5,324 matches
-
13 ianuarie 1896 Roentgen și-a prezentat descoperirea împăratului Wilhelm al II-lea, dar punctul culminant al lucrării sale îl reprezintă comunicarea pe care a făcut-o în fața Societății FizicoMedicale din Wurzburg la 23 ianuarie 1896, cănd efectuează, în timpul ședinței, radiografia mâinii profesorului de anatomie von Koelliker. Lucrarea lui Roentgen a fost tipărită în Anglia la 23 ianuarie 1896, în revistă “Nature” și la 14 februarie în revistă “Science”, iar în Franța la 8 februarie în “LÉclairage Électrique”. Pentru descoperirea razelor
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Întors în țară în aprilie 1896, profesorul Hurmuzescu ține, la data de 10 iunie 1896, o conferință despre razele Roentgen. La spitalul Colțea, în serviciul de chirurgie al profesorului C. Severeanu au început, din anul 1896, să se facă primele radiografii din țara noastră. Rezultatele obținute au fost comunicate la Congresul Internațional de Medicină de la Moscova din anul 1897. Din 1899, Laboratorul de Radiologie care funcționa că o anexă a Clinicii Chirurgicale Colțea, este condus de doctorul D. Gerotta care, în afară de
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
aici experiențe îndrăznețe, spectaculoase cum ar fi primele injectări de substanțe de contrast pe organe de cadavru și mai apoi pe omul viu, spectaculoasă experiență al lui Forsmann, care și-a introdus o sondă până în inimă, făcându-și astfel o radiografie care a semnat certificatul de naștere al cateterismului cardiac. Au apărut aparate destinate secțiunilor prin corp, precum tomografele, si multe alte tehnici și aparate cu raze X. Această evoluție spectaculoasă pe plan tehnic a permis în zilele noastre crearea în
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
radiațiilor X a jucat un rol vital în fizică, în special în dezvoltarea mecanicii cuantice. În afară de aplicațiile din fizică, chimie, mineralogie, metalurgie și biologie, razele X se utilizează și în industrie, pentru testarea nedistructivă a unor aliaje metalice. Pentru asemenea radiografii se utilizează Co-60 și Cs-137. De asemenea, prin radiații X se testează anumite faze de producție și se elimină defectele. Razele X ultramoi se folosesc în determinarea autenticității unor lucrări de artă sau la restaurarea unor picturi. În medicină, radiografele
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
completând careurile rebusiste alături de membrii familiei, este semnul ironic al readucerii lui „în rândul lumii”. Deși nu folosește numele reale ale cuplului Ceaușescu (cei doi apar sub denumirile Kouty și Bien-Aimée), romanul politic Un Sosie en cavale este o necruțătoare radiografie și denunțare a regimului comunist din România anilor 1945-1989, și cu deosebire a ultimei perioade ceaușiste (apar demolările etc.), o monografie deopotrivă realistă și mitico-fantastică, vorbind despre teroarea totalitară, suspiciune generalizată și frică, gulag. Dublul ia proporții fantasmagorice, fiindcă el
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
celor trei Parce în mizerie, care nu prezic destinele, ci doar și le reamintesc, deformat și haotic, una dintre ele fiind chiar amnezică și o mitomană cu veleități literare. Ca și alți prozatori optzeciști, P. are o ureche bine exersată: radiografiile diverselor medii și grupuri sociale se bazează în mare parte pe înregistrarea de înaltă finețe a limbajului. Stilul este matur, polisat, într-un mod care îi pune în valoare muchiile aspre, iar tehnica descriptivă și cruzimea observației sunt cu totul
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
Victor Felea, „Solstițiu de iarnă”, TR, 1978, 33; Munteanu, Jurnal, II, 258-262, III, 67-70; Doina Uricariu, Ieșirea din labirint, RL, 1979, 30; Sângeorzan, Conversații, 209-216; Zaciu, Lancea, 69-73; Băileșteanu, Refracții, 172-184; Lit. rom. cont., I, 390-391; Tomuș, Mișcarea, 196-204; Poantă, Radiografii, I, 38-41; Felea, Aspecte, III, 26-34; Ion Simuț, Romanul patriotic. Însemnări despre proza lui Francisc Păcurariu, F, 1984, 7; Sultana Craia, Un veac de neliniște, LCF, 1985, 3; Iuliu Pârvu, Un umanist modern: Francisc Păcurariu, ST, 1985, 3; Simion Bărbulescu
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
Repere bibliografice: Cristea, Interpretări, 187-190; Grigurcu, Teritoriu, 76-87; Nițescu, Scylla, 175-193; Andriescu, Relief, 94-100; Iorgulescu, Rondul, 75-79; Petroveanu, Traiectorii, 235-243; Tomuș, Istorie, 237-241; Cristea, Domeniul, 110-113; Mincu, Poezie, 177-183; Piru, Poezia, II, 294-302; Ungheanu, Arhipeleag, 241-245; Alexiu, Ideografii, 157-160; Poantă, Radiografii, I, 175-178; Raicu, Practica scrisului, 334-338; Grigurcu, Poeți, 226-231; Alex. Ștefănescu, Între da și nu, București, 1982, 67-72; Raicu, Fragmente, 221-226; Braga, Sensul, 134-139; Flămând, Intimitatea, 114-140; Negrici, Introducere, 98-115; Pop, Jocul, 364-382; Grigurcu, Existența, 43-46; Micu, Limbaje, 167-181; Nicolae
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
Troyat, Teribilele țarine, București, 1999; P.L. Sulitzer, Învingătoarea, București, 1999. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, Melancolia, RL, 1975, 36; Laurențiu, Eseuri, 125-132; Iorgulescu, Al doilea rond, 299-307; Felea, Aspecte, I, 178-184; Alexiu, Ideografii, 106-109; Nițescu, Poeți, 269-278; Iorgulescu, Scriitori, 83-88; Poantă, Radiografii, I, 258-260; Dorcescu, Embleme, 176-181; Ruja, Valori, 104-107; Grigurcu, Poeți, 303-310; Alboiu, Un poet, 153-155; Sângeorzan, Conversații, 92-96; Cândroveanu, Poeți, 102-106; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 122-125; Iorgulescu, Critică, 66-69; Moraru, Semnele, 113-121; Sultana Craia, „Fragmente din Muzeon”, LCF, 1982, 18; Ciobanu
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
Domeniul, 72-75; Dorcescu, Metafora, 131-133; Zalis, Tensiuni, 85-94; Laurențiu, Eseuri, 143-148; Regman, Colocvial, 250-263; Negoițescu, Analize, 243-250; Raicu, Critica, 166-171; Felea, Aspecte, I, 5-9, III, 10-14; Cristea, Arcadia, 189-195; Ștefănescu, Preludiu, 5-11; Alexiu, Ideografii, 7-13; Simion, Scriitori, I, 34-42; Poantă, Radiografii, I, 92-97; Ciopraga, Ulysse, 113-125; Stănescu, Jurnal, I, 171-175, II, 83-85, III, 67-70; Raicu, Practica scrisului, 168-190; Baltag, Polemos, 178-180; Grigurcu, Poeți, 72-81; Eugen Jebeleanu interpretat de..., îngr. și pref. Lucian Raicu, București, 1979; Ciobanu, Însemne, II, 79-83; Ruja, Valori
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
Adrian Popescu, Cântec de corn, ST, 1975, 8; Piru, Poezia, I, 263-264; Dana Dumitriu, Focul lăuntric, RL, 1977, 43; Eugen Simion, Doi poeți: Teohar Mihadaș, Dominic Stanca, LCF, 1977, 47; Cornel Ungureanu, „Nimburi”, O, 1978, 45; Manu, Eseu, 136-139; Poantă, Radiografii, I, 198-200, II, 85-87, 148-153; Adrian Popescu, „Mândria și melancolia” memoriei, ST, 1979, 5; Paul Dugneanu, Un neoparnasian, LCF, 1980, 3; Sultana Craia, Un memorialist calofil, LCF, 1980, 28; Ion Lungu, Între evocare lirică și Bildungsroman, TR, 1980, 34; Cândroveanu
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
Gheorghe Pituț, Mircea Micu și edenul copilăriei, VR, 1976, 8; M.N. Rusu, „Cetiți-le ziua”, VST, 1976, 39; Mircea Ivănescu, „Citiți-le ziua”. Seriozitatea jocului, T, 1977, 3; Felea, Aspecte, I, 88-91; Raicu, Practica scrisului, 274-276; Iorgulescu, Scriitori, 102-104; Poantă, Radiografii, I, 105-107; Alboiu, Un poet, 171-172; Sângeorzan, Conversații, 256-262; Cândroveanu, Poeți, 113-119; Mihai Ungheanu, „Întâmplări cu scriitori”, LCF, 1982, 2; Cocora, Privitor, III, 163-165; Dumitru Dinulescu, Întâmplări cu „scriitori”, RL, 1983, 15; Cristian Moraru, „Secretul Doamnei de zăpadă”, RL, 1984
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
București, 1992, Rhesos. Troienele. Andromaca. Helena. Orestes. Heraclizii, București, 1996; Aristofan, Adunarea femeilor, București, 1974; Eschil, Orestia, pref. trad., București, 1979, Rugătoarele. Perșii. Șapte contra Tebei. Prometeu înlănțuit, pref. trad., București, 1982. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1977), 354-355; Poantă, Radiografii, I, 305-306; Simion, Scriitori, III, 346-352; Grigurcu, Existența, 391-394; Dicț. scriit. rom., III, 238-239. M.I.
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
1978, 7; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1978, 36; Valentin F. Mihăescu, Ceremonial de purificare, LCF, 1978, 40; Victor Felea, „Tobele fragede”, TR, 1978, 46; Constantin Pricop, „Tobele fragede”, CL, 1979, 3; Florin Mugur, „Tobele fragede”, ST, 1979, 5; Poantă, Radiografii, II, 87-90; Eugen Simion, „Copacul cu 10 000 de imagini”, RL, 1984, 16; Marin Mincu, „Copacul cu 10 000 de imagini”, LCF, 1984, 19; Victor Felea, „Copacul cu 10 000 de imagini”, TR, 1984, 19; Costin Tuchilă, „Copacul cu 10
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
2000 (în colaborare); Poezia friulană din Renaștere până în zilele noastre, tr. Pimen Constantinescu, Cluj-Napoca, 1995. Repere bibliografice: Valentin Tașcu, „Eu port această ființă”, F, 1973, 1; Al. Piru, Debuturi premiate, AFT, 1975, 10; Laurențiu Ulici, „Alarhos”, RL, 1975, 39; Poantă, Radiografii, I, 309-311, II, 112-114; Irina Petraș, „Scutier al iluziei”, „Făclia”, 1981, 10 618; Vasile Sav, „Spuse fratele nostru”, TR, 1984, 37; Tașcu, Poezia, 171-175; Ulici, Lit. rom., I, 282-283; Poantă, Dicț. poeți, 127-128; Dicț. scriit. rom., III, 262-263. Ct.C.
MOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
Aceleași preocupări pentru o arheologie recuperatoare a unor arhetipuri o manifestă M. și în romanele sale. Vina este un bildungsroman al transformării unui tânăr țăran, Traian Laru, într-un om hibrid, navetist pe Marele Șantier, acest traseu fiind dublat de radiografia sentimentului culpabilității pe care personajul principal, un inocent, îl simte față de moartea tânărului Sebastian, precum și față de părăsirea satului natal, loc al legăturilor ancestrale. Prozatorul dovedește o oarecare adecvare în radiografierea mediilor muncitorești, însă uneori evenimentul este tratat în manieră gazetărească
MORARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
unui fapt de căpătâi: paginile Vechiului Testament se parcurg cel mai bine cu ochii celui care L-a cunoscut mai întâi pe Iisus Hristos. Ca un giulgiu textual, chipul lui Hristos este invizibil imprimat în cuvintele Scripturii (J.-L. Marion). Radiografiei îi corespunde aici, în lectura Scripturii, efortul de purificare lăuntrică și rugăciunea neîncetată. Revelația chipului lui Hristos nu se produce la capătul unei practici arheologice sau al unei investigații critice. Numai o inteligență crucificată va descoperi „comoara ascunsă”. Unitatea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
literare ale acestui an, vom Încerca să le Încadrăm În climatul cotidian care le-a generat; din acest cadru general vom extrage apoi, câteva evenimente concrete specifice anului, pe care literatura le-a susținut. Cum, de către cine: va reieși din radiografia pe genuri și specii literare a fenomenului În discuție. Că acest climat cotidian și aceste evenimente concrete sunt numai de natură politică ori cu substrat politic, se-nțelege. Problema care se pune, este cum a fost asimilată artistic această conjunctură
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
campania declanșată Împotriva naturalismului. Printre criticii care n-au sesizat naturalismul În nuvela Ana Roșculeț de Marin Preda, Geo Dumitrescu Îl pomenea și pe Horia Bratu, unul din cronicarii Contemporanului. Pe lângă autocritică - menționată de noi - H. BRATU face o amplă radiografie a lipsurilor criticii literare În percepția poeziei: „O lipsă de vigilență a constituit-o faptul că manifestări cosmopolite, de genul celor criticate În Scânteia, și-a făcut loc și În Flacăra, În articolul despre poezie iscălit de George Dan. Ori
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin tăcere, apoi prin negarea lor; deși nici tăcerea n-a fost totală, nu era În logica vremii să fie ceva trecut cu vederea - căci iată, la două luni după apariția În Flacăra a articolului lui E. Jebeleanu, Într-o radiografie critică a politicii lipsite de vigilență a respectivei reviste, partidul, prin organul său Lupta de clasă 1, pomenește și sancționează și această opinie: „Lipsa de perseverență și insuficientă principialitate s-au manifestat În Flacăra și În legătură cu felul În care au
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
deziderate: a 30-a aniversare a partidului care nu putea fi Întâmpinată cu o asemenea imagine. Aceasta nu Înseamnă că, inclusiv În anii următori, critica nu va mai dezvălui manifestări proletcultiste În literatură, dar actul nu se va face cu radiografii pe orizontală ci În analizele de serviciu privind unul sau altul dintre scriitori. Aparent, fenomenul părea că s-a risipit În cazuri izolate când, În realitate, el se Înțelenea tot mai adânc. Așadar Împotriva manifestărilor proletcultiste În literatură 5: „O
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fiind Întreținute, apoi, prin opinii aprobative Într-o gazetă sau alta. Ceea ce este nou acum e faptul că impulsul Scânteii n-a existat, sau poate că nu-mi este mie cunoscut: oricum ar fi, situația se prezintă În felul următor: radiografia cea mai clară despre bolile criticii literare o fac Înșiși criticii literari, deși Își aduc contribuția și câțiva scriitori. Dacă În revistele din capitală contribuțiile sunt anemice: Mihai Gafița la Vatra Românească (nr. 5, nr. 7) În contextul demascării proletcultismului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ce solicită intervenția lui Marlowe și celălalt al lui Marlowe însuși. Neîncăpând, parcă, în paginile intrigii propriu-zise, eroul solicită atenția doar pentru sine - de unde necesitatea de a presăra paginile cărții cu scurte capitole centrate exclusiv pe stările și frustrările eroului: radiografii ce fixează pilonii filozofiei de viață a unui personaj mult mai ambiguu decât ne-am fi închipuit. Ironia, replica sarcastică și răceala privirii sunt arme de apărare, nu de atac. John G. Cawelti, autorul unui studiu comparativ al produselor așa-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
are de fapt. El trăiește cu iluzia unei ținte care a dispărut de mult. Philip Marlowe nu e doar un personaj-fetiș - el este și „foaia de temperatură” luată existenței. Detectivul e un instrument de sondare a universului moral a cărui radiografie Raymond Chandler o inițiase încă din vremea când era jurnalist. Superioritatea lui Marlowe nu e doar morală, ci și intelectuală. Aluziile culturale, citatele atent plasate în discuții indică un individ educat, ajuns inexplicabil în lumea borfașilor și a asasinilor. Exilul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
un cunoscător atât de bun al decăderii morale pe cât mă simțeam ieri (Chandler, 1981, p. 4). Era greu, de altfel, să clasifici o asemenea scriere din moment ce autorul nu-și propusese să șocheze: el făcea, într-un limbaj mai degrabă ironic, radiografia unei lumi putrede. Între o atrocitate și alta, Chandler găsea timp și pentru a se amuza, și pentru a filozofa cu detașare, și, mai ales, pentru a-și plasa - cu o neașteptată seriozitate - viziunile de natură etică. Latura cavalerească a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]