9,825 matches
-
A uita fără a uita, aceasta pare să fie principiul după care Anton Petrovschi Bacopiatra se conduce în elaborarea acestui roman existențialist, de percepție abisală, bacoviană, a lumii înconjurătoare, ce ascunde canonul de umanitate în codul semanticii kafkiene menită să reînnoiască neliniștea, angoasa, să domine mereu condiția umană. În mod paradoxal, pentru a nu se îneca în Fluviul Uitării, un critic nu trebuie să spună tot, încât lăsăm intactă plăcerea cititorului de a deschide cele cinci fermoare ale Textului (Lumea este
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
până la venirea Domnului nostru Iisus Hristos”. Fericitul Augustin surprinde transformările ce au loc în „vârsta a șasea” a lumii: „de la venirea Lui se desfășoară vârsta a șasea, când harul Duhului se va arăta tuturor neamurilor (...). Atunci, mintea omului se va reînnoi după chipul lui Dumnezeu, așa cum, în a șasea zi, omul a fost făcut după chipul lui Dumnezeu. Atunci se va împlini Legea, iar „omul va duce o viață nouă, o viață spirituală”. III.2.1.1.3. Explicația Explicația este
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
dar în aprilie 1946, Groza a înlocuit-o cu una neoficială, din partea Camerei Americane de Comerț din București. Atît președintele Camerei, Max Ausnit, cît și Malaxa, Jacques Bachori și Ionică Weiss voiau să facă o vizită în Statele Unite, pentru a reînnoi vechile legături comerciale și a explora viitorul relațiilor comerciale 551. Berry vedea în includerea lui Malaxa în delegație un indiciu al dorinței regimului Groza de a explora noi oportunități în privința comerțului cu Washingtonul 552. Delegația a plecat în iunie, cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la strădaniile României de a se sustrage de la restricțiile americane pentru export. Principalul subiect al comunicatelor românești s-a dovedit a fi comerțul româno-italian. În decembrie 1950, cele două țări au încheiat un acord comercial pe un an, care se reînnoia de la sine. În anii de după război, profitul obținut din comerțul bilateral s-a situat între două și trei milioane de dolari. Cele 20.000 de tone de grîu exportate de România erau de o deosebită importanță pentru Italia. Italienii ofereau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la răspundere pentru compromiterea obiectivelor securității naționale americane 887. Așadar, diverse agenții și departamente au început să lucreze la aceste legi, timp în care președintele și congresmanii se pregăteau pentru apropiatele alegeri prezidențiale. După această victorie facilă, Eisenhower și-a reînnoit eforturile. Pe 16 ianuarie 1957, în discursul său către Congres pe tema bugetului a solicitat din nou adoptarea unor legi care să permită comercializarea, în contrapartidă, a surplusului agricol nestrategic în țările din estul Europei 888. La al 85-lea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
membrilor de partid că România sprijină Declarația de la Moscova și că nu va tolera nici un "liberalism" în ceea ce privește linia partidului, unitatea și conducerea acestuia 910. Stalinismul românesc era principiul călăuzitor al Partidului Muncitoresc Român. Recentele eforturi ale României de a-și reînnoi contactele cu Occidentul, inclusiv cele cu Statele Unite, erau, implicit, în spiritul Declarației de la Moscova. În luna decembrie, Gheorghiu-Dej s-a hotărît să dea un nou impuls relațiilor sale cu Washingtonul. În acest sens, a înștiințat Departamentul de Stat că va
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca de o primă experiență în negocierile cu state aflate sub influență sovietică. Tendința lui Gheorghiu-Dej către independență economică se încadra perfect în tiparul Est-Vest propus atît de către ECRB, cît și de către Departamentul de Stat. Între timp, Karl Mundt își reînnoise eforturile de a limita rolul pe care-l avea Eximbank în comerțul cu Europa de Est. El a prezentat un amendament la Legea privind ajutorarea țărilor străine și fondurile alocate agențiilor de același tip, din 1964. Acest amendament ar fi interzis Eximbank
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fapt, de la invadarea Cehoslovaciei, Bogdan implementase în relațiile cu Washingtonul un sistem de comunicare de tip "gîndește cu voce tare". Ambasadorul l-a invitat insistent pe Nixon să viziteze România înainte de a pleca la Moscova. În următoarele luni și-a reînnoit invitația 1298. Era "insistent, dar nu zgomotos, pentru că", așa cum recunoștea el însuși, "România nu este centrul lumii"1299. Nixon a ignorat invitația României. Mai întîi, și-a concentrat atenția asupra vizitei de lucru de opt zile făcută aliaților europeni ai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încurajeze vînzările către oricare din țările est-europene"1398. Între timp, Ceaușescu continua să lupte pentru extinderea relațiilor cu SUA. La București, pe 27 noiembrie, noul ambasador al Americii, Leonard Meeker 1399 și Vasile Gliga, adjunct al ministrului Afacerilor Externe au reînnoit și prelungit cu încă doi ani programul de schimb cultural, educațional și științific. Acordul lărgea gama schimburilor vizate, mai ales în domeniul medicinei, și, pentru prima dată, le permitea studenților să participe la acest program înainte de absolvire 1400. La o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o întrevedere pentru primăvară, între membrii Consiliului Economic al României și cei ai Consiliului de Consultanți Economici. Președintele consiliului român era profesorul Manea Mănescu, un distins economist și o persoană apropiată lui Ceaușescu 1401. Pe 22 decembrie, Bogdan și-a reînnoit cererea către Helmut Sonnenfeldt, din Consiliul Securității Naționale, adăugînd că s-ar putea face un schimb de vizite între cele două consilii economice, în spiritul recentului acord româno-american1402. După două zile, Kissinger a acceptat, atrăgîndu-i atenția lui Paul McCracken, președintele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
presiunile exercitate nu numai asupra minorităților de evrei din Uniunea Sovietică, dar și a celor din Europa de Est1422. Avînd în vedere, însă, că România nu întrerupsese relațiile cu Israelul în timpul Războiului de 6 zile și că, în ianuarie 1971, reînnoise pentru încă cinci ani acordul de cooperare și comerț cu Israelul, problema emigrării evreilor nu afecta acum relațiile Administrației cu România 1423. De fapt, cu un an înainte ca Mondale să propună acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate", Departamentul de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Senatului să anexeze un amendament prin care să se facă o excepție de la această interdicție pentru Iugoslavia și România. Ambele erau țări slab dezvoltate și, în consecință, puteau beneficia de GSP1694. În ziua următoare, pe 13 decembrie, Mondale și-a reînnoit cererea, adăugînd că amendamentul său ar asigura sistemul de taxe preferențiale doar țărilor comuniste membre ale Acordului General pentru Tarife și Comerț și ale Fondului Monetar Internațional, care beneficiază de "Clauza națiunii celei mai favorizate" și care sînt dominate de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
derogare de la condiția libertății de emigrare impusă de Legea comercială din 1974, derogare ce trebuia aprobată de către Congres, și putea acorda produselor exportate de România statutul de "Clauză". Derogarea inițială avea să fie de 18 luni. Apoi "Clauza" putea fi reînnoită în urma unor noi asigurări din partea României, dacă președintele hotăra să facă o derogare și Congresul nu se opunea hotărîrii. Bogdan și Ceaușescu zăreau, în sfîrșit, o lumină la capătul tunelului, în raza căreia se putea citi cuvîntul "Clauză". CAPITOLUL XIII
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
însoțit de un ansamblu coral românesc, care, la rîndu-i, i-a transmis un mesaj președintelui, din partea liderului român 1707. În această notă diplomatică se sublinia importanța Declarației de principii pe care cei doi o semnaseră în decembrie 1973 și se reînnoia invitația adresată lui Ford de a vizita Bucureștiul 1708. Faptul că mesajul pentru președinte era transmis mai curînd de grupul coral decît de Bogdan era tipic pentru Ceaușescu. Cînd voia să ia legătura directă cu președintele american, trimitea un mesaj
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai ales în domeniul energiei nucleare 1785. În timpul acestor vizite s-au desfășurat negocieri serioase în vederea aplicării și mai temeinice a prevederilor acordurilor comerciale cu privire la Clauză. Pe 4 iunie, Statele Unite și România au semnat un acord maritim care se putea reînnoi o dată la trei ani, prin care fiecare țară acorda statut de clauză vaselor maritime ale celeilalte țări în porturile și apele sale teritoriale 1786. Prima prelungire a derogării În ciuda acestui val de negocieri și tratative, adevăratul ritm al relațiilor româno-americane
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și apele sale teritoriale 1786. Prima prelungire a derogării În ciuda acestui val de negocieri și tratative, adevăratul ritm al relațiilor româno-americane era dat de amendamentul Jackson-Vanik. Legea comercială stabilea un program de care președintele trebuia să țină seama pentru a reînnoi scutirea de condiția emigrării, scutire fără de care România nu putea primi " Clauza națiunii celei mai favorizate". Legea stipula că într-un interval de 18 luni după ce legea intra în vigoare, adică pînă pe 3 ianuarie 1975, președintele putea face o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
doctrină Sonnenfeldt" a fost folosită pentru a indica o strategie americană de împărțire a Europei în două sfere de influență. La o săptămînă după audierile cu Sonnenfeldt, Comitetul pentru Comerțul Exterior Est-Vest i-a amintit președintelui că dacă vrea să reînnoiască Clauza pentru România, trebuie să înainteze Congresului o cerere de derogare, pînă pe 3 iunie. Dacă derogarea expira, România pierdea "Clauza națiunii celei mai favorizate" și dreptul de a primi credite guvernamentale. Mai mult decît atît, acordul comercial româno-american și-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
evrei să emigreze în Israel 1953. Deși susținea poziția lui Birnbaum, preotul Florian Goldău, din Comitetul Româno-American de Ajutorare a Refugiaților, nu voia să meargă pînă într-acolo încît să se suspende derogarea. El dorea ca membrii Congresului să o reînnoiască doar în cazul în care Bucureștiul ar fi acceptat să permită mai multor persoane să emigreze pentru a-și întregi familiile 1954. Audierile de la Camera Reprezentanților constituiau un for pentru oricine avea de făcut o plîngere împotriva României. Cel mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
voia să dea crezare recentei promisiuni a guvernului român de a permite emigrarea liberă a evreilor în Israel. Birnbaum nu vedea de ce România și-ar schimba procedurile de emigrare a evreilor. Din acest motiv, el a cerut Congresului să nu reînnoiască derogarea decît dacă România garanta în scris că se conformează la amendamentul Jackson-Vanik2011. Spre deosebire de acesta, Jack Spitzer a trimis o scrisoare din partea Conferinței Președinților Principalelor Organizații ale Evreilor din SUA. Era aceeași organizație care își trimisese reprezentanți la București, în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ce au decurs de aici și-au spus încă o dată cuvîntul la reuniunea de la Madrid pentru revizuirea Tratatului de la Helsinki. Pe 12 februarie 1982, delegații occidentali, printre care și Alexander Haig, s-au folosit de această ocazie pentru a-și reînnoi atacurile împotriva decretului de instituire a legii marțiale în Polonia. Prin aluzii, ba chiar și în mod direct, delegații occidentali au acuzat Uniunea Sovietică că ar fi forțat conducerea de la Varșovia să emită acest decret 2145. La cîteva ore după
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decretul, lăsînd Statele Unite să creadă că reînnoirea Clauzei ar fi putut influența politica internă a României. Acest mod de gîndire avea să încurajeze Congresul să facă exact ceea ce voia Ceaușescu, și anume să sprijine derogarea solicitată de președinte și să reînnoiască "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România 2206. În acest timp, Bucureștiul și-a continuat negocierile cu băncile creditoare privind reprogramarea restanțelor. În cele din urmă, băncile au acceptat formula adoptată de Clubul de la Paris, în iunie 1982, și au
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a descris ca fiind negative, Fascell nu s-a opus recomandării președintelui. Bucureștiul fusese receptiv la anumite cazuri umanitare și cifrele lunare pentru emigrație nu mai reflectau ritmicitatea ciclică de la sfîrșitul anilor '70. El a concluzionat că hotărîrea de a reînnoi Clauza pentru România devine din ce în ce mai dificilă, cu fiecare an, iar recomandarea de prelungire "se bazează pe ideea că prin acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" obiectivele umanitare sînt mai bine deservite decît prin neacordarea ei"2280. Ceaușescu a înțeles, cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
presiunilor internaționale, exercitate mai ales de unii promotori ai drepturilor omului din Congres. Prin această hotărîre, Ceaușescu voia, desigur, să tragă foloase de pe urma impresiei pozitive pe care o făcuse România la Jocurile Olimpice și să arate că merită să i se reînnoiască Clauza. Congresul a acceptat să i-o acorde și, întrucît nici una din camere nu a luat vreo măsură de protest, România și-a păstrat "Clauza națiunii celei mai favorizate" pînă în iulie 1985. Tăcerea Congresului nu era, însă, neapărat un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
complexă situație religioasă" din Europa Orientală. În ciuda persecuțiilor persistente exercitate de către stat asupra sectelor religioase, acestea se înmulțeau într-un ritm fantastic 2336. Trible a stăruit ca Schifter să-și extindă depoziția referitoare la România și să explice de ce Administrația reînnoia întruna Clauza Bucureștiului, deși acesta nu respecta drepturile omului. Schifter a apărat poziția adoptată de Departamentul de Stat, folosind ca argument faptul că independența politicii externe a României o îndreptățea să-și păstreze "Clauza națiunii celei mai favorizate". România făcuse
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
persecute minoritățile etnice și să se străduiască, în continuare, să soluționeze cazurile nerezolvate de emigrare 2378. Pe 20 mai, Philipe Crane le-a cerut membrilor Camerei să i se alăture în demersurile făcute pentru a-l împiedica pe președinte să reînnoiască Clauza României. Dat fiind că făcuse o vizită la București în luna iulie a anului precedent, el a relatat conversațiile pe care le avusese cu preoții catolici și penticostali și cu clericii baptiști. Toți descriseseră tratamentul inuman la care erau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]