ca din basme. Apa scăzută a lacurilor devenea transparentă precum cristalul. Pe fundul lacului la o adâncime de jumătate de metru, se puteau prinde din barcă cu mâna liberă raci uriași, pe care nea Nae Rainu știa să îi prepare foarte bine și-i făcea să fie foarte gustoși. Urmau apoi canalele, unele frumos încadrate în portaluri de copaci cu crengile aplecate până la suprafața apei, ca de pildă canalul Litcov
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
odraslele din odaia bunicii, unde totul era parfumat și mirosea a șerbet și bragă proaspătă. Ne adunam în jurul ei, și bunica nu mai contenea cu bucatele sale, de fiecare dată altceva și într-o prezentare inedită. Cum să poți refuza raci fierți cu garnitură de orez? Cum să poți anula mâncare de gutui în sos de caramel și scorțișoară? Prăjiturile cu mere și gem de prune erau nelipsite pe perioada posturilor, pâinea de casă, cartofii copți, fructele uscate. Seara veneau mamele
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
la poalele căruia, Încovoiate și strânse Între maluri umbroase, curg solemn apele negre ale Oltului, În care vărul Ion, meșter grozav, vânează lostrița vitează, mrene argin tii cu carnea albă ca de Înger și cu icrele otrăvite, somni lucioși și raci de smaragd. Am băgat și eu mâna până-n umăr după ei, printre răgălii de sălcii și arini, scoțându-le de prin vizuinile lor fioroase pe aceste lighioni ciudate, Învoite de Dumnezeu pentru ospătarea creștinilor, fiindcă s-au miluit, zice-se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
kg În sus, lei 2,50; morunul lei 2,50 kg; nisetrul lei 3; cega de la 1 kg În sus 4 lei; icrele negre proaspete de morun 40-50 lei kg; de știucă 3 lei și de crap 2 lei kg; racii 10 lei suta; și ce să mai pomenesc de cara cudă, plătică, biban, lin și știucă, cu 10 bani până la 70 bani kilogramul? Iar din cartea de bucate veselă, scrisă de o „bu nică“ (Henrieta Kropenski-Sturdza, Editura Cartea Românească), aflăm
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]