7,241 matches
-
primitiv] și scurt]”, dar numai pentru c] Turnbull descrie etapă dec]derii unei societ]ți. Printre caracteristicile asociate în mod obișnuit moralei, cu posibile excepții precum cazul hoardei Ik, se num]r] și sociabilitatea că tr]s]tur] uman] universal]; reciprocitatea pare s] fie o necesitate funcțional] a relațiilor trainice. Respectul pentru viața uman] poate fi considerat, de asemenea, o valoare universal], dar gradul de recunoaștere și prioritatea acordat] menținerii vieții variaz] foarte mult. În toate societ]țile exist] o fric
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deontologic, fiind o etic] a drepturilor și a datoriilor, dar și parte integrant] a eticii sociale, în general. În cadrul eticii sociale budiste, familia constituie un element central. În interiorul familiei exist] datorii reciproce care îi leag] pe membrii acesteia. Noțiunea de reciprocitate în sfera relațiilor umane face trimitere la poziția greșit] deținut] de discuțiile pe tema egalit]ții între sexe și a drepturilor femeilor și ale b]rbaților. Problemă egalit]ții s-a pus în momentul în care accesul femeilor la putere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirmație: „Ideea mea de tao urmeaz] un singur fir”. Zengzi a r]spuns: „Înțeleg”. Dup] plecarea lui Confucius, cineva a întrebat: „Ce a vrut s] spun] maestrul?”. R]spunsul lui Zengzi a fost acesta: „Pentru maestru, tao înseamn] credinț] și reciprocitate”. (Analecte, 4:15) Toți adepții confucianismului sunt de acord cu supoziția f]cut] de Zengzi. Pe de alt] parte, Confucius formuleaz] clar o versiune negativ] a regulii de aur: „Ceea ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”. Aceasta are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cont de meritele morale. În acest sens, Iisus este un arhetip pentru discipolii S]i. Etică Să difer] de etică obișnuit], care presupune a r]spunde binelui cu bine, adic] etică reciprocit]ții. Viața social] necesit] un anumit nivel de reciprocitate. Unul dintre riscurile relațiilor internaționale const] în faptul c] guvernele nu își acord] suficient] încredere unul altuia. Totuși, in viata de zi cu zi, ne bâz]m pe aceast] reciprocitate. Unii oameni dep]șesc limitele acesteia într-un sens sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etică reciprocit]ții. Viața social] necesit] un anumit nivel de reciprocitate. Unul dintre riscurile relațiilor internaționale const] în faptul c] guvernele nu își acord] suficient] încredere unul altuia. Totuși, in viata de zi cu zi, ne bâz]m pe aceast] reciprocitate. Unii oameni dep]șesc limitele acesteia într-un sens sau altul, iar alții ofer] atât cât primesc. Unii, care nu ofer] nici m]car un nivel minim, pot sfârși în închisoare. Iisus merge mai în profunzime, prevenindu-ne în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se împ]rt]șeasc] de iubirea reciproc] a lui Dumnezeu, care dorește un r]spuns de la aproapele, dar care nu renunț] când acesta nu vine. În acest sens, difer] de prietenie, care se caracterizeaz] print-un nivel mai mare de reciprocitate și poate suferi schimb]ri, având nevoie de agape pentru a se salva de la egocentrism. De asemenea, erosul, care poate trece de la nivelul instinctual al libidoului sexual la cele mai înalte nivele de aspirație, trebuie s] fie poziționat în contextul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] aparțin] mai multor specii - și poate c] aparțin. Este foarte posibil ca anumite animale neumane, spre exemplu, delfinii, balenele sau primatele, s] dețin] suficiente capacit]ți „umane” pentru a fi considerate persoane, adic] ființe capabile de raționare, implicare social], reciprocitate moral] și conștiente de ele însele. Anumiți filosofi contemporani au argumentat c] animalele neumane (unele) au aceleași drepturi morale primare că și persoanele umane. Fie c] au sau nu dreptate, este cu sigurant] adev]rât c] orice statut moral superior
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doar pentru c] sunt în viat] și pentru c] sunt ființe senzitive, dar și pentru c] se pot aștepta în mod rezonabil că și ceilalți s] le arate același respect. Șoarecii și țânțarii nu sunt capabili de o astfel de reciprocitate moral], cel putin nu în interacțiunile cu ființele umane. În momentele în care interesele lor sunt în conflict cu ale noastre, nu putem spera s] folosim argumente morale pentru a-i convinge s] accepte un compromis rezonabil. Astfel, este imposibil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în calea ilumin]rii spirituale, nu cere evitarea total] a unor astfel de ucideri, cu excepția celor care au adoptat jur]minte religioase speciale. (Pentru mai multe informații vezi capitolul 9, „Etică indian]”.) Dac] personalitatea implic] în mod necesar capacitatea de reciprocitate moral] și dac] personalitatea este criteriul pentru egalitate moral], atunci f]tul uman nu îndeplinește acest criteriu. F]tul care posed] unele facult]ți este mai aproape de a avea personalitate decât ovulul fecundat sau decât f]tul timpuriu și din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este mai aproape de a avea personalitate decât ovulul fecundat sau decât f]tul timpuriu și din aceast] cauz] poate dobândi un anume statut moral. Dar acesta nu este inc] o ființ] rațional] conștient] de sine, capabil] de iubire, grij] și reciprocitate moral]. Aceste argumente susțin punctul de vedere conform c]ruia nici avorturile târzii nu pot fi considerate omucideri. Pe aceast] bâz] am putea concluziona în mod rezonabil c] avortarea unui f]ț care deține anumite facult]ți poate fi justificat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
persoan] în sensul descris de mine, atunci favorizarea drepturilor femeii ar fi arbitrar], dar este greu de argumentat c] f]tul sau copilul nou-n]scut sunt persoane în acest sens, din moment ce capacitatea de a raționa, constiinta de sine și reciprocitatea social] și moral] par s] se dezvolte doar dup] naștere. De ce atunci ar trebui s] consider]m nașterea, în locul unui alt moment, ca fiind pragul egalit]ții morale? Un motiv major este acela c] nașterea face posibil] acordarea unor drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de vedere moral. În conformitate cu aceasta, o asemenea abordare susține c] sexul este imoral dac] și numai dac] implic] viclenie, inc]lcare a promisiunilor, fort] ilicit] sau exploatare. Aceast] abordare concede c] natură actelor sexuale este contractual] și implic] noțiunea de reciprocitate. Atunci când doi oameni consimt în mod voluntar s] aib] o legatur] sexual], ei creeaz] obligații reciproce pe baza nevoii și aștept]rilor respective. Noi interacțion]m sexual cu altii pentru a ne satisface anumite dorințe pe care nu ni le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
foarte sigur: nu toate interacțiunile sociale au parte de aceeasi plat]. Toate celelalte fiind egale, investițiile cele mai profitabile vor fi acelea care vizeaz] ajutorul dat rudelor celor mai apropiate. Apoi urmeaz] rudele mai îndep]rtate și cunoștințele care ofer] reciprocitate, cel mai probabil. Din punct de vedere biologic, are sens s] cooperezi cu cei care coopereaz] și cu care împ]rt]șesți interesul de a coopera (Wilson, 1978). În cele din urm], se atinge o limit] exterioar], aceea care vizeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
colegial între membrii unei rețele, un proces de învățare colectivă (informare, sfătuire, consiliere, critică constructivă, implicare, progres, împărtășirea experiențelor etc.), muncă de grup în vederea împlinirii unui scop comun și relaționare, încredere (respect de sine, respectul celor din jur și prestigiu), reciprocitate șicomunicare, flexibilitate (capacitate de adaptare și inovație), transparență (accesibilitate și corectitudine). Totuși, există și dezavantaje în cadrul activității în rețea, precum: rețeaua/parteneriatul înseamnă includere, dar și excludere, putând apărea riscul unei apropieri prea strânse (intervenind subiectivismul, pericolul gândirii în grup
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acestor condiții, în cadrul unor rețele/parteneriate, există anumite reguli (uneori) nescrise ce trebuie urmărite atunci când se are în vedere o bună funcționalitate a acestora, în special: - determinarea unei comunicări libere în interiorul și exteriorul rețelei/parteneriatului; - încredere între membrii rețelei/parteneriatului; - reciprocitate și flexibilitate; - munca în echipă (împărțirea sarcinilor și asumarea responsabilităților); - transparență (accesibilitate și corectitudine). Concluzionând informațiile prezentate în această secțiune, putem afirma că munca/comunicarea în rețea/parteneriat reprezintă pentru individ un proces de învățare colectivă, o bună conexiune între
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
inovatoare (Hassink, 2004). Activitatea în cadrul regiunilor de învățare presupune: - dezvoltarea unor strategii de marketing mai eficiente; - inovație, creativitate, interes și implicare din partea membrilor ce participă activ; - relaționări față în față, încredere; - găsirea unor soluții integratoare; - independență și responsabilitate; - cooperare și reciprocitate; - învățare organizațională; - autoevaluarea competențelor profesionale, evaluarea constructivă și obiectivă a rezultatelor obținute; - dezvoltarea competențelor sociale; - însușirea de noi cunoștințe, informații; - abordare sistematică (de la complex spre simplu); - dezvoltare, adaptare și mobilizare continue. Parteneriatele, comunicarea în rețea, vehicularea informației și învățarea de-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
colegial între membrii unei rețele, un proces de învățare colectivă (informare, sfătuire, consiliere, critică constructivă, implicare, progres, împărtășirea experiențelor etc.), muncă de grup în vederea împlinirii unui scop comun și relaționare, încredere (respect de sine, respectul celor din jur și prestigiu), reciprocitate șicomunicare, flexibilitate (capacitate de adaptare și inovație), transparență (accesibilitate și corectitudine). Totuși, există și dezavantaje în cadrul activității în rețea, precum: rețeaua/parteneriatul înseamnă includere, dar și excludere, putând apărea riscul unei apropieri prea strânse (intervenind subiectivismul, pericolul gândirii în grup
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acestor condiții, în cadrul unor rețele/parteneriate, există anumite reguli (uneori) nescrise ce trebuie urmărite atunci când se are în vedere o bună funcționalitate a acestora, în special: - determinarea unei comunicări libere în interiorul și exteriorul rețelei/parteneriatului; - încredere între membrii rețelei/parteneriatului; - reciprocitate și flexibilitate; - munca în echipă (împărțirea sarcinilor și asumarea responsabilităților); - transparență (accesibilitate și corectitudine). Concluzionând informațiile prezentate în această secțiune, putem afirma că munca/comunicarea în rețea/parteneriat reprezintă pentru individ un proces de învățare colectivă, o bună conexiune între
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
inovatoare (Hassink, 2004). Activitatea în cadrul regiunilor de învățare presupune: - dezvoltarea unor strategii de marketing mai eficiente; - inovație, creativitate, interes și implicare din partea membrilor ce participă activ; - relaționări față în față, încredere; - găsirea unor soluții integratoare; - independență și responsabilitate; - cooperare și reciprocitate; - învățare organizațională; - autoevaluarea competențelor profesionale, evaluarea constructivă și obiectivă a rezultatelor obținute; - dezvoltarea competențelor sociale; - însușirea de noi cunoștințe, informații; - abordare sistematică (de la complex spre simplu); - dezvoltare, adaptare și mobilizare continue. Parteneriatele, comunicarea în rețea, vehicularea informației și învățarea de-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Petri - simțeam Într-adevăr nevoia să comunic cu un suflet ca al tău și cu o inimă ca a ta. Am citit ceea ce Îmi scriai și, printre rânduri, ceea ce nu mi-ai scris”. Fără Îndoială, destăinuirile prietenilor săi italieni pretindeau reciprocitate, așa că putem bănui că Papiu XE "Papiu" le-a Împărtășit la rândul său propriile probleme și convingeri politice. Iar așa după cum italienii subscriau ideatic și afectiv la cauza românilor ardeleni, și Papiu trebuie să fi analizat atent demersul revoluționar al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
referindu-se la unele aspecte ale întrebuințării prepozițiilor în limba actuală, atrage atenția asupra utilizării riguroase a prepozițiilor dintre și între: "[...] în construcțiile nominale, introducând un atribut, cele două prepoziții sunt aproximativ sinonime (ambele exprimă o corelație, un raport de reciprocitate), dar au regim diferit, prima folosindu-se după un substantiv articulat hotărât (de exemplu, raportul dintre parte și întreg; legătura dintre ei), cealaltă - după un substantiv nearticulat sau articulat nehotărât (de exemplu, (un) raport între parte și întreg; (o) legătură
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
o proprietate sau care îl pune într-o relație determinată cu alți indivizi"4, N1 este un predicat care corespunde părții a doua a definiției, acesta având rolul de a pune un individ într-o relație de simetrie sau de reciprocitate cu alt individ. Faptul că predicatul semantic corespunzător lui N1 este diadic, adică are două argumente, explică ocurența în GN complex sau în GV a unei prepoziții precum dintre și între, marcând simetria sau reciprocitatea. Pană Dindelegan (1976: 170) pune
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
relație de simetrie sau de reciprocitate cu alt individ. Faptul că predicatul semantic corespunzător lui N1 este diadic, adică are două argumente, explică ocurența în GN complex sau în GV a unei prepoziții precum dintre și între, marcând simetria sau reciprocitatea. Pană Dindelegan (1976: 170) pune în legătură structurile conținând un nume "simetric" și prepoziția dintre/între cu transformarea de nominalizare a verbelor intrinsec reciproce. Dacă prepoziția între apare și în GV (se aliază între ei, se aseamănă între ei), și
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
în GN: stă pe pat - haina de pe pat, se odihnește pe pat - odihna de pe pat, locuiește pe lângă Universitate - locuința de pe lângă Universitate. 7 În GA I: 354 se precizează, în acest sens, că prepoziția dintre "introduce atributul (sublinierea noastră) care exprimă [...] reciprocitatea (după substantive verbale corespunzătoare unor verbe reciproce și, în general, după substantive care exprimă legătura, raportul): datorită acestei întâmplări s-au strâns legăturile de prietenie dintre ei, În lupta dintre mine ș-un om de valoare, triumful e al meu
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
Este vorba despre exprimarea opiniilor personale, a sentimentelor pozitive și negative, a construirii pas cu pas a succesului În plan social și profesional. Robert B. Cialdini (1984/2004, 13) vorbește despre acei profesioniști ai puterii de convingere care utilizează regulile reciprocității, angajamentului, simpatiei, autorității, rarității pentru atingerea intereselor personale și sunt capabili În același timp de a recunoaște și contracara Încercările de exploatare interpersonală. Persoana asertivă este capabilă să traseze limita Între convingere și manipulare reușind să se racordeze unei rețele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]