1,605 matches
-
cu cele două sute de amazoane rămase și a declanșat un atac furibund asupra a tot ce mișcă. Munițiile s-au consumat după trei minute și femeile cu părul vopsit în roșu și strâns în coc au căzut ca muștele în rafalele de mitralieră trase din fortăreața lui Mallami, aflată în apropierea unei alte fabrici de bere. Înainte de a muri, Carol a lansat un proiectil special care a explodat în mijlocul fabricii și a provocat un incendiu devastator, cu neputință de oprit. Focul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
el, a mârâit fioros. Și atunci s-a întâmplat tragedia. Neamțul a trecut, dar Tarzan a țâșnit în sus și l-a apucat cu colții de beregată. Nu se știe dacă neamțul a murit, dar celălalt a tras atunci o rafală de automat în câine. Așa a murit Tarzan al nostru, am putea spune, ca un erou. Cu bruma de lucruri ce ne mai rămăsese ne-am mutat în cartierul Socola, pe strada Manta Roșie nr. 2, cu chirie, într-o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și, bineînțeles, nelipsitul biban, fără de care o baltă nu-și are farmecul ei. Am plecat cu trenul de noapte și pe la ora 12 noaptea am descins în gara de destinație. Îmi amintesc că bătea un vânt năpraznic, iar câte o rafală ne izbea nemilos. Ne uitam îngrijorați unul la altul, căci pe așa o vreme, adio pescuit. Odată cu noi, s-a dat jos din tren și moș Bâcu, un bătrân înalt și uscățiv, care, cu o voce domoală și liniștitoare, ne-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mă furișam În baia lui Tessie. Adoram flacoanele cu Înfățișare de amulete și cremele cu mirosuri dulci, de Îți venea să le mănânci. Am Încercat și aparatul facial cu aburi. Îți puneai fața În conul de plastic și te lovea rafala căldurii. Mă feream de cremele grase, de teamă să nu-mi apară coșuri. De când Capitolul Unsprezece plecase la colegiu - acum era deja În anul al doilea - aveam baia numai pentru mine. Acest lucru se vedea clar În dulăpiorul de baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-i înțeleg deloc și totuși îi invidiez câteodată din tot sufletul. Se făcuse toamnă adâncă, venea un curent îngrozitor de pe malul Ij-ului plin de pescăruși, pe care în fiecare zi îl treceam cu bacul în drum spre facultate. Nopțile auzeam rafalele de ploaie răpăind pe pereții mei de tablă. într-una dintre dimineți (nu era încă șase și era complet întuneric) m-a trezit un țârâit la ușă. Niciodată, nimeni nu suna la ușa mea neanunțat, nici ziua, darmite noaptea. Mi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Țiganii ocupă azi, în orașe, toate locurile unde n-ar locui nimeni: ruinele abandonate din centru și bordeiele de carton și tablă ondulată de la periferii și de pe maidane. Am trecut de multe ori pe lângă case gata să cadă la orice rafală de vânt. Cât de mult m-a emoționat cîte-o lumină la etaj, filtrată prin hârtia veștedă ce acoperea o fereastră! Sau hăinuțele de copil puse pe sârmă într-un balcon strâmb. Bătrâna care zace o zi-ntreagă, pe trotuar, cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
facea griji pentru Charlie. — Să mergem În colțul opus, e mai comod pentru el. E și o pizzerie acolo, vreau să-i cumpăr o felie de pizza... poate Îi e foame! Trecură strada până la pizzerie și acolo, În mijlocul străzii, sub rafalele de ploaie, Kitty avu o revelație: dacă dragostea adevărată Însemna să fii atât de altruist și de Înțelegător față de celălalt, atunci ea nu iubise niciodată. Fusese pe-aproape de câteva ori, dar niciodată În asemenea măsură. Nici măcar atunci când se căsătorise, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
fotografiat-o pe Lee Krasner, fiica lui Pollock, când era de vârsta dumneavoastră. Semănați puțin cu ea... — Da, În seara asta sunt Lee Krasner, zise ea, stingând din nou lumina. Iar asta este opera mea, Noapte cobalt, pânză acoperită cu rafale de urme de lună. Aprinse din nou lumina, Încet, și Îl Întrebă pe un ton brusc profesional. — Cum ați aflat de această expoziție? De fapt, eu sunt doar fata care Împarte fluturașii. Nu-mi amintesc să vă fi dat vreunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
spre ea de parcă jucau scena de final a unui film de dragoste marca Hollywood și o sărută. Un grup de oameni trecu prin turnanta de la intrare, ușile mari se deschiseră și ele odată cu venirea altui grup, aducând În bar o rafală de vânt care le ciufuli părul, zburându-l Între buzele lor prinse Într-un sărut. Era un sărut ușor neterminat. — M-am Întors la bar după tine, zise el. — Am fost afară să te caut. Mi-a fost dor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
nedespărțiți, tovarășii de nădejde ai copilăriei mele, Știm și Ștam. Nu am chiuit de bucurie și nu am chiuit nici de groază, becul nu a pâlpâit ca neonul din baie, fereastra nu s-a dat în lături deschisă de vreo rafală de vânt, iar câinii de pe stradă nu au scos nici măcar un scâncet când, de acolo, dinăuntrul borcanului de muștar a răsunat pentru prima oară în cartierul Drumul Taberei și poate și în tot universul (n-am de unde să știu) această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
să fie mai relaxantă În rest, corespunde adevărului, inclusiv teribila mea otrăvire cu peștele radioactiv. I CĂTEVA MINUTE DE RELAXARE Echinoxul de primăvară Își vestise debutul Într-un mod cu totul neașteptat; În zorii zilei de 21 martie 1971, puternice rafale de vânt Însoțite de lapoviță și ninsoare, ținuse Încordată atenția locuitorilor milenarei capitale Elene vreme de două ceasuri. Apoi, În mod nefiresc, văzduhul se liniștise iar „Astrul Ceresc”, cu un zâmbet ștrengăresc Își arătase bunăvoința În mod promițător. Aparentă acalmie
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
uită de Atena și de biletele cumpărate la circ. Se trezi la realitate numai atunci când, termină discuția cu șefii săi de echipă, văzând-o pe fată agitându-se. „Cer scuze... Niciodată nu poți avea liniște...” Anotimpul de iarnă debută cu rafale de vânt suflând din toate direcțiile, În vreme ce câțiva fulgi de zăpadă Îi avertiză mai mult ca sigur, capitala nu va fi scutită de o grea iarnă. Tony Pavone după plecarea celor doi muncitori Îmbrăcă Însfârșit pardesiul, mai privi Încă o dată
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
fărâmă de nisip cântărind sute de kilograme, fiind nevoit să asiste la propia lui moarte!! Se ambiționă, folosind ultima picătură de energie care-l ajută să se ridice În picioare. Amarnică iluzie de viață deoarece, În următoarele clipe o violentă rafală a vântului Îl doborî definitiv și resemnat așteptând clipa fatală! De teamă Închise ochii...!! Pierdut În imensitatea halucinantă a timpului, Tony Pavone ținu ploapele strânse până când durearea Îl sfătui să le deschidă. Simțea un accentuat leșin dela stomac iar sudoarea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
bine...nici de acum Înainte nu se va Întâmpla nimic. Crede-mă, ar fi culmea nenorocului...!” Atena șovăi câteva momente. Având În vederea Încrederea În omul ei drag, contribuind din plin și gerul mai pătrunzător după miezul nopții fiind Însoțit de rafale de vânt, Îl Încurajă. „Dute, fă unele investigații. Fi-i atent, iar dacă vi-i cu vești bune, discuția rămâne deschisă. Până te reântorci, mă voi documenta În continuare ce nenorociri va mai nevoită să suporte planeta noastră...!!” VIII STARE
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
apreciind acest tărăboi ca fiind făcut tendențios, din lipsă de alte ocupații a milițienilor.Tony Pavone era suficient de Îngrijorat, În ce privește felul cum va fi rezolvată reclamația Împotriva Lct.Col.Tudose Ion având teribile Îndoieli, dar trebuia să aștepte. Unele rafale de vânt Însoțite de ușoare picături de ploaie destul de reci Îl avertiză despre anotimpul de toamnă ce se apropia, În timp ce lucrările se Împuținaseră, iar el dacă dorea să păstreze lucrătorii urma să găseasă neapărat unele lucrări de reparații - construcții. Cunoscând
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de așteptat. În sîmbăta următoare, Shine a părăsit prăvălia la ora cinci, sub cupola unei umbrele negre, de pe care se prelingeau picături grele. Și la un moment dat, după miezul nopții, cînd am pornit către Grădina Publică, ploaia cădea În rafale violente, deși asfaltul de sub mașini era Încă uscat și cald. Doar intersecțiile prezentau anumite probleme, fiind spații deschise ce trebuiau traversate În fugă. CÎnd ajungeam la una, zăboveam Îndelung - Încă nu-l uitasem pe bietul Peewee - și aproape se crăpa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
geamul spart. M-am tîrÎt În colțul În care fusese casa de marcat și am adormit. Pentru prima oară În ultimele săptămîni, nu am visat absolut nimic. După masa tîrziu, am fost trezit de o zduguitură puternică, urmată de o rafală de praf și tencuială căzută. Am deschis iar ochii. În peretele de deasupra mea se deschisese o fisură Îngustă. Mi-am băgat capul pe ea și m-am uitat la ce mai rămăsese din strada noastră. Aproape toate clădirile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
un mormânt străvechi, profanat și dezvelit, așa cum văzusem la muzeul de istorie, sub sticlă, iar eu eram scheletul spart, fărâmițat, pământiu, una cu țărâna, rânjind către tavan. Câteva cârpe putrede mă mai înfășurau, ca niște drapele dezolate, incandescente 99 de rafalele de timp care vâjiau peste mine. Și m-am gândit deodată că, acolo, în micul tumul din valea paradisiacă, un geamăn al meu, mumificat, zăcea poate în aceeași poziție, rânjind la fel, dar cu orbitele și cu cerul gurii prinse
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
undeva, într-o cameră minusculă a minții, alături de râsul răsfățat al fetei costumate în paj și de o arietă la fel de vagă și evanescentă ca și parfumul. (Și - drace, acum îmi dau seama! parcă m-a izbit amintirea, ca o subită rafală de vânt - pe fata cu trăsături de băiat melancolic o chema Lulu! O strigase cineva din adâncul 127 sălii de bal încărcate de serpentine și confetti multicolore, o voce care acum câteva clipe mi-a sunat în urechi, nealterată de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
iar cifre, un institut cu multe inițiale) și tocmai așteptai mașina într-o stație înzăpezită. Asta acum o oră jumate, două. Aproape că nici nu puteai privi în direcția din care trebuia să vină mașina, căci din partea aia veneau și rafalele de zăpadă care te orbeau. Pe stradă, în amurgul care începea să se lase, prin fața celor care așteptau ca și tine, se plimba, cu coada între picioare, o potaie. Blana gălbuie era presărată cu zăpadă, iar firele de pe picioarele din
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să știu de ce, am dus-o la buze și-am sărutat-o, pe când ne îndepărtam, minusculi sub cerul ca flacăra, pe cărarea îngustă. Noroc că băiețelul era prea preocupat de ceea ce făcuse la foișor ca să observe. Vântul rece, bătând în rafale roșii, mânjea cu purpură florile de câmp. În noaptea aceea m-am visat din nou în pădure. Era tot dimineață, o dimineață eternă, orbitoare. Dintre sutele de poteci întretăiate, alesesem una pe care mă hotărâsem să merg fără să mă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nu, m-am gândit să-i invităm pe Mihai și Beatrice. N-au mai fost de mult pe aici și, cum ne e dor nouă, le-o fi dor și lor. Se auzi un URAAA prelungit din partea fetelor, urmat de rafale de pupături. Numai Camelia nu schiță nici un gest, primind propunerea fără să comenteze. Serile următoare au fost o bucurie generală Petre readusese voia bună în casă și împreună făceau planuri pentru sărbători, discuțiile încercând să clarifice toate amănuntele: eventuali invitați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
i se părea că totul uneltea împotrivă-i, pentru a nu-l lăsa să înainteze pe cât de repede și-ar fi dorit. Temperatura începu să scadă. Începu să bată vântul din nord, ca aproape în fiecare noapte, la început în rafale, mai apoi susținut, ca nota unei viori ce se luptă să atingă acuta fără să ajungă la stridență; și când mici fire de nisip începură să i se încrusteze pe față, înțelese adevăratul motiv pentru care tuaregii și-o acoperă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Moșu și nevasta nu erau la bordei. Spălaseră rufe. Am desfăcut ranița. Au venit și ei cu rufele ude. Le-am zis să le-ntindă la umbră. I-am lăsat să facă mâncare și-am adormit. M-am trezit în rafale de automat. Securitatea! Când am auzit “Salt înainte!”, am stat în genunchi și-am zis “Tatăl nostru”. Au adus mitraliere cu caii, armament semigreu. Război pentru trei oameni! Am scos pistolul și l-am pus la tâmplă. Dar, în loc să apăs pe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ca un fâșâit pe lângă guler. A doua zi, când s-au dus oamenii să vadă unde am fost împușcat, au găsit o gaură în perete. Ieșeau tramvaiele de la Depoul “Ilie Pintile”. Am fugit și în acel moment, a tras trei rafale. Un glonț mi-a trecut pe sub artera femurală, al doilea mi s-a oprit deasupra arterei femurale în os, iar al treilea mi s-a oprit în bazin. Am stat internat în Spitalul Grigore Alexandrescu 51 de zile. Era secție
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]