1,394 matches
-
care a reprezentat o catastrofă geopolitică de proporții, atât pentru Rusia, cât și pentru întreg sistemul internațional, are drept cauze conspirația Occidentului, decadența morală și trădarea elitelor. În comparație cu conceptul euforic de politică externă al liberalilor și doctrina militară prudentă a realiștilor, conceptul de securitate națională (adoptat în 1997, sub coordonarea lui E. Primakov) reprezintă o răsturnare radicală a percepției Rusiei despre lume105. Se fac referiri la expansiunea NATO spre Est și la intervențiile militare ale Alianței fără mandat explicit din partea Consiliului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
susține de către liberali, dar și de către constructiviști, că prevenirea conflictelor depinde de valorile, identitățile, culturile naționale, de instituțiile angrenate în rezolvarea conflictelor, ordinea e legată de valori ca democrația și drepturile omului, de acțiunile de cooperare, iar, de cealaltă parte, realiștii încă sunt de părere că războaiele iau naștere din acțiunea statelor de a dobândi putere și securitate într-o lume anarhică în care ordinea e dată de structura distribuirii puterii între state. Pe filiera gândirii (neo)liberale, în SUA, armele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cu materiale nucleare, iar, în Federația Rusă, se consideră că este necesară cooperarea pentru reducerea armamentului, dar, fără să fie uitat că rolul de mare putere al țării a fost conferit și de arsenalul nuclear, idee dusă mai departe de realiștii moderați care sunt de acord cu reducerea armelor nucleare în condițiile, însă, ale modernizării lor. Deși sunt adepți ai reducerii proliferării, în manieră ofensivă, realiștii americani le conferă armelor nucleare un rol central în descurajare, în reducerea riscului unui război
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
putere al țării a fost conferit și de arsenalul nuclear, idee dusă mai departe de realiștii moderați care sunt de acord cu reducerea armelor nucleare în condițiile, însă, ale modernizării lor. Deși sunt adepți ai reducerii proliferării, în manieră ofensivă, realiștii americani le conferă armelor nucleare un rol central în descurajare, în reducerea riscului unui război, concepție apropiată de cea a realismului dur din Rusia, pentru care amenințarea nucleară va menține pacea și va descuraja războiul, impunându-se o multipolaritate nucleară
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
formă de gândire, în absența oricărei reflecții asupra învățămintelor ce decurg din aventura în Irak. Neoconservatorii susțin bombardamentele siturilor nucleare iraniene, ceea ce reprezintă pur și simplu o nebunie. În opinia lui Fukuyama, lucrurile stăteau astfel întrucât, în general la Washington, realiștii aveau o puternică revenire ceea ce însemna că și atunci când se va schimba președintele, ei vor da tonul, în cele două partide, atât la republicani cât și la democrați. Francis Fukuyama era, însă, sceptic, și în ceea ce privește opțiunea europeană de rezolvare a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
reformă în reprezintă faptul că în 1900 statele și agențiile federale strângeau regulat date despre temele economice și sociale. În prima decadă a secolului al XX-lea cercetarea sistematică a devenit practic un hit" (72). Schudson adaugă că astfel de "realiști" între care se numără jurnaliștii cu state vechi deplată, colectorii de informații sociale, cercul literar al lui William Dean Howells confundau realitatea cu fenomenele externe, "care, credeau ei, erau obiectul legilor fizicii și cauzalităților așa cum erau ele descoperite de științele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
promite o educație formală în artă. Dar același băiat este descris ca luând un cuțit din buzunar și înjunghiind de câteva ori calul care l-a trântit la pământ. După cum notează Pinkney, "Ce neconsecvent este caracterul!". Aceasta este intenția caracterizărilor realistului literar: sunt inconsecvente sau ambigue, reflectând fluiditatea și drumul neștiut al vieții și nu prezentând generalizările cărții de caracter din secolul al XVII-lea. Acest lucru se poate observa și în relatarea lui Platon despre Criton ca ființă umană și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a suferit metamorfoze mari. Spre sfârșitul secolului aproape nu mai întâlnim imaginea Muzei, Madonei sau Îngerului. Ele se preschimba spre sfârșitul secolului în soție morocănoasa, mama castratoare, amantă sufocanta, femeie insolenta, femeie devoratoare. Românul premodern, de la cel antic până la cel realist, se caracterizează prin valorizarea femeii că muză sau madona, ființa care guverneaza destinele masculine. Această aureola a femeii va fi disputată de românul realist, care-i refuză femeii postura de erou, readucând-o în câmpul realului. Școală realistă caută să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
belle, riche, élégante et spirituelle est Parisienne" [p.IX]. Fiind de acord, în principiu, cu fiecare dintre aceste epitete, vom observa, la o analiză mai atentă a componentelor acestei formule, relativitatea lor, în pofida adverbului cu semnificație categorica réellement. În ciuda atașamentului realiștilor și naturaliștilor, portretul Parizienelor în românul secolului al XIX-lea nu insistă asupra prozopografiei; el este, de regulă, foarte vag, reprezentând o ființă vaporoasa, purtând amprenta unui tablou impresionist: "Mme Arnoux părut. Comme elle se trouvait enveloppée d'ombre, îl
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
scrisă, regizată și interpretată de ea) în cadrul unei macroficțiuni literare, o ficțiune de gradul ÎI înscrisă într-o ficțiune de gradul I, o punere în abis puternic contaminată de "teatral": coliziunea dramatică, cadrarea scenei, temporalitatea legată, mișcarea spațială. Interpretarea românului realist/naturalist că teatru duce la lectură textului că "text al spectacolului". Fiecare scenă romanesca miniaturizează în felul său teatrul existenței în care Pariziana își trăiește propriul eu că spectacol prin construcții ludice de sine. Am incercat sa intelegem modurile în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
comediei urbane permite elucidarea mecanismelor secrete ale intrigii românești. 2.1.1. Modelul dramatic al românului modern Legăturile literaturii secolului al XIX-lea cu teatrul sunt multiple și complexe. Contrar scriitorilor din secolele clasice (cu excepția lui Voltaire), romanticii și unii realiști și naturaliști din secolul al XIX-lea sunt și autori dramatici sau lansează proiecte dramatice. Exemplar în acest sens este Hugo, iar în jumătatea a doua se cunosc preocupările teatrale ale lui Baudelaire, Flaubert și Villiers, dineul autorilor "șuierați" (Zola
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
esențială pentru descifrarea lumii: "Le théâtre devient vision du monde" [Bury, p.81]. Metaforă teatrului revine frecvent în românul secolului al XIX-lea pentru a denunța ipocrizia societății care ascunde sub aparențele de onestitate diferite ticăloșii. Acesta este laitmotivul românului realist/naturalist, care are ca obiectiv să pătrundă și să dezvăluie realitățile în profunzime. Lumea esențelor se transformă în lumea aparentelor, este vorba despre o nouă percepere a lumii fondată pe "predicatele înșelăciunii și falsității" [v.Giacetti, p.123]. Relațiile sociale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de la Începutul sec. al XX-lea. Elita criticii literare a vremii a văzut În acest roman un punct de răscruce În evoluția speciei, dar și o reflectare a imaginii satului și a țăranului român dintr-un alt unghi narativ, cel realist obiectiv. Într-adevăr, romanul aduce o imagine nouă, autentică, obiectivă asupra realității rurale, respingând orice intenție de idilizare, sau de Înfrumusețare, cum făceau poporaniștii și mai cu seamă sămănătoriștii. Geneza: Liviu Rebreanu a pornit În scrierea acestui roman de la fapte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Zola, fiecare din ei văd realitatea În felul lor. Unul ia modelul clasic și Încearcă să-l ducă Într-o realitate imaginară, celălalt reproduce o realitate crudă, chiar dacă, peste timp, aceasta se pierde, că și o realitate are efemeritatea ei. Realistul nu poate ignora, chiar dacă Își propune să ignoreze elementele romantice, ori din acest punct de vedere, Călinescu exprimă un adevăr estetic incontestabil. Aprecierea că romanul „Enigma Otiliei” este balzacian prin excelență este, fără dubiu, exagerată. Autorul Însuși a dorit să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
organizația ASH, care nu fumase în viața ei și nu vindecase nici măcar un fumător, dar informa cu un glas categoric poporul cum îi va împiedica pe tineri campania cu pricina să se apuce de fumat. Dacă guvernul ar fi fost realist și mi-ar fi dat mie acele doua virgulă cinci milioane de lire, ar fi finanțat o campanie care ar fi garantat dispariția adicției la nicotină în câțiva ani! Cred cu adevărat că bulgărele de zăpadă a devenit o minge
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
curentelor neo-avangardiste, furnizând, în anumite cazuri, structura manifestelor noilor mișcări artistice sau evaluări teoretice: noul realism, arte povera, arta conceptuală, plastica socială, transavangarda sau arta relațională și post-productivă. În 1960 Pierre Restany a creat, în Paris și Milano, grupul Noilor Realiști, teoria sa bazându-se pe comentarea disoluției dintre artă și viață, pe descrierea artei ca experiență și utopie, pe descoperirea unui sens modern al Naturii și pe reîntoarcerea la umanism a obiectului industrial. După ce, în 1968, publică Le Petit Livre
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a relațiilor internaționale și au demonstrat importanța normelor, regulilor și limbajului la acest nivel. S-au tematizat rolul "noii gândiri" a lui Gorbaciov pentru încheierea Războiului Rece, importanța crescândă a normelor intervenției umanitare, răspândirea valorilor democrat-liberale. Constructiviștii au susținut că realiștii nu au fost capabili să ofere explicații satisfăcătoare pentru unele aspecte cheie ale politicii internaționale post Război Rece și au căutat să găsească explicații mai bune, bazându-se pe analiza modului în care se combină factorii materiali cu cei ideaționali
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
logica consecințelor și logica adecvării 121 sau este similară relației dintre legalitate și legitimitate, care este una dintre cele mai importante teme din filosofia politică și juridică. Pentru mulți aceste cuvinte sunt sinonime: legitim este ceea ce legea prevede. În ochii realiștilor din domeniul juridic orice distincție presupusă între legalitate și legitimitate "se dizolvă". Acesta a fost cazul în tradiția pozitivismului juridic a lui Hans Kelsen în care legea are autonomie, fiind separată de universul moral sau politic care o înconjoară. În privința
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
asupra actorilor. Însă aceste descoperiri disparate nu alcătuiesc o teorie despre reguli și instituții construite care structurează și alcătuiesc organizarea societală și comportamentul uman în societățile omenești analizate în timp și spațiu, așa cum se întâmplă cu revendicările anistorice cuprinzătoare ale realiștilor, liberalilor și marxiștilor.162 1.4.1. Constructivismul convențional Constructivismul convențional a fost abordarea cea mai puțin extinsă a securității, localizându-se în cadrul definiției tradiționale, minimaliste, a studiilor de securitate, scopul fiind de a se axa pe securitate națională (militară
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
explicațiile comportamentului statului. Securitatea este un comportament care trebuie explicat și nu un concept care este inerent politic și contestabil.165 Confluența dintre constructivismul convențional și abordările tradiționale realiste este indicată de alegerea modelului de cercetare, constructiviștii plecând de la inabilitatea realiștilor de a explica fenomene particulare pentru a arăta semnificația cauzală a factorilor ideaționali, precum credințele, normele, valorile, cultura în determinarea anumitor evenimente. În timp ce majoritatea constructiviștilor au susținut atât folosirea perspectivei pozitiviste, cât și a celei post pozitiviste, constructiviștii convenționali, conduși
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
le produc și le reproduc, mai puțin se nasc cu ele. 235 Constructiviștii sunt interesați să explice și să arate cum actorii politici își dobândesc identitățile și felul în care aceste identități generează interesele materiale și imateriale ale actorilor. În timp ce realiștii afirmă că interesele statelor sunt relativ constante, constructiviștii sunt de părere că interesele sunt condiționate de identitățile actorilor. Astfel, statele pot avea identități diferite și, în consecință, interese variate. Un interes particular al constructiviștilor îl constituie demistificarea credinței că identitatea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
al intelectualilor și a multor altora angajați în procesul construirii, negocierii, manipulării sau afirmării unui răspuns la cererea uneori urgentă, adesea absentă pentru o imagine colectivă. 2.3. Identitatea în diverse lucrări constructiviste Constructiviștii au pus la încercare asumpția comună realiștilor, liberalilor și marxiștilor că interesele derivă, într-un fel sau altul, din surse materiale, susținând că identitățile susțin interesele. Măsurile militare pot fi utilizate pentru a răspunde amenințărilor externe, dar stabilirea subiectului sau obiectului care trebuie protejat determină adecvarea sau
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cercetătorii. S-a dovedit a fi controversată mai ales în tradiția realistă. Formulând principiile realismului, Hans Morgentahu enunța autonomia domeniului politic ceea ce implica dezinteresul față de aspectele morale. În acest sens, teoreticianul realismului clasic scria că 'din punct de vedere intelectual, realistul politic susține autonomia sferei politice, așa cum economistul, juristul, moralistul le susțin pe ale lor. Gândește în termeni de interes definit ca putere, așa cum economistul gândește în termeni de interes definit ca bogăție.'577 'Realismul politic este conștient de semnificația morală
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și neorealismul, au pus accentul pe limitările structurale ale mediului internațional care împiedicau realizarea viziunii normative care pleda pentru o schimbare radicală.584 Conflictul între loialitatea universală față de interesele umanității și loialitățile particulare față de stat nu a fost soluționat de către realiști. Kenneth Waltz a susținut că este vorba despre structura anarhică a sistemului internațional care limitează potențialul de cooperare dintre state și care generează condițiile de insecuritate, fenomene precum cursa înarmării sau războiul, anarhia fiind reprodusă prin încercarea fiecărui stat de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
and Global Politics. Empirical and Theoretical Elaborations, Palgrave MacMillan, 2004. Barkin, Samuel and Bruce Cronin, "The State and the Nation: Changing Norms and the Rules of Sovereignty in International Relations" în International Organization 48 (1), 1994, pp. 107-130. Barkin, Samuel, "Realist Constructivism" în International Studies Review, vol. 5, 2003, pp. 325342; Morgenthau, Hans, Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace, Polirom, Iași, 2007, pp. 601-620. Barnett, Michael, "Bringing in the New World Order: Liberalism, Legitimacy, and the United
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]