1,939 matches
-
sunt propuse: -decoct din amestec cu herba de răchitan (40 g), frunze de urzică vie (30 g), herba de coada racului (20 g), mătase de porumb (10 g); -decoct din amestec cu herba din traista ciobanului, crețușcă, coada calului, coada racului, răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
herba din traista ciobanului, crețușcă, coada calului, coada racului, răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
uscate de anghinare, frag, frasin, mentă, nuc, roiniță, salvie, urzică moartă sau zmeur (1-2 lingurițe la 250 ml apă În clocot) din care se beau 2-3 ceaiuri ușor Îndulcite pe zi. *infuzie din herba uscată de coada șoricelului sau coada racului (1 lingură la 250 ml apă clocotită) din care se beau 2 căni pe zi, după mesele principale. *infuzie din herba uscată și mărunțită de cimbrișor sau cimbru de cultură (1-2 lingurițe pulbere la 200 ml apă clocotită cu infuzare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
păpădie, patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană cu acțiuni antibiotice, sedative și de diminuare a durerilor. *Decoct din scoarță de alun, mesteacăn sau stejar din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu efecte cicatrizante și antihemoragice. *Pulbere din flori și fructe de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
efecte cicatrizante și antihemoragice. *Pulbere din flori și fructe de afin din care se iau câte o linguriță de 3 ori pe zi cu efecte antidiareice și antibiotice, datorită conținutului de taninuri, mirtilină și arbutină. *Pulbere din rădăcini de coada racului (Potentilla anserina) (câte o linguriță de praf după fiecare din mesele principale), cu efecte astringente În caz de diaree acută. *Tinctură din fructe verzi de nuc pentru dulceață care se macerează În alcool 70 0 timp de 4 săptămâni, cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
care se pun În 750 ml apă clocotită, se infuzează 5 minute și se beau 3 ceaiuri pe zi, având efecte antidiareice și antiinflamatoare. În uz extern se utilizează cataplasme din frunze de zmeur și băi din herba de coada racului. Rețeta autorilor *Capsella bursa-pastoris, Crataegus monogyna, Melilotus officinalis, Mentha x piperita, Potentilla anserina, Quercus robur, Urtica dioica, Vaccinium myrtillus. Regimul alimentar Cel mai important mijloc de tratament al bolii este igieno-dietetic, inițiat cu o alimentație de cruțare, folosind sucuri diluate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
au avut un colon Înfundat cu reziduuri metabolice. Tratamentele fitoterapeutice Se fac cu plante care au acțiuni antiseptice, carminative, antispastice și sedative. -infuzie din flori de tei și salcâm, frunze de mentă și roiniță, herba de coada șoricelului și coada racului, amestecate În părți egale; se ia o lingură amestec uscat și mărunțit la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10 minute și se beau, zilnic, 2-3 ceaiuri puțin Îndulcite, având efecte de relaxarea intestinelor, reducerea spasmelor și a balonării
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
antibacterian și cu proprietăți astringente, absorbante, antiemetice, antiseptice, antiinflamatoare, antispastice, calmante și sedative. Aceste plante se consumă sub formă de infuzii sau decocturi care nu se Îndulcesc, mai ales atunci când diareea este asociată cu enterocolitele de fermentație. *Decoct de coada racului (Potentilla anserina) (2 linguri herba uscată și mărunțită la 500 ml apă rece); se fierbe 2-3 minute, se infuzează 5 minute și se beau 2 ceaiuri pe zi. *Decoct din scoarță de stejar (Quercus robur) (2 lingurițe coajă recoltată de pe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
loc călduros. Se consumă zilnic circa 15-20 picături, diluate cu apă, având efecte În formele acute sau cronice de diaree. Există multe propuneri de amestecuri din plante medicinale. *Infuzie de mentă + fragi+ troscot + zmeur (În părți egale); *Infuzie din coada racului + traista ciobanului + troscot (părți egale); *Decoct din ciuboțica cucului + năpraznic + ferigă (câte 1 lingură) și 1 linguriță ghimbir la 250 ml suc de mure; se fierbe 10 minute, se infuzează 10 minute, se strecoară și se beau câte 100 ml
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Infuzie din frunze de afin (Vaccinium myrtillus), mentă (Mentha x piperita) sau nuc (Juglans regia) (1 linguriță la 200 ml apă În clocot, cu infuzare 10 minute) din care se beau 2 ceaiuri pe zi. *Decoct din herba de coada racului (Potentilla anserina) sau fructe de porumbar (Prunus spinosa) sau scoarță de stejar (Quercus robur) (1 lingură la 250 ml apă cu fierbere timp de 2-5 minute și infuzare 1o minute); se beau 2 ceaiuri pe zi având efecte antiseptice și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
mărunțit la 200 ml apă clocotită); se fierbe Încă 5 minute la foc redus, se infuzează În vas acoperit 10 minute și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Decoct din amestec cu frunze de nuc și mentă, herba de coada racului, cimbrișor, răchitan și turiță mare și scoarță de stejar, luate În părți egale (1 linguriță amestec uscat și măcinat În 250 ml apă rece); se fierbe 5 minute, se infuzează 10 minute și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *infuzie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
mare și scoarță de stejar, luate În părți egale (1 linguriță amestec uscat și măcinat În 250 ml apă rece); se fierbe 5 minute, se infuzează 10 minute și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *infuzie din herba (de coada racului, sunătoare, traista ciobanului troscot) și frunze (de mentă), luate În părți egale (1 lingură amestec la 200 ml apă clocotită cu infuzare 10 minute În vas acoperit); se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba (de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și frunze (de mentă), luate În părți egale (1 lingură amestec la 200 ml apă clocotită cu infuzare 10 minute În vas acoperit); se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba (de traista ciobanului, răchitan, coada racului, coada calului, sulfină), petale de trandafir de dulceață, frunze (de patlagină, salvie, urzică), rădăcini de păpădie, mătase de porumb (1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15 minute În vas acoperit); se strecoară și se beau 2
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
rumene. Nenea Manu ia urma unui ren. 19. Transcrieți propozițiile: Un miner are aur. Manea ne ia mure. 20. Despărțiți în silabe cuvintele: armean; neam; nimenea. 21. Scrieți cuvintele care reprezintă fiecare desen: 16 22. Schimbați ordinea literelor din cuvântul „rac” și formați cuvinte noi. 23. Transcrireți cuvintele: cam, cum., acar, carne, urca, mic, munca, nimic, inamic, camera, crai, crainic, macara, mecanic, canar. 24. Alcătuiți propoziții din cuvintele: a. carne, ia, mama; b. mic, am, arc, eu, un. 25. Separați prin
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
Citiți și arătați care este grupul de litere comun cuvintelor de mai jos: cal calm cale calc 38. Scrieți cuvintele din coloană. Citiți-le pe fiecare dintre ele de la sfârșit spre început. Scrieți în partea dreaptă noile cuvinte formate: cal - rac - urca - Ina - Nina - luna - 39. Transcrieți cuvintele: liliac, lama, linie, clamă, acuarele, Nela, Nelu, Carolina, Mirela, Marilena, Alina, Cornelia, Cornel, Elena. 40. Transcrieți textul: Milica ia clama mea. Raluca relua lucrarea. Iulian e la Nicolae. Aurel e colonel. El are
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
carnetele scriitorului, Chișinău, 1977; Scrieri, I-II, pref. H. Corbu, Chișinău, 1979. Repere bibliografice: A. Sadovnic, Maturitate, Chișinău, 1967, 315-325; Ion C. Ciobanu, Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971, 196-200; Vasile Coroban, Samson Șleahu, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 603-612; Ion Racul, Literatura și viața poporului, Chișinău, 1973, 191-211, 275-287; Andrei Hropotinschi, Revelația slovei artistice, Chișinău, 1979, 142-159; H. Corbu, Scriitorul și procesul literar, Chișinău, 1980, 395-421; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 284. N. Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289722_a_291051]
-
â din a zvârlit de vameși ..... plugul arându-le și cer și trup odată un mire roșu își înalță rugul din roze de mireasă nsângerată...” (O nouă răstignire); frazări parcă izvorând din penelul lui Matisse, Gauguin sau Dali: „înăuntrul foamei racul scoate / foarfecele mari pe jumătate / și-n tăcerea gravă fără ură / c-o mișcare de ceasornic taie / ochiului........ albeața vâlvătaie...” (în sânul ei se coace trandafirul); sfâșietoare zbateri lăuntrice: „Dar vameșul îi taie calea dreaptă / el.................. viermele cu trupul de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de gând să-mi lași mie nimic? mă întreabă Luke blând. — Ba da, normal! exclam. Adică - normal că-ți las! — Nu vreau să te presez, zice Luke, zâmbind cu toată gura către Michael. — Ba da, îți las! zic, roșie ca racul. Doar că până acum nu m-am gândit deloc la asta! Pentru a-mi disimula ceața din creier, iau o pară și încep să mușc din ea. Dacă stau bine să mă gândesc, chiar așa, cum de mi-am făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
în care spiritul se zbate între două nefericite extreme. Între un pesimism hiperactiv, care este numit de oamenii lucizi disperare (cîtă disperare, atîta luciditate!), și o speranță comodă, obosită și plictisită, în care așteptarea devine o formă a mersului de rac. Și totuși, undeva pare să fie salvarea. Îmi place să gîndesc, de cele mai multe ori, că acest Zeu al minunii este în noi și că el este purtat în egală măsură de credincioși și de intelectuali, care pot fi, nenumărați dintre
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
biomuri: deșeturile glaciare, tundra) 2. Mediile actuale din zona temperată (între Cercurile Polare și Tropice, în zonele cu climat temperat; includ biomurile de taiga, păduri de foioase, stepe, vegetație mediteraneană, deșerturi temperate) 3. Mediile actuale din zona caldă (între Tropicul Racului și Tropicul Capricornului, în zona cu climat cald; includ biomurile de pădure ecuatorială, savană, deșerturi tropicale) Între aceste trei grupe mari de medii actuale ale Terrei, cele din zona rece - care fac și obiectul acestui curs, sunt cele în care se
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
condițiile de trai dintre ț)rile echilibrate și bogate și cele s)race și dezechilibrate. Eșafodajul teoretic al lui Galtung, servit drept teorie, doar afirm) c) principala cauz) a l)rgirii pr)pastiei în ceea ce privește nivelul de trai este exploatarea s)racilor de c)tre bogați. ,,Interacțiunea vertical)”, enunț) el, reprezint) ,,sursa major) a inegalit)ții din lumea aceasta” (1971, p. 89). De ce lucrurile trebuie s) stea așa, nu ni se explic), ci doar ni se repet) cele spuse mai înainte, în
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
se g)sesc în interiorul granițelor lor - în folosirea de c)tre ele a tehnologiei și în capacitatea lor de a-si organiza economiile la scal) național). Totuși, pentru mulți care explic) imperialismul din punct de vedere economic, ideea c) s)racii îi îmbog)țesc pe bogați a devenit o opinie atr)g)toare. Dar și convingerea c) bogații îi s)r)cesc pe cei s)răci, aducând numeroase rele asupra lor este una, probabil, la fel de profund apreciat). Aceste gânduri descurajatoare, temporare
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de instrumente financiare sau de corporații multinaționale - își genereaz) propriile efecte cu larg) r)spândire, datorit) vastelor capabilit)ți naționale care le susțin. Unică recomandare de a pune cap)ț acestui așa-zis imperialism e cea care le cere s)racilor s) devin) mai bogați, sau bogaților s) devin) mai s)răci. Și totuși, sistemul actual este înțeles că producând, perpetuând și l)rgind pr)pastia dintre națiunile bogate și cele s)race. Cei care subscriu la analiza neocolonialist) trebuie fie
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
confirm) proverbul familiar ,,cine-a adunat, adun)”, măi degrab) decât s) întrețin) speranța c) ț)rile s)race își pot îmbun)ț)ți condiția prin concertarea eforturilor proprii. Lipsurile necesit) ajutor pentru a fi îndep)rtate, ins) când cel s)rac și cel slab își dau mâna, ei câștig) puțin, dac) nu deloc, în privința prosperit)ții și puterii. IV Putem acum s) reflect)m asupra teoriilor despre imperialism examinate mai sus. Hobson, Lenin și teoreticienii școlii neocolonialiste ofer) explicații economice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pe o eventual) reprofilare (1971, p. 98). El las) de-o parte faptul c) o tar) export) tractoare contra petrol doar dac) și-a dezvoltat deja o industrie a meterialului rulant. Se pare c) el dovedește s) sugereze c) s)racii îi fac pe bogați s)-si poat) dezvolta industria. Cf. Emmanuel (1972, pp. 48-52). Cartea avanseaz) bizară tez) cum c) sporirea salariilor reprezint) cauza dezvolt)rii economice naționale. *Ambivalenta lui Mao Tse Tung asupra acestor chestiuni e interesant). Chină nu
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]