13,888 matches
-
XXVI. MI-AȘ FI DORIT, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. Mi-aș fi dorit Să fiu un râu, Să-mi duc în lume Cântecul și dorul. Să fiu un mugure Pe-o ramură de măr, Să fiu un vânt, Să-i dau iubirii, zborul. Mi-aș fi dorit Să fiu lumină și cuvânt; Să fiu albastrul zărilor senine. Să fiu risipă de culoare pe pământ, Îmbujorată-roză, respirând iubire. Citește mai mult Mi-aș
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
lumină și cuvânt; Să fiu albastrul zărilor senine. Să fiu risipă de culoare pe pământ, Îmbujorată-roză, respirând iubire. Citește mai mult Mi-aș fi doritSă fiu un râu,Să-mi duc în lumeCântecul și dorul.Să fiu un mugurePe-o ramură de măr,Să fiu un vânt,Să-i dau iubirii, zborul.Mi-aș fi doritSă fiu lumină și cuvânt;Să fiu albastrul zărilor senine.Să fiu risipă de culoare pe pământ,Îmbujorată-roză, respirând iubire.... XXVII. SE-AȘTERNE, de Florina Emilia
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
sărac”. Tot legat de bani, dacă nu doriți să fiți datori tot anul ce vine, încercați să vă plătiți datoriile până la miezul nopții. În Ajun, fetele nemăritate trebuie să pună într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr și un ban, noaptea visându-l pe cel cu care se vor căsători. La miezul nopții de Anul Nou trebuie să deschideți ușa, pentru ca anul vechi să iasă, iar cel nou să intre. Peștele este una din mâncărurile
SUPERSTIŢII şi OBICEIURI de Anul Nou! Dacă vrei un 2017 perfect, află ce trebuie să faci şi ce să nu faci, în ultima zi din an şi în prima din cel nou [Corola-blog/BlogPost/92849_a_94141]
-
a plăti salarii sau de a menține numărul de angajați. Ca urmare, sunt anticipate efecte în lanț pentru antrepozitari, angrosiști, transportatori, fiind estimate pierderea a circa 20.000 de locuri de muncă din totalul de circa 40.000 in această ramură economică, pe lanțul de aprovizionare si distribuție! În plus, în opinia producătorilor de țigarete, „o restricție de comercializare a unui produs legal vine în contradicție cu principiile stabilite în tratatele economice la care România este parte, în calitate de membru al Organizației
Să ne pară rău?: Inițiativa antitutun lovește comerțul si locurile de muncă [Corola-blog/BlogPost/92991_a_94283]
-
mi-am închiriat singur o casă. Eu am considerat acel moment începutul integrării mele în Italia”. Au urmat ani de muncă “la negru”, perioadă în care a învățat meserie și a cunoscut problemele cu care se confruntă cei din această ramură. Ideea de a-și deschide o firmă proprie a fost mereu visul său. “Am fost și angajat la o firmă, am lucrat și la negru. Mereu în construcții. Le-am cunoscut pe toate, și pe alea bune și pe alea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93546_a_94838]
-
doar a celor raționale. E o chestiune fascinantă, dar și cam riscantă aceasta privitoare la cunoașterea viitorului. Foarte riscantă, uneori, nu Însă lipsită de utilitate. O butadă ușor mizantropică susține că există o singură explicație pentru Împrejurarea că maimuțele din ramura care n-a făcut saltul spre umanoide au rămas la condiția lor: fiindcă au avut premoniția că Într-o zi vor deveni oameni. Vorbind serios, Ceilalți voiau să știe cum vor evolua, ce pericole Îi pândesc, ce rele pot surveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
în 1823, la doi ani după înăbușirea mișcării, fură prinși într-o odaie de la primul cat doi ofițeri eteriști jucând whist, ceea ce dovedea că în odaia aceea nu mai intrase nimeni din 1821. Ultimul proprietar cunoscut, energicul boier Callimachi, din ramura Frânculeștilor, vine aici în 1848 cu gânduri mari, dar pleacă scârbit în aceeași zi când descoperă în biblioteca din aripa dinspre eleșteu, printre cazanii și octoihuri, o adevărată colonie de nutrii. Cresc bălăriile, urcă iedera, șindrila putrezește și-n timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Ruseștii, alcătuit de familii din Fruntești, este cătunul de lângă hotarul moșiei Filipeni a boierilor Rosetti, care aveau velniță (cazan de rachiu) chiar la hotar, folosind apa unei fântâni de suprafață de pe proporietatea familiei Boghiu. în Rusești s-a stabilit o ramură a familiei Oprișan, care avea rude în Oțelești, familia Bocăneală, iar proprietăți a avut și familia preotului Davidescu. Satul Fruntești a avut o conducere proprie: vornici și vătămani, ajutați de oamenii buni și bătrâni și de adunarea tuturor locuitorilor, toată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
școlar, iar Ion Boca, fratele cel mai mic, a urmat politehnica în Germania, devenind inginer de mine. împreună cu familia Boca (Bahnă), pe dealul Bisericii, șiau întemeiat gospodării și familiile Romedea, Botoșanu, Borcea, care sunt veniți din Botoșana și Cașvana. O ramură a familiei Romedea a locuit în partea de nord a satului, pe lângă Bădăluțeni. De la pod, la șandură, spre nord-vest s-au stabilit cei din familia Puiu (zis Cucoș), apoi Galeș și familia Rusu, dar și familiile Călin și Ignătescu (zis
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Cașvana, înrudită cu Boca Bahnă, venită prin anul 1820, după cum a relatat Toader Boca, un bătrân înțelept (în 1960-1961, când l-am cunoscut, avea aproape 90 de ani) care cunoștea pe de rost toată istoria satului Lunca. Și această ramură a familiei Boca s-a gospodărit și s-a înavuțit atât cât se putea într-o familie de clăcași, încât la împroprietărirea din 1864 erau în categoria fruntașilor, cu 4 boi. Urmașii acestei familii, Gheorghe Boca și Andrei Boca au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a pârâului Dunavăț, fiind vecini cu familia Iacobescu, care s-a remarcat prin creșterea oilor. Tot din Pârhăuți și Todirești sunt veniți cei din familia Nuțu, Vraciu, Trandafir, Pintilescu (Chifan) și Ignătescu, precum și familia Laza (zis Talic), care avea o ramură numită Geanău și locuia pe dealul Chetroșița și o alta cunoscută sub numele de Valică care locuia pe dealul Cărăcău. Familia Cucu s-a răspândit în mai multe părți ale satului: pe dealul Cărăcău, după podul lui Preuțu, în partea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familiile românilor. Iacobenii, Dumitru Iacobeanu , Vasile Iacobeanu (Vârtosu), Vasile Iacobeanu („câcărează”, avea oi multe!) s-au așezat pe partea stângă a podului de peste Dunavăț, numit mai târziu Podul lui Iacobeanu, pe acolo pe unde a locuit preotul Cadar. O altă ramură a Iacobenilor (Ștefan Iacobeanu, zis ștefan cel Mare) își avea gospodăria pe drumul Chetroșelului, spre Șioptele lui Boghian. Fiind oameni înstăriți, oieri cuprinși, au putut să-și poarte copiii pe la școli și să se situeze între fruntașii satului. Pe lângă familia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
teritoriului comun al tribului. Sexualitatea și reproducerea încep să fie resimțite ca fiind distincte, ceea ce va constitui o tendință cu numeroase consecințe de-a lungul Istoriei. în urmă cu vreo 160 000 de ani, tot în Africa, pe o altă ramură a lui Homo sapiens, apare prima specie modernă a omului, fruct fizic și intelectual al exigențelor vieții nomade: Homo sapiens sapiens. Creierul său este mult mai sofisticat decât al celorlalte primate și trăiește în triburi mai mari, în cadrul cărora femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
rase. Domeniul său de cercetare a fost investigarea inconștientului uman în căutarea unor straturi spirituale care ar putea face posibilă reconstruirea preistoriei culturilor. Așa a ajuns el să lucreze cu Weisthor. Lanz a văzut în el cheia către propria sa ramură de psihoterapie jungiană care, speră el, îi va da posibilitatea de a pune bazele, cu binecuvântarea lui Himmler, propriei sale versiuni a Institului de Cercetare Göring. Ăsta este un alt institut psihoterapeutic... — Da, îl știu. — Ei, la început cercetarea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Heracle chiar în momentul plecării celeilalte. Fie prima a alergat, fie a doua merge încet sau chiar s-a oprit în drum, dar, dată fiind lungimea prozopopeii, sincronizarea merită o ajustare... Iat-o deci lângă adolescent. Ea îi propune cealaltă ramură a arborelui grecesc: singurul lucru care contează este valoarea; metoda cere și presupune muncă, efort, suferință, chin; e vorba așadar de a viza țeluri înalte: a înfăptui isprăvi nobile și mărețe, a-i cinsti pe zei pentru a le obține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
vărgat Și ferecat; Lasă noaptea din găoace, Melc nătâng, și fă-te-ncoace. Nu e bine să te-ascunzi Subt păreții grei și scunzi; Printre vreascuri cerne soare, Colți de iarbă pe răzoare Au zvâcnit iar muguri noi, Pun pe ramură altoi. Melc, melc, Cotobelc. Iarna leapădă cojoace, Și tu singur în găoace! Hai, ieși, Din cornoasele cămeși! Scoate patru firișoare Străvezii, tremurătoare. Scoate umede și mici Patru fire de arnici; Și agață la feștile Ciufulite de zambile Sau la fir
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și din izbândă, în izbândă, te conduce în cortul bogățiilor lui Darius: diamantele proprietăților geometrice, tăiate după tetraedru, cub, octaedru, icosaedru. * Domeniul de cercetări al d-lui G. Țițeica e, mai ales, geometria diferențială. Ca să țineți o idee despre obiectul ramurii acesteia de matematice, închipuiți-vă o tablă mare de zinc. Un soare permanent ar îndoi, încălzind-o, fața de zinc sub forma unei suprafețe mai complicate. Geometria diferențială studiază deformările de linii și măsuri într-un rotocol foarte mic din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
datorie pioasă. Așternurăm racla sa liniștită, îl așezarăm cu multe griji într-însa și încoronarăm cu merișor verde și florile primăverii, capul său foarte nobil și nemișcata-i statură. Dimineața următoare, înainte de ceasul 9, sicriul deschis, înconjurat de făclii și ramure de cipri, se găsea în aula Observatorului. În întîmpinarea acelei ore grave, trăsăturile mortului se turnase parcă în alte tipare. Măreția lor actuală nu păstra nimic din dulceața înfățișării de ieri. Fruntea înaltă, înconjurată de laur, sprâncenele cu arcul lor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în manuscrisele sale, în articolele apărute în presa timpului, ne descoperă o personalitate cu o neostoită sete de cunoaștere, dornică de a-și însuși tot ceea ce oferea gândirea omenească în cele mai variate domenii de manifestare a spiritului. Nu e ramură de știință, afirma Ioan Slavici despre Mihai Eminescu, pentru care el n-avea, cum zicea, o "particulară slăbiciune", și când se înfigea odată în vreo chestiune, citea un întreg șir de cărți privitoare la ea ... " Ar fi interesant un scurt
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
Corinei Martin, om de valoare al Constanței, combinator al superbității feminine cu munca până la dăruire totală și dragoste spre acceptarea sacrificiului, întru promovarea turismului românesc și fructificarea lui care decurge dintr-o abilitate exclusivă a managementului superior și eficient, în ramură. Nicio aserțiune care încorporează realitatea portretului Corinei Martin nu poate avea un conținut informațional care să o reprezinte adevărat, excluzând faptul că pe reduta oricărei rivalități, ea se are pe sine drept proprie apărare: are frumusețea corporală care indică ce
CORINA MARTIN. SPERÂND ÎN CANATUL FERESTREI IEŞIREA SOARELUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363844_a_365173]
-
rog, acest măr celei mai frumoase fete pe care o vei întâlni în drumul tău!... - Mulțumesc! i-am răspuns. Așa voi face! Am plecat mai departe. Am ajuns într-o altă țară cu ape înspumate scăldând țărmuri înalte. Acolo, pe ramura unui pin, am zărit o pasăre măiastră. Frumoasa pasăre purta în cioc o ramură veșnic verde, împodobită cu flori roșii. Zburând ușor spre mine, pasărea mi-a pus în mână acea delicată ramură cu flori, cântându-mi duios astfel: - Oferă
CÂND VEI ÎNTÂLNI O FATĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363859_a_365188]
-
tău!... - Mulțumesc! i-am răspuns. Așa voi face! Am plecat mai departe. Am ajuns într-o altă țară cu ape înspumate scăldând țărmuri înalte. Acolo, pe ramura unui pin, am zărit o pasăre măiastră. Frumoasa pasăre purta în cioc o ramură veșnic verde, împodobită cu flori roșii. Zburând ușor spre mine, pasărea mi-a pus în mână acea delicată ramură cu flori, cântându-mi duios astfel: - Oferă această veșnic vie ramură cu flori celei mai gingașe și mai romantice fete pe
CÂND VEI ÎNTÂLNI O FATĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363859_a_365188]
-
ape înspumate scăldând țărmuri înalte. Acolo, pe ramura unui pin, am zărit o pasăre măiastră. Frumoasa pasăre purta în cioc o ramură veșnic verde, împodobită cu flori roșii. Zburând ușor spre mine, pasărea mi-a pus în mână acea delicată ramură cu flori, cântându-mi duios astfel: - Oferă această veșnic vie ramură cu flori celei mai gingașe și mai romantice fete pe care o vei întâlni în calea ta!... - Negreșit, așa voi face!... Am plecat din nou la drum. În lunga
CÂND VEI ÎNTÂLNI O FATĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363859_a_365188]
-
zărit o pasăre măiastră. Frumoasa pasăre purta în cioc o ramură veșnic verde, împodobită cu flori roșii. Zburând ușor spre mine, pasărea mi-a pus în mână acea delicată ramură cu flori, cântându-mi duios astfel: - Oferă această veșnic vie ramură cu flori celei mai gingașe și mai romantice fete pe care o vei întâlni în calea ta!... - Negreșit, așa voi face!... Am plecat din nou la drum. În lunga mea călătorie am traversat în lung și-n lat lumea cea
CÂND VEI ÎNTÂLNI O FATĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363859_a_365188]
-
cea mai frumoasă, cea mai gingașă și mai romantică fată din lume. Pe deasupra, avea o inimă bună și milostivă, cea mai milostivă din câte văzusem până atunci pe lume! I-am oferit ei mărul cel frumos, jumătate roșu, jumătate auriu, ramura cea veșnic vie cu flori roșii, precum și simpaticul pui de vulpe argintie. - Toate astea sunt pentru tine, i-am spus. Sunt daruri, pe care ți le trimite un tânăr chipeș, o pasăre măiastră și o vulpe polară!... Fata fu surprinsă
CÂND VEI ÎNTÂLNI O FATĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363859_a_365188]