2,720 matches
-
obiectiv este cvasitotală. Patronii fie că sunt patroni de edituri și oferă cărți spre vânzare, fie că sunt manageri de ăntreprinderi și oferă bunuri de larg consum sau spectacole de diferite genuri ăși Îmbogățesc continuu strategiile, metodele ș tehnicile, fiind receptivi spre tot ce le oferă posibilitatea interesării, ademenirii, curtării li fidelizării clienților. Strategiile primare ale creativității sunt folosite frecvent și intesiv amintind strategia provocării promovată prin reclamă sub diferite forme prin mass-media sau afișaje sau direct ciocănind la ușa posibililor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ajungă la sufletul, inima sau cum vreți să spun, a artistului, a scenaristului, a regizorului, despre care se spune că sînt foarte sensibili și au un fel deosebit de a percepe lucrurile. La ce sînt chiar așa de sensibili și de receptivi ? La faptul că trebuie să prezinți neapărat o artistă dezbrăcată - să mă scuze tovarășele -, la asta sînt receptivi ? La faptul că trebuie să prezinți niște dansuri obscene sau o muzică decadentă ? La faptul că trebuie imitat dezgustător ceea ce se face
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
spune că sînt foarte sensibili și au un fel deosebit de a percepe lucrurile. La ce sînt chiar așa de sensibili și de receptivi ? La faptul că trebuie să prezinți neapărat o artistă dezbrăcată - să mă scuze tovarășele -, la asta sînt receptivi ? La faptul că trebuie să prezinți niște dansuri obscene sau o muzică decadentă ? La faptul că trebuie imitat dezgustător ceea ce se face în filmul și în arta occidentală ? Pentru că în multe filme nu e nici cel puțin o inovație, ceva
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
decât dai click pe niște siteuri și faci bani! online- bani.blogspot.com)). Decât are valoare de cuantificator existențial, cu sens de exclusivitate (Vara vine. Dar nu vine decât pentru cei care știu să aștepte tot așa de liniștiți și receptivi ca și când ar avea în față eternitatea (georgezafiu.ro/wordpress)), asociindu-și uneori și valoarea de minimalizare (Furul nu vine decât să fure și să-njunghie și să piardă. Eu am venit ca viață să aibă și din belșug s-o
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
ale geniului uman, ascunzând În sine marele secret al perfecțiunii umane. Omul este În concepția luisingura ființă care poate fi educată. „Copilul este, prin excelență, un animal educandum, o ființă care cheamă educația” (Lageveld), care posedă capacitatea de a fi receptivă la influențele educative ale mediului realizând acumulări progresive concretizate În structuri de personalitate. Concepția despre om și educație a evoluat necontenit odată cu progresul societății, În prezent, teoria și practica educațională fiind tributară paradigmei postmoderniste dezvoltată În filozofie, arhitectură, muzică, dans
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
deosebit de important și spunem aceasta deoarece CONVERSAȚIA: este cea mai naturală situație de dezvoltare a limbajului; garantează integrarea emoțională a acestuia; presupune spontaneitate din partea partenerilor deoarece limbajul rezultă totdeauna din sentimentele și interesele lor; echilibrează raportul dintre limbajele expresiv și receptiv; implică o rafinare continuă a Înțelesurilor prin interferențele și interacțiunile care se ivesc ; presupune angajarea atitudinilor partenerilor de discuție, ajustarea și flexibilizarea lor; solicită o anticipare continuă a comportamentelor pentru că scopul celor angajați În discuție este de a se Înțelege
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
deficiență nu are trăsături vizibile, observabile de către omul obișnuit și nici chiar de medici sau alte categorii de specialiști. Natura invizibilă a acestei afecțiuni incapacitante lovește În plin, după cum este bine știut, sistemul de comunicare umană, afectând nu doar limbajul receptiv și de expresie, ci și posibila evoluție afectivă și socială. Depistarea târzie a acestei afecțiuni conducând la apariția unor semen evidente În comportarea și dezvoltarea copilului, moment În care pierderile produse devin deja ireversibile, comparativ cu evoluția firească a unui
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
odată achizițiile educative dobândite, persistența lor nu se mai măsoară în luni, ci în ani sau etape de vârstă. La educarea creativității sunt importante, deopotrivă, metodele, relația profesor-elevi (autentic democratică și de cooperare), atitudinea adultului fața de elev (deschisă și receptivă față de copil și de valorile creativității sale) și atmosfera pe care cadrul didactic o instaurează în clasă. Trebuie să fim conștienți și să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginației, creativității. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite, de
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
Produsul creator de tip pedagogic angajează cel puțin nivelul inventivității, situat între creativitatea semnificativă doar în sens individual și cea relevantă (și) în plan social. La acest nivel „nu ajung decât puțini indivizi” și anume „cei mai flexibili și mai receptivi la prelucrări simblolice pe spații largi” (Landau, Erika). Învățământul determină creșterea numărului acestora tocmai datorită exercițiului de creativitate angajat permanent la nivelul lecției, orei de dirigenție etc., care solicită educatorului adaptarea continuă la situații noi, imprevizibile, în regim de viteză
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
și expresiile faciale, viața socială pare a fi străină. Persoanele cu autism au probleme în a vedea o situație din punctul de vedere al altei persoane. Deficit de comunicare si limbaj Acest deficit afectează atât limbajul expresiv, cât și cel receptiv, de asemenea, mimica și gestica. Unii copii autiști nu vor putea achiziționa niciodată limbajul vorbit. În cazul în care acesta este prezent pot apărea anumite caracteristici stranii: ecolalie spontana sau tardiva (repetarea cuvintelor sau frazelor), inversarea pronumelui ("tu" pentru "eu
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
la un moment dat semnificativ . Programul educațional A fost alcătuit în conformitate cu aceste obiective , în vederea acționării pe diferite paliere :articulatoriu,.limbaj, memorie , atenție, gândire, afectivitate. Am urmărit inițial trezirea interesului și crearea unei atmosfere de lucru relaxantă. .Am început cu limbajul receptiv,apoi cel expresiv prin emiterea onomatopeelor (izolat, în cântec , poezii ), inițierea unor jocuri :umflat baloane ,suflat în lumânări , trece trenul,etc.. In activitate au fost antrenați toți analizatorii . Învățarea cuvintelor și propozițiilor s-a realizat după modelul descris în literatura
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
diferitele activități din program. Date de identificare C.M.,născută în București,la 10 octombrie 1998. Diagnostic: Sindrom autist, întârziere în dezvoltarea psihică, Crize de auto și heteroagresivitate, Sindrom hiperkinetic major cu tulburări de atenție, întârziere în dezvoltarea limbajului expansiv și receptiv. Anamneză personală Nașterea:Prin cezariană,la termen. Copilul a avut 3,6 kg. Copilul a avut circulară de cordon, s-a născut cianotic, a avut nevoie de oxigen. Gânguritul nu a existat. Mersul la 10 luni. Primele cuvinte în jurul vârstei
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
timpul de lucru a crescut,a scăzut intensitatea și frecvența comportamentelor dezaptative, a început să accepte prezența terapeutului în imediata apropiere,a fost introdus programul de imitarea motricității orale ,absolut necesar pentru a trece la programele de dezvoltare a limbajului receptiv și expresiv. Programele au curs firesc unele din altele,cu poticniri,cu evaluări și reluări modificate,în ritm destul de lent,dar ceea ce a câștigat arată cât de mult se poate ajunge cu un bun management și cu un ritm de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
satisfacerea unor plăceri aparent benefice copilului). C., acum cunoaște,scrie și citește literele și cifrele. Scrie cuvinte și propoziții după model și după dictare,citește cuvinte de 2,3 litere și din 2 silabe. A făcut mari progrese în limbajul receptiv și expresiv, domeniul cognitiv(cunoaște păsări,animale,culori,părțile corpului,forme geometrice,poziții spațiale,adunări și scăderi cu numere până la 10,adunări și scăderi cu zeci până la100,cantități, acțiuni).S-a rezolvat programul de masă,jocul cu copii,interacționează
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
indiferent de vârsta copilului și gardul de afecțiune copilul trebuie învățat că orice acțiune a lui va suporta o consecință bună sau rea în funcție de ce a făcut copilul. În primele etape de învățare, spre exemplu în programul de imitație sau receptiv obiecte le folosim numai pentru a întări un comportament bun, adică, nu învățăm copilul ca acela este un cub ci ne folosim de comanda « CUB ! » doar pentru a ajuta copilul să asocieze executarea comenzii cu primirea recompensei. Il ajutăm în
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
omul modern. Excursiile pe bicicletă sunt tot mai populare. Dincolo de a fi obositoare, o astfel de excursie de câteva zile, dacă este atent planificată poate reprezenta o experiență constructivă. Alegând un traseu și parcurgându-l pe bicicletă poți deveni mai receptiv și poți descoperi aspecte pe care altfel le-ai fi ignorat, și pe lângă asta câștigi încredere în tine, ca să nu mai vorbim de aportul fizic. Amploarea pe care au luat-o sporturile extreme în România, ca și activitățile sportiv-recreative și
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
acestora, instrumente de lucru în eficientizarea procesului instructiv-educativ. Este imperios necesară eliminarea discordanțelor, astfel încât demersul educativ să devină o continuitate firească, fără 111 sincope și fără implicații negative asupra psihicului elevului, asupra fondului său emoțional, dar și asupra posibilităților sale receptive. Dificultățile sesizate în procesul citirii/ lecturii își au izvorul în perioada de însușire a limbajului, în prima copilărie( perioada antepreșcolară). În general, copiii care au crescut într-un mediu “sărac” din punct de vedere educațional, sunt cei care manifestă întârziere
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
variabile intelectuale. Factorii gândirii divergente evaluați în bateria de teste DPT: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea, receptivitatea la mediile externe și interne, redefinirea. M. Lowenfeld identifică patru factori și patru aptitudini ale personalității creative: factori (sensibilitatea față de probleme, variabilitatea sau disponibilitatea receptivă, mobilitatea, originalitatea), aptitudini (aptitudinea de restructura, analiza, sinteza, coerența organizării). (Erika Landau, 1979, p.36) M. Miclea și I. Radu propun elaborarea unui alt model pentru factorii intelectuali ai creativității, iar activitatea intelectuală cuprinde trei etape: componențial, metacomonențial și epistemic
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
calitatea gândirii care permite persoanei 2 lucruri: să adauge produsului un număr mare de detalii, amănunte; să-l elaboreze echilibrat și economic. e) Sensibilitatea față de probleme - capacitatea de a depista probleme, acolo unde aparent nu există; presupune o atitudine deschisă, receptivă față de trebuințele, atitudinile și sentimentele altora, permanenta curiozitate și dorința de a cunoaște, de a elabora, experimenta și verifica noi ipoteze. Pentru producția creatoare este decisivă, deoarece o problemă sesizată are șanse crescute de a fi rezolvată. Gândirea convergentă presupune
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
special pentru profesorii de religie, cunoașterea percepțiilor, a trăirilor și a caracteristicilor educației religioase în funcție de etapele psihice și biologice de dezvoltare devine un imperativ. Copiii dispun de o bogată viață afectivă și de o mare sensibilitate, ceea ce-i face foarte receptivi la tot ce este adresat sferei sentimentelor. Fundamentarea sentimentelor și a conștiinței religioase presupune parcurgerea anumitor etape. „Cunoașterea religioasă a individului se formează ca orice formă de conduită umană. Identitatea religioasă a omului ține de conținuturile concrete ale experiențelor curente
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ale elevilor săi pentru a le putea stimula și cultiva, întrucât dacă acest potențial nu este valorificat se produc „pierderi mari”, iar recuperările ulterioare sunt parțiale. Cunoașterea potențialului creativ face posibilă crearea unui climat corespunzător, construirea unei atmosfere de „ascultare receptivă”, după cum se exprimă Torrance, necesară pentru ca elevul să se manifeste. Urmează diversificarea și diferențierea adecvată a conținutului și metodologiei activității didactice în raport cu receptivitatea optimă a școlarului față de aceste activități. Gestionarea optimă a resurselor, crearea unor situații de învățare cu sporită
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
amplifică datorită caracterului dinamic al personalității lor. Teoria existențialistă (May, Schachtel) deosebește pseudocreativitatea de adevărata creativitate. Rolo Maz crede că factorul esențial în creativitate nu este efortul conștient ci „gradul de adâncire”, de angajare, creativitatea fiind produs al individului sănătos, receptiv, care comunică cu mediul. Schachtel vede individul creativ mai receptiv față de mediul înconjurător și mai capabil să realizeze „întâlnirea”. Creativitatea devine astfel, nu satisfacerea unor instincte refulate, ci împlinirea necesității de a comunica cu lumea înconjurătoare. Creativitatea este victoria percepției
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Schachtel) deosebește pseudocreativitatea de adevărata creativitate. Rolo Maz crede că factorul esențial în creativitate nu este efortul conștient ci „gradul de adâncire”, de angajare, creativitatea fiind produs al individului sănătos, receptiv, care comunică cu mediul. Schachtel vede individul creativ mai receptiv față de mediul înconjurător și mai capabil să realizeze „întâlnirea”. Creativitatea devine astfel, nu satisfacerea unor instincte refulate, ci împlinirea necesității de a comunica cu lumea înconjurătoare. Creativitatea este victoria percepției alocentrice, de păstrare a unei atitudini receptive față de mediu, asupra
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
individul creativ mai receptiv față de mediul înconjurător și mai capabil să realizeze „întâlnirea”. Creativitatea devine astfel, nu satisfacerea unor instincte refulate, ci împlinirea necesității de a comunica cu lumea înconjurătoare. Creativitatea este victoria percepției alocentrice, de păstrare a unei atitudini receptive față de mediu, asupra percepției autocentrice, închistată în rutină (siguranța pe care o oferă lumea închisă, familiară). Mulți autori integrează în cadrul modelelor creativității și modelul tridimensional al intelectului elaborat de către Guilford. Pe baza unor cercetări personale și a unor considerații teoretice
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
dezvoltări originale. H. D. Lasswel definește creativitatea ca „dispoziția de a face sau de a recunoaște inovații valoroase”. V.J.Levy consideră că cineva poate fi considerat creativ dacă manifestă sensibilitate față de probleme și disponibilitate la experimente. Rogers considera că perceperea receptivă și lipsită de prejudecăți a mediului este cea mai bună premisă a creativității. Acesta împarte premisele în interne - o atitudine receptivă față de orice trăire, criterii valorice interne și atitudinea de a jongla cu elementele - și externe - atmosfera care face posibilă
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]