5,449 matches
-
atunci o furtună așa de mare, încât eu, stând în barca mea tractată, mă luau valurile pe sus și o depășeam pe cea cu motor care mă tracta. Am încercat și atunci să ajung la mal, însă trăgând de o ramă cu amândouă mâinile, să întorc barca, dar ea tot spre larg se îndrepta. Ancora nu mai ținea, iar furtuna mă trăgea cu repeziciune spre largul mării. Norocul meu a fost că m-a văzut același coleg care m-a ajutat
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
scrie de acum încolo va trebui să țină seama și să pornească de la acest stadiu. În prefață, intitulată Portretul unui clasicist, prof. univ. dr. Liviu Frângă, Decanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, oferă cititorilor, după ce fixează „ramele”, „acele câteva tuse care conturează portretul schițat al unui clasicist din zilele noastre și din acest - și nu altul!... - colț al Europei. Voi scrie, așadar, despre profesorul, cercetătorul-cărturar și, nu în ultimul rând, din contră - poate surprinzător pentru stereotipul clasicistului
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
dor se-nalță către soare,/ Luceferi de lumină fremătând,/ În pumni de rouă zace o scrisoare -/ Izvorul meu în matca unui gând.// Bujori de maci mi-au împletit cărarea/ În taine care nasc din primăveri,/ Necontenit mă strigă depărtarea/ Prin rama unei lacrime de ieri.” Această poezie este dedicată poetei Georgeta Resteman. Unele poeme sunt mici scenarii regizate perfect cu atmosferă, personaje, intrigă și deznodământ. Ninsoarea ocupă un rol important în viziunea poetei. Ea este asociată, ca și toamna, cu plecarea
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
încet gonea mereu și nimeni nu știa de-i drumul greau deodat descântce se pogorau pe trup să tac să fug frânturi să rup nu e mai bine las povești să-i ducă vamă timpului scurs într-un tablou cu ramă Referință Bibliografică: PASTELURI DIN CRENELURI 3 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2050, Anul VI, 11 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PASTELURI DIN CRENELURI 3 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366227_a_367556]
-
model icoanele specifice școlilor de la Nicula, Mărginimea Sibiului, Șcheii Brașovului. Temele preferate sunt Maica Domnului, Iisus Hristos, sfinții ortodocși și praznicele împărătești din calendarul ortodox. Lucrează în mod tradițional cu vopsele în ulei sau în tempera cu emulsie de ou, ramele le execută personal și caută să adauge simboluri tradiționale la unele din ele. A reușit să introducă în circuit valoric doagele de butoi, pe care a făcut lucrări prin care și-a propus să reprezinte o parte din cer pe
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
o sinteză de talent, cunoștințe religioase, motive populare prezentate într-o viziune originală. Crucile încondeiate sunt făcute din pânză de culoare albă, umplută cu flori de câmp, pe care sunt cusute diferite cuvinte și imagini religioase și încadrate de o ramă făcută din crengi de salcie împletite. Crucea este simbolul morții și al Învierii, iar prin chipul uman pe care îl are sugerează totodată ființa duală a lui Iisus Hristos, de fiu al omului și fiu al Domnului, de Dumnezeu întrupat
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
de acasă, de a cunoaște locuri, oameni cu trăirile lor: meșteri, organizatori, vizitatori, clienți. Tehnica de lucru pe care o aplică este cea clasică, conturul este realizat cu pensula, culorile sunt din pigmenți naturali cu emulsie de gălbenuș de ou, ramele din lemn de bad, aureolele sunt realizate cu foiță de aur. La început a avut ca model pictura realizată în Țara Oltului și Nicula și ulterior: Șcheii Brașovului, Lancrăm, Mărginimea Sibiului, Arpașul de Sus. Modelele preferate sunt: Iisus cu vița-de-vie
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
pe sticlă și pe lemn, cochetează cu ceramica. Icoanele sunt de inspirație Școala „Nicula”, reprezintă diferite scene religioase, prăznicare, Cina cea de taină, Judecata de Apoi. Tehnica de lucru este tempera cu ou, cu foiță de aur sau de bronz. Rama icoanelor este din lemn de brad, băițuită și ceruită. A participat la numeroase expoziții la Muzeul Satului, Muzeul Cultural Român, Centrul Cultural Bușteni, Institutul Francez, Primăria Capitalei și la toate târgurile și expozițiile de la Muzeul Țăranului Român. Păstrează tradiția picturii
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
propriilor creații a avut ca model pictura din zonele: Nicula, Arpas, Cârțișoara etc. În general respectă canoanele, aducând totuși și elemente originale, mai ales în ceea ce privește cromatica a cărei transparență o obține din culori minerale și pigmenți naturali. Acordă mare importață ramelor pe care și le face singur din lemn de brad și le dă cu ceară de albine. Tematica este luată din Noul Testament: ipostaje ale Maicii Domnului, praznice împărătești, Sfântul Dumitru, Sfântul Proroc Ilie, Sfântul Gheorghe. Icoana preferată este „Judecata din
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
Sfântul Proroc Ilie, Sfântul Gheorghe. Icoana preferată este „Judecata din Urmă.” Este dornic să transmită meșteșugul fiului său Vlad. În general respectă canoanele, reușind totuși să aducă în picturile sale și elemente originale, mai ales în ceea ce privește cromatica. Își confecționează singur ramele icoanelor cărora le acordă o mare importanță de fereastră între lumea cerului și cea a Pământului. Popa Bogdan din București este aurar, la comandă face obiecte din aur și din argint necesare cultului religios: racle, chivoturi, seturi de vase, cruci
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
12. P.S. Pictorii vor trimite un singur tablou reprezentativ. Aceste lucrări (tablouri) ,vor fi expediate până la data de 15 iulie 2014 pe adresa: Toma Marin, Strada Albatros Nr-1, localitatea Dor Mărunt, județul Călărași, cod 917055 Tablourile vor fi înrămate cu rame ușoare. Lucrările literare se vor trimite pe adresele: marintoma@gmail.com; dordedor@gmail.com Relații la telefon: 0242/643722 fix și 0758010456 mobil (Marin Toma și Doina Săbădeanu după 10 ianuarie 2014). Rezultatele concursului se vor publica în presa locală
CONCURS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361641_a_362970]
-
el barcă dar nu-i mergea motorul. Încă era noapte. Ajutându-ne toți cei care aveam bărci la malul mării dispuși să plece totuși la pescuit și pe o asemenea vreme, am dat bărcile la apă. Gogu trăgea ușor la rame iar eu pregăteam motorul pentru pornit. Luminile falezei se vedeau ca niște ghemuri mici galbene învelite într-un strat gros de ceață ce pătrundeau prin textura hainelor de vară. Începeai să-i simți neplăcerile provocate de umezeala ceții căzute peste
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361740_a_363069]
-
-i simți neplăcerile provocate de umezeala ceții căzute peste oraș și mai ales peste mare. Când am depășit digul de protecție am tras de sfoară și motorul a pornit turându-se dornic de o nouă aventură în necunoscut. Gogu a scos ramele de pe strapazane și le-a așezat în barcă. Cuplând motorul pe marș, ne deplasam încet perpendicular pe mal, să nu ne rătăcim de la început. Așa puteam aprecia când ne-am deplasat vreo milă după ceasul telefonului. Știam ca facem cam
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361740_a_363069]
-
jiclorul carburatorului. Nu aveam cum să-l repar din două motive: era în garanție și nu aveam voie să umblu la el și nu se vedea nimic fiind încă noapte și o ceață densă pe deasupra. Gogu trăgea din nou la rame dar nu mai știam în ce direcție mergeam acum. Cât am fost cu motorul oprit și tot trăgeam de sfoara de pornire, barca și-a schimbat direcția. Nu se mai vedeau nici luminile orașului care pe o noapte fără ceață
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361740_a_363069]
-
necunoscut pe mare. Dintr-o dată a apărut în fața bărcii plutind o parâmă groasă de care erau legate resturi de plasă. Dacă nu ridicam repede motorul, rupeam axul de propulsie al elicei în parâmă. Ridic repede motorul și Gogu cu o ramă dirijează barca spre plajă. Cobor din barcă și merg pe plajă să văd dacă cunosc ceva. Am dat de discoteca circulară de pe plaja Venus, astfel am aflat unde ne aflam. Din nou am trecut peste parâma cu plase rupte, smulse
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361740_a_363069]
-
era de peste șapte metri, deci tot aveam cinci sute de metri de mal. Mergând spre orizontul iluzie, la un moment dat s-a spart ceața și am descoperit o lotcă cu vreo patru persoane în ea venind spre noi la rame. Terminaseră benzina. Deci de unde veneam noi era malul. Barca era din zona Neptunului. Asta înseamnă că noi am rătăcit tocmai la vreo zece km de locul de acostare, tocmai prin zona Olimpului, unde nu mai fusesem niciodată. Era ora zece
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361740_a_363069]
-
la ridicarea ceții, ne îndreptam spre Mangalia cu maximum 4 kg de guvid fiecare și cu o experiență nouă. Nu era prima dată când am plecat pe ceață și am reușit să ajungem la mal, dar atunci mergeam trăgând la rame, nu ne îndepărtam așa departe de mal, pe când acum aveam motor și posibilitatea de a ne rătăci era cu mult mai mare. Ne-am scos barca pe mal unde am mai găsit câțiva colegi sosiți, însă la fel de ghinioniști ca noi
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361740_a_363069]
-
eminesciană, în prezentul roman dublul este surprins sub forma unui alt eu văzut metaforic în oglindă, dar și în tablou (portret, autoportret, umbră, reflectare în luciul apei). Ca tehnică de construcție a operei romanești, prozatorul se folosește de povestirea în ramă: eul narativ (Al.F.Ț cel „obiectiv“) aduce în atenție întâlnirea dintre sine (Al.F.Ț. cel „subiectiv“, personajul de roman) și Constantin Ene, un prieten din adolescență, devenit profesor universitar, venit în orașul de pe Someș pentru un șir de
FICŢIUNEA CA MODALITATE DE AUTOREFLECTARE OBIECTIVĂ, RECENZIE DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351785_a_353114]
-
geamănul său Constantin, urmărind două destine îngemănate, ce au evoluat în două colțuri diferite de țară, adică beneficiind de influențe diferite, astfel că unul devine filosof, profesor universitar, iar celălalt reputat scriitor și ziarist. Scriitorul se deconspiră voit, atât în „ramă“, cât și în narațiunea propriu-zisă. Astfel, după relatarea episodului cu găsirea misteriosului bilet de amenințare în cutia poștală, între Tina și Florin are loc elocventul schimb de replici: „- Nu suntem noi personajele?! - Ce roman, dragă!? E realitate! Doar nu trăim
FICŢIUNEA CA MODALITATE DE AUTOREFLECTARE OBIECTIVĂ, RECENZIE DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351785_a_353114]
-
Acasa > Orizont > Interviuri > INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE- PARTEA A IV-A Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 779 din 17 februarie 2013 Toate Articolele Autorului - Ai ascuns multe clipe în rama icoanelor cu aviatori până ai învățat descântecul manșei aparatului de zbor ? - Cu siguranță, multe. M-am învelit cu mult exercițiu aviatic datorită unor oameni minunați care m-au instruit. Dintre aceștia aș aminti cu plăcere profesioniști ce pot fi considerați
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE- PARTEA A IV-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351916_a_353245]
-
ei, dar și pe cele ale caselor vecine. Discutau între ele. Se strigau pe nume în graiul ferestrelor, fiindcă fiecare fereastră avea un nume: Fereastra Mică, Mare, Rotundă ... după forma pe care o aveau, Fereastra Verde, Albă, Roșie ... dupa culoarea ramei, Fereastra Luminată, Intunecată, Curată, Strălucitoare, după cum arătau ... - Pe a noastră cum o chemă? - Ghici. - Fereastra Frumoasă ... - Ai ghicit. Într-o zi, am auzit-o cum a strigat-o pe prietena ei de peste drum: - Draga mea prietenă, Fereastră Azurie ... - Stai să
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
metastaze emoționale pianele supraviețuiau declinului ecoul tău (i)lumina fiordul apa de havel se rotește în oglinzi egocentriste ca o maree va evada cineva ? pictăm cerul cu aluviuni zâmbete eretice ne sfidează îți trimit cioburile lezate ale tabloului expus fără ramă artefactele sinelui meu narcisist revolta lumii joacă pocher la tine în cartier dorm ulii miroase-a fericire stoic prelucrată în universul meu doar arta nu-i blazată Referință Bibliografică: Fior(d) / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1265
FIOR(D) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352282_a_353611]
-
relațiilor lui Eminescu cu literatura germană. Elegia lui Goethe debutează sub semnul descoperirii iubirii pământene cu aceea divină, în geografia unui cosmos înghețat, ce oferă însă granița permanenței. Acest poem a fost scris pe o hârtie specială, încadrată într-o ramă de marochin roșu. Și i-a fost dăruită de Goethe lui Eckermann, la 16 noiembrie 1823, ca o lectură de taină. Spre deosebire de poetul german Odă (în metro antic ), tipărită în ediția Maiorescu din 1883, dezvoltată dintr-o proiectată odă pentru
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > DEȘERTUL DE CATIFEA (97-98) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1012 din 08 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului 98.Hoții au furat geamurile,ramele și WC-ul! Poliția mai face cercetări Aflat la circa 3 km de satul natal al lui Dio, SARATA nu este totuși un sat aproximativ. Planificat pe vremea lui Ceaușescu la demolare forțată, în prezent are 22 de famili. Case
DEŞERTUL DE CATIFEA (97-98) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352374_a_353703]
-
instalare. Anunțată, Poliția Românești s-a prezentat după o săptămână. Pentru cercetări. Detectivi, nu glumă! Am raportat și alte furturi : sticla de la 12 ochiuri de geam. Precum și faptul că școala , fără paznic, a mai fost vizitată! Noaptea. Dispărând mai multe rame și alte bunuri din dotare. -Rezultatul? - Se mai cercetează!...Eu aș avea o propunere: Dacă școala tot nu are paznic, să se organizeze în localul ei cursuri nocturne. Pentru hoți! Susținute, cu competența caracteristică, de poliție. Hoții s-ar califica
DEŞERTUL DE CATIFEA (97-98) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352374_a_353703]