7,913 matches
-
limba română. Luis Buñuel l-a numit o „capodoperă”, iar Carlos Fuentes, „unul dintre cele mai bune romane nu numai ale literaturii latino-americane, ci ale întregii literaturi contemporane”. Într-un stil plin de imaginație, vizionar, luxuriant și puternic, specific cunoscutului realism magic, naratorul și protagonistul Humberto Peñaloza, scriitor ratat, își spune propria poveste (de fapt, pe cea a deconstrucției propriei personalități), precum și o complicată poveste a nobilei familii Azcoitía, împletită pe plan simbolic cu mitul sudamerican al monstrului Imbunche. Plină de
Literatura latinoamericană la superlativ by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5458_a_6783]
-
Mitchievici Liviu Ciulei este una dintre acele personalități care au atât de multă energie creatoare încât, orice alegere artistică fac, marchează indelebil acea artă. A debutat în cinematografie într- una dintre cele mai negre perioade ale ei, anii ’50, perioada realism socialismului, nu un program estetic, ci o formă de constrângere ideologică menită să transforme actul artistic în propagandă. Alături de filmul lui Victor Iliu, La „Moara cu noroc” (1955), Erupția (1957) lui Liviu Ciulei este celălalt film notabil care salvează ceea ce
Liviu Ciulei – regizorul, actorul și sălbaticii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5155_a_6480]
-
colonizarea Vestului, perceput ca o aventură inițiatică, religioasă și mitică. Oricât de modeste i-ar fi fost resursele, crime fiction participa la construirea Marelui Arhetip American. Din acest trunchi s-a desprins o variantă narativă în care, amestecând romantismul și realismul, scriitorii se înfățișau drept emisarii forțelor „progresiste”, autodesemnate să stârpească Răul din societate. Exemplele lui George Lippard, care publică în 1844 The Quaker City, Harrison Gray Buchanan, cu Asmodeus: or Legends of New York (1848), ori George Thomson, cu transparenta sa
Viciul și sperietoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5163_a_6488]
-
se produce datorită obligației asumate de către protagoniștii romanelor hard-boiled de a da răspunsuri uriașelor transformări sociale și morale de după Primul Război Mondial. Dacă vreme de aproape un secol acest tip de crime fiction coexistase cu modalitățile literare dominante (romantismul, sentimentalismul, realismul, decadența), începând cu anii ’20 el își proiectează în prim-plan propriile formule, prejudecăți și, inevitabil, limite. Studiile din 1980 și 1990 asupra „literaturii detective” au urmat, în linii mari, două abordări. Una din ele, cea mai consistentă din punct
Viciul și sperietoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5163_a_6488]
-
Guvernului de a lista companiile de stat la Bursă este un lucru bun, amintind că listarea ar fi ineficientă pentru stat. Asemeni lui Ionel Blănculescu, analistul Ilie Șerbănescu crede că ignorarea Bursei în programele de guvernare este o dovadă de realism, motivând că Bursa există numai pentru a finanța economia. "Bursa este o piață alternativă față de piața bancară. Finanțarea prin Bursă e mai ieftină. La noi există, de aproape 20 de ani, dar n-am auzit pe nimeni să se finanțeze
De ce nu există Bursa de Valori în programele de guvernare by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/51670_a_52995]
-
este rolul companiile private, întrucât nu statul trebuie să ajute Bursa să iasă din impas. Totuși, economistul a precizat că, în esență, e condamnabil faptul că nicio formațiune politică nu s-a gândit la Bursă, dar "este o chestiune de realism politic". Analistul a motivat că nu putem aplica României "clișeele sau criteriile de țară de tip bursier, pentru că suntem subdezvoltați și avem alte priorități. Acolo ar trebui căutate soluții. În programele respective, nu găsim nici măcar aceste soluții". Contrat opiniilor Blănculescu-Șerbănescu
De ce nu există Bursa de Valori în programele de guvernare by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/51670_a_52995]
-
iar, după fiecare retragere, de bunăvoie - cum s-a întâmplat de mai multe ori, între 1896 și 1904 - sau de nevoie - cum se întâmplă și acum, după 1948. Totodată, publicistica este și un spațiu de mare interes pentru propaganda oficială: realismul socialist redusese însăși literatura, și în primul rând poezia, la nivelul unei gazetării vag „meșteșugite”. Compromisurile lui Arghezi, câte sunt, mai degrabă aici ar fi de căutat, decât în poezia sa, care, în ciuda conivenței unor teme agreate de oficialitate, ca
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]
-
meșteșugite”. Compromisurile lui Arghezi, câte sunt, mai degrabă aici ar fi de căutat, decât în poezia sa, care, în ciuda conivenței unor teme agreate de oficialitate, ca 1907 sau „umanismul” din Cântare omului, rămâne evident argheziană, fără să facă nici o concesie realismului socialist. Trebuie spus, mai întâi, că ediția este excelent întocmită și îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu. Ea conține nu numai articolele scriitorului, ci și prefețele întocmite de acesta unor volume, telegramele și răspunsurile pe care el le dă
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]
-
să observi, și în aceste texte greu digerabile azi, „șopârlele” argheziene. Cum ar fi, de pildă, artificiul de a nu vorbi despre Partidul Comunist (va scrie, însă, îndelung despre Lenin, din păcate...), ci despre „regim”, de a nu recomanda niciodată realismul socialist ca metodă de creație sau de a exalta cu predilecție puținele demersuri pozitive ale regimului, ca alfabetizarea. Textele în sine rămân, totuși, reprobabile. Ediția ne atrage atenția și asupra unor mutații care se produc la nivelul subiectelor argheziene, nu
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]
-
al pictorului salvează căderea în kitsch a reclamei, pe a cărei tehnică operează, iar senzația de libertate se înnobilează sub capriciile talentului său. Până la acest punct al experienței sale artistice, înțeleg că Nicolae Comănescu a trecut și prin stagiul unui realism postsocialist, din care selectează lucrările cu care își încheie discursul de la Muzeul de Artă Contemporană. Suntem avertizați că pentru imaginile de aici se folosește de culori naturale, obținute din praf, cenușă, pământ, polenuri și muștar, culese din universul cartierului său
Nicolae Comănescu din Berceni by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5387_a_6712]
-
sud-americani, și nu doar ei, le-au întors pe toate fețele. În termenii unei cerințe stilistice baroce, ea nu reușește să dea aparența de naturalețe a artificiului. Dar, ceea ce este esențial, și meritul acestui roman, reușește să redea atmosfera de realism magic, vraja unei povești (stranii? melancolice? bolnăvicioase?) de dragoste dintr-un alt veac.
Călătoriile pe hârtie ale elefanților by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5395_a_6720]
-
Iordăchescu Ionuț Diplomația rusă spune că declarațiile ministrului de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, despre relația "fără valoare" a Varșoviei cu Washingtonul, reprezintă o dovadă de "realism politic". "Esență afirmațiilor lui Sikorski indică realismul politic al acestuia", a spus ministerul de Externe al Rusiei, condus de Serghei Lavrov, conform agenției Ria Novosti. Cât despre limbajul licențios al diplomatului polonez, "este probabil un fel de răspuns la ofensiva
Scandalul înregistrărilor. Ce spune Rusia despre înjurătura la adresa SUA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54005_a_55330]
-
Iordăchescu Ionuț Diplomația rusă spune că declarațiile ministrului de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, despre relația "fără valoare" a Varșoviei cu Washingtonul, reprezintă o dovadă de "realism politic". "Esență afirmațiilor lui Sikorski indică realismul politic al acestuia", a spus ministerul de Externe al Rusiei, condus de Serghei Lavrov, conform agenției Ria Novosti. Cât despre limbajul licențios al diplomatului polonez, "este probabil un fel de răspuns la ofensiva și remarcile obraznice ale lui Nuland (asistentul
Scandalul înregistrărilor. Ce spune Rusia despre înjurătura la adresa SUA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54005_a_55330]
-
literar. După război, dacă sărim peste anii proletcultiști, rolul lui Călinescu (dar, parțial, și al lui Lovinescu) a fost ținut de Manolescu; partea „lovinesciană” a acțiunii lui ține de etapa de emancipare a literaturii (acum nu de sămănătorism-poporanism, ci de realism socialist), partea „călinesciană” - de stabilizarea canonului contemporan. E drept că nici Lovinescu, nici Călinescu și nici Manolescu n-au lucrat singuri, dar ca embleme ale criticii și ale acțiunii sale numai ei pot fi recompensați. - Ce înțeles are lectura pentru
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
neplăcut pentru mine să mă aflu lângă Stalin, cel care a dăunat atât de mult partidului» (Aplauze furtunoase, îndelungate).” Dorința lui Lenin, chiar dacă transmisă prin vis, era, evident, lege în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. Materialismul istoric devenea materialism oniric. Realismul socialist se convertea în suprarealism politic, în spiritism dialectic. Mihail Suslov se întâlnea cu Salvador Dali. Madame Blavatsky revenea în compania tovarășei ministru al Culturii, membră a CC al PCUS, Ekaterina Furtseva. La propunerea lui Hrușciov, care o invoca reverențios
Despre materialismul oniric - Lenin, Stalin, Hrușciov și visul tovarășei Lazurkina by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/5116_a_6441]
-
un norocos. Ce să mai zic atunci de profesorul Emil Bumb? Sau de laborantul acestuia, Jenel Ofileanu, poreclit Furtunache? Am văzut că, oricât s-ar strădui, Augustin Cupșa nu reușește să se îndepărteze prea mult de limitele atât de detestatului realism. Problema e că ține cu tot dinadinsul s-o facă. Nume cum sunt cele de mai sus sunt o consecință a acestei încercări disperate. Nu singura. Și, din păcate, nu cea mai pernicioasă. Într-o altă povestire, un păstrăv, tocmai
Invenții și mărci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5199_a_6524]
-
sine al discursului e estompat de această punere în scenă. Oricum, în stilul deja consacrat, vorbitorul parafrazează aceleași idei, din care se desprinde limpede doar îndemnul nestrămutat la păzirea curentului oficial, fără de care literatura este de neconceput în R.S.R.: „principiile realismului socialist sînt călăuza sigură a scriitorilor noștri în activitatea lor creatoare.” O analiză sumară doar a acestei fraze poate arăta caracterul studiat, de maximă eficiență, al discursului secretarului general al partidului. Folosirea substantivului „principiile” induce ideea că e vorba despre
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5235_a_6560]
-
care mereu are avantajul experienței și a candidatului care trece de la idealism și sinceritate la aceleași trucuri vechi. Stephen Meyers (Ryan Gosling) este secretarul de presă al guvernatorului, candidat la președinție, Mike Morris (George Clooney) și se caracterizează prin inteligență, realism și ipocrizie. El crede sincer în Morris, îl consideră “the one”, dar asta până să se întâlnească cu șeful de campanie al adversarilor, Tom Duffy (Paul Giamatti). După acest moment filmul devine interesant, este un joc de șah jucat în
RECENZIE: Ides of March, un film al trădătorilor () [Corola-journal/Journalistic/67226_a_68551]
-
universale sau evenimente importante din istoria lumii, cu aniversarea a 200 de ani de la nașterea marelui scritor englez Charles Dickens. Cu un Doodle cu totul special, inspirat din cunoscutele opere ale lui Dickens, Google caută să readucă în memoria internauților realismul secolului al XIX-lea, ilustrat atât de bine de personaje precum Pip, Oliver Twist, David Copperfield. "Să-ți spun ce este dragostea adevărată. E credință oarbă, umilință fără preget, supunere desăvârșită, încredere și dăruire împotriva ta însuți, împotriva lumii întregi
Google îl omagiază pe Charles Dickens () [Corola-journal/Journalistic/67360_a_68685]
-
Mare de la răsărit care și-a restrâns teritoriile, nu și influența și puterea, de la vizitele obligatorii și demonstrative la Moscova ale președintelui și a escortei sale la evadările în Occident. Dacă decupajele din trecutul sovietic și prezentul postsovietic au consistența realismului, cele din viitor au mai curând tentă suprarealistă sau chiar fabuloasă. Cine se află lângă Serghei Pavlovici Bunin, cel ce devine președinte? Mai întâi mama și fratele geamăn, diagnosticat ca schizofrenic și internat într-un sanatoriu, apoi salvatorul său într-
Președinți și scriitori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6609_a_7934]
-
bun, sportul, muzica rock. - Cum vă sublimați, cum treceți de la aceste atracții terestre la mirajul și atmosfera uneori transcendentală a cărților dvs? (n-am putut să nu-i pun întrebări, sunt femeie). Mi-a răspuns că, în așa-zisul lui realism magic, încearcă să descâlcească misterele vieții, ori viața e un amalgam de terestru și celest - trebuie doar să recunoști procentajele. Cînd au sosit ineluctabilele sarmale, i-am atras atenția că sunt umplute cu carne de porc. M-a asigurat că
Cu Salman Rushdie la un pahar de vin by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/6632_a_7957]
-
scris Bruno Schultz". Ca student la Litere, își va canaliza vocația literară către studierea literaturii sârbe vechi, spre traduceri literare, ori către studierea folclorului literar. Căci în anii '50 ai secolului trecut și Iugoslavia a cunoscut un scurt puseu de realism socialist, cînd s-a încercat un soi de dezinfectare ideologică a limbii, prin escamotarea tradiției în sensul eludării patrimoniului sârb religios. Ca apoi, în anii '60, în Iugoslavia să izbucnească acel miracol al culturii și literaturii. în 1961 Premiul Nobel
Milorad Pavić by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6633_a_7958]
-
în consecință, dublete conceptuale contrastative sau doar paralele, înglobante sau limitative, modelatoare sau rigidizante, în orice caz de natură a dilua intensitatea inciziei în realitatea textului datorită proliferării aproape necontrolate a obiectului. Enumerarea lor devine ea însăși fastidioasă: sinceritate/eu, realism/viață, transparență/scriitură, ficțiune/autoficțiune, ficțiune/mistificare, adevăr/fals, autobiografie/ficțiune, oglindire/realitate, mimesis/veridicitate, personaj/mască ș.a.m.d. Cum categoriile și conceptele "tari" s--au dizolvat curînd în codul "slab" al gîndirii (ne-a spus-o Vattimo), inflația metodologică
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
Mircea Eliade și îmbrățișată de Generația �27. De fapt, intruziunea incertelor date autobiografice în cîmpul literaturii, în speță al romanului (incerte - fiindcă, așa cum vom vedea, "verificarea" lor ține de o aproximație majoră) poate doar să conducă la aparența de accentuat "realism psihologic", ca răspuns la întrebarea: Cum ar putea fi transpusă, cu un plus de autenticitate, mișcarea psihologică altfel decît prin convocarea propriilor trăiri? Mai mult decît retorică, întrebarea este tautologică și ne împinge, oarecum calculat, într-un mecanicism din acțiunea
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
a sculpturii noastre interbelice, Oscar Han, Ion Jalea, Ion Irimescu, Romul Ladea, Corneliu Medrea, Constantin Baraschi, Boris Caragea etc., deși au rămas în datele majore ale stilisticii proprii, tematic și iconografic sînt tot mai sever confiscați de imperativele doctrinare ale realismului socialist și de epica sociologizantă a artei noi, pusă și ea în slujba clasei muncitoare de la orașe și sate. Lupta oficială cu formalismul decadent, satanizarea geometriei ca formă elementară a evazionismului și a lașității mic-burgheze, denunțarea lui Brâncuși ca unealtă
Doina Lie, o schiță de portret (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6471_a_7796]