2,918 matches
-
sprijin. În cazul primelor, organizațiile ar fi recompensate În funcție de eficiență, de performanța În coordonarea proceselor de muncă și, prin obținerea unui raport competitiv preț/calitate, de satisfacția clienților. În al doilea caz, organizațiile operând În medii preponderent instituționale ar fi recompensate În măsura conformării la regulile și credințele social Împărtășite, indiferent de eficiența acestora În cadrul organizației. În primele cazuri, ar exista o tehnologie de producție justificată pe considerente de eficiență, În celelalte ar exista o tehnologie socială, justificată prin Înțelegerile Împărtășite
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
obișnuițe și acumulării unui anumit tip de capital cultural În anumite condiții sociale ale dezvoltării individuale, dar și sociale. Meyer și Rowan (1991) folosesc conceptul de eficiență, opunându-l celui de conformare instituțională. În mediile tehnice, spun ei, organizațiile sunt recompensate În funcție de eficiența producerii bunului schimbat pe piață. Tehnologiile sunt, așadar, reificate, considerate date, rezultate ale legilor naturale. Cu cât tehnologiile sunt mai elaborate, cu atât crește incidența organizațiilor (capitalizând câștigurile realizate de pe urma economiilor de scară), o concepție foarte similară economiei
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la menținerea organizației, ceea ce face ca interpretarea, dintr-o anumită perspectivă, a influenței sale asupra organizației și a mediului, să devină un act de putere. March (1962) pledează pentru o abordare a firmei ca sistem politic, În care participanții sunt recompensați pentru contribuția lor. Supraviețuirea sistemului depinde de formarea unei coaliții politice stabile și viabile ale cărei „costuri” de Întreținere (suma recompenselor primite de membrii coaliției) sunt mai mici decât resursele pe care reușesc să le atragă dinspre mediu (contribuțiile). Organizațiile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de diferențiere structurală În funcție de mărime și grad de integrare a activităților productive și administrative și care dispută o piață a contractelor, În special, externe. În mod teoretic, competiția ar trebui să fie foarte mare, iar firmele ar trebui să fie recompensate În funcție de eficiența procesului tehnologic. Există, din acest punct de vedere, premisele neoclasice de piață liberă, cu mulți actori ce au relații ghidate de interese comerciale și În care costurile obținerii de informații, al investiției inițiale și ale Începerii unei afaceri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Învățarea programată, o bună parte a pedagogiei prin obiective 1 și a Învățării cu ajutorul computerului. Educatorul Împarte obiectivul de propus elevilor În unități suficient de mici pentru ca elevii să poată asimila, apoi leagă aceste unități Între ele În același mod; recompensează primele răspunsuri bune, ceea ce permite Întărirea lor pozitivă. În același timp, vorbim de o pedagogie a reușitei, pentru că Încearcă să găsească mijloacele de evitare a greșelii, datorită unui decupaj al Învățării În unități atât de mici cât este necesar ca
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
putea limita artificial accesul la drepturile și obligațiile Înscrise În normele vieții comunitare. De reținut...tc "De reținut..." ...câteva strategii de lucru cu elevii care prezintă tulburări emoționale și comportamentale 1. Aceștia sunt obișnuiți: - să fie mai degrabă pedepsiți decât recompensați de către adulți; - să nu aibă relații prea bune cu colegii lor; - cu relațiile negative stabilite cu adulții din jur. Specialiștii În domeniu oferă următoarele recomandări: - identificarea și valorificarea permanentă a punctelor tari/elementelor pozitive pe care elevii le au (nu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
zilele cu Îndeletniciri intelectuale și cu Întreținerea focului din sobe. Am ajuns În arta aceasta la Înălțimea vestalelor și acum știu a da clădirii despicăturilor de lemne forme arhitectonice cari ar merita medalia de aur, dacă asemenea talente s-ar recompensa În țara noastră. Dimineața Îmi place să mă scol de cu noapte și să găsesc cabinetul meu de lucru bine Încălzit și vesel luminat de un candelabru aprins. Ceaiul e gata pe masă; cățeii mei sar prin cameră cu mii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
materializarea” propriu-zisă a factorilor ereditari este consacrată abia în 25 aprilie 1953, odată cu descrierea de către Francis H.C. Crick și James D. Watson, în revista Nature, a structurii chimice a ADN-ului - suportul informației ereditare -, pentru care cei doi au fost recompensați cu premiul Nobel pentru medicină și fiziologie în 1962. Începea astfel era moleculară a geneticii. „Spargerea” codului genetic de către Marshall Nirenberg în 1961 - descoperirea faptului că un triplet de nucleotide codează un aminoacid, unitatea de bază a proteinelor - a fost
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
primit o chilie ce aducea mai curând cu salonul unui cardinal decât cu cea a unui eremit. A primit daruri, cărți, veșminte, obiecte din aur. Nu-i venea să creadă, era amețit. Dar eu cum am să pot să vă recompensez? Cu știința și gândirea ta, fra' Tommaso, și cu afecțiunea ta pentru Franța pe care o consideri un fel de cetate a soarelui. Cine i se adresa și-i arăta atâta prețuire? Chiar Regele Franței. Regele îl recunoștea pe bietul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de drum, după care o să te descurci singur, dar te rog să ții minte: precauție și iar precauție; ăștia nu respectă nici sutana, nici bătrânețea, așa că o să ai de înfruntat multe. Mulțumesc pentru sfaturi și găzduire. Cum pot să mă recompensez? Dacă o să se-ntâmple să construiești cetatea soarelui, despre care mi-ai vorbit, trimite după mine să fiu paznic la butoaiele de rom. O să vezi cum o să le păzesc, ca nimeni altul. Oh, firește, chiar dacă îți va fi dată ocazia
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Înțelege pericolul la care se supune. „Când un copil minte nu trebuie să-l pedepsim, ci să-l tratăm cu dispreț, să-i spunem că nu-l vom mai crede pe viitor. Dacă Îl pedepsim când face rău și-l recompensăm când face bine, el face atunci binele ca să fie tratat bine. Este necesar să căutăm de timpuriu a introduce În copil prin cultura morală ideea de ceea ce este bine sau rău. Dacă vrem să Întemeiem moralitatea nu trebuie să-i
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
schimb Proces politic Bunuri și servicii private Bunuri și servicii publice Sistem de valori economic Sistem de valori pluralist Interes privat Interes public Mâna invizibilă Mâna vizibilă Roluri economice (producător, consumator, investitor) Roluri politice (politician, cetățean) Suveranitatea consumatorului Suveranitatea cetățeanului Recompensă: profit Recompensă: putere Instituție majoră: afacerea Instituție majoră: guvernarea Principii active: eficientă, productivitate, creștere . Principii active: justiție, echitate, dreptate Concurență ca instrument al pieței Acțiunea colectivă, ca instrument al politicii În sistemul de piață, prețul reflectă valoarea, iar banul este
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
politic Bunuri și servicii private Bunuri și servicii publice Sistem de valori economic Sistem de valori pluralist Interes privat Interes public Mâna invizibilă Mâna vizibilă Roluri economice (producător, consumator, investitor) Roluri politice (politician, cetățean) Suveranitatea consumatorului Suveranitatea cetățeanului Recompensă: profit Recompensă: putere Instituție majoră: afacerea Instituție majoră: guvernarea Principii active: eficientă, productivitate, creștere . Principii active: justiție, echitate, dreptate Concurență ca instrument al pieței Acțiunea colectivă, ca instrument al politicii În sistemul de piață, prețul reflectă valoarea, iar banul este metodă (mijlocul
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
una cu masele indistincte ale muncitorilor se dovedește a fi, printr-o curioasă răsturnare a desemnărilor, "capitalismul cultural" pe care îl hrănește un weberism redus la o stare de note explicative. Acest curent ne permite să înțelegem că abordările culturale, recompensând importanța întreprinderii în câmpul pieței, sunt concentrate astăzi cu prioritate asupra oamenilor de afaceri, a investitorilor, antreprenorilor și conducătorilor locali, pe scurt, a tuturor "șefiilor" moderne ale întreprinderii cărora li se măsoară aptitudinile culturale după capitalismul mondializat. În acest cadru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nivelul satului, șeful este reprezentantul administratorului; el posedă o fărâmă din puterea acestuia; el va organiza producția și prestațiile și va supraveghea activitatea subordonaților săi; va fi de altfel responsabil de aceasta din urmă și, la final, își va primi recompensa care încununează de multe ori treaba bine făcută și ascultarea. El este într-un fel omul bun la toate al șefului de district. Analiza rolului șefului arată cum nu se poate mai bine că natura personajului său este în totalitate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să-și calmeze nervii fără a se simți lezați sau a ne lăsa prinși în joc. Să încercăm ascultarea activă atunci când cineva (interlocutorul nostru) este aprins/încordat; • să întărim pozitiv comportamentul pe care dorim să-l cultivăm. Este oportun să recompensăm conduita pe care o dorim de la ceilalți. • să nu ne implicăm în lupta pentru putere. Oamenii, cei mai mulți, folosesc adeseori puterea pentru a-și construi și menține stima de sine. De aceea, este recomandabil să încurajăm la ceilalți prețuirea de sine
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un model cooperant, dar și de la unul competitiv. În interacțiunea în care modelul sau oponentul său se comportă în manieră competitivă, alegerile competitive ale oponentului sunt văzute de subiect ca pedepse pentru comportamentul competitiv al modelului. Dimpotrivă, modelul cooperativ este recompensat prin cooperarea partenerului său", explică psihologul ieșean (2006, p. 34). • Sociologul Elinor Ostrom a descoperit (în 1990) faptul că "existența unui sistem de supraveghere și sancționare a acțiunilor membrilor este o trăsătură comună a fiecărei comunități de succes. Suprevegherea și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
starea de vinovăție ucigătoare și în starea de neîncredere sistematică față de libera inițiativă, față de noutate, față de diferență și față de responsabilitate, tot atâtea situații care reactivează teama "de a nu greși", de a nu fi pedepsit sau de a nu primi recompensa care reprezintă semnul aprobării. Sistemul bazat pe pedeapsă /recompensă nu creează siguranța interioară și încrederea în sine", subliniază cercetătorul belgian (2006, p. 249, s.n. G.A.). Acesta nu îmbogățește, nu deschide, nu aprofundează și nu consolidează relațiile dintre oameni. Desigur
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fie autentice, spuse din toată inima și însoțite de dorința de eliminare pe viitor a tot ceea ce ar mai putea umbri buna înțelegere și colaborare. Scuzele veritabile sunt întotdeauna însoțite de dorința de a repara nedreptățile comise, de a ne recompensa pentru stricăciunile făcute, de a-l asigura pe celălalt că ținem cu adevărat la el/la ea și că ne pare într-adevăr rău pentru propriul comportament greșit. Pentru o altă categorie de persoane, regretul este cel care le convinge
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
EminescuOpIX 305} Din parte-ne urăm succes bun autorului și îl rugăm să nu înceteze nici pentru viitor cu asemene publicațiune; românii iubitori de artele frumoase vor ști să aprecieze munca și meritul, ei vor ști cum trebuie să fie recompensat talentul autorului. Din acest punct de vedere almanacul muzical al d-lui Th. Burada se poate considera ca o publicațiune periodică ce tinde a înavuți literatura română; ca atare merită a avea și el locul lui în biblioteca fiecărui iubitor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să înceapă să vorbească limba franceză standard.41 Unul dintre cele mai eficace instrumente din această tranziție a fost școala de stat împreună cu institutorul (învățătorul de școală primară) care îi pedepsea pe cei care comunicau în limba regională și îi recompensa pe cei care vorbeau corect limba franceză. Una dintre temele clasice ale literaturii franceze este conflictul dintre institutor, misionarul valorilor reprezentate de Republică, adesea un francmason și un ateist militant, și paroh, apărătorul localismului și al Bisericii.42 Puțin ne
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cultură și stabili normele sociale pentru individ. În analiza valorilor unei societăți este util să se ia în considerare în numele căror scopuri individuale muncesc oamenii, ce idei discută, ce anume atrage și reține atenția acestora, ce respectă sau resping, cum recompensează și cum sancționează. De exemplu, dacă intelectualul primește aprecieri și recompense, acea societate probabil prețuiește cunoștințele, inteligența și reflexivitatea. Dacă militarul se bucură de un prestigiu înalt, este posibil ca societatea al cărui membru este să prețuiască acțiunea, curajul și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acestuia. Rolurile și structura socială. În mare parte, organizarea societății, ori ceea ce numim structura socială, este determinată de natura rolurilor sociale, de relațiile dintre acestea și distribuția resurselor limitate între oamenii care joacă aceste roluri. Societăți diferite definesc, organizează și recompensează activitățile oamenilor în rolurile lor în moduri diferite și astfel fiecare societate are propria ei structură socială. Aceste diferențe înseamnă, printre alte lucruri, că există roluri diferite care poartă așteptări diferite și oamenii care le joacă sunt recompensați în moduri
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
organizează și recompensează activitățile oamenilor în rolurile lor în moduri diferite și astfel fiecare societate are propria ei structură socială. Aceste diferențe înseamnă, printre alte lucruri, că există roluri diferite care poartă așteptări diferite și oamenii care le joacă sunt recompensați în moduri diferențiate. Deși fiecare societate are o structură socială distinctă, totuși aceasta conține anumite elemente comune cu oricare altă societate. Astfel, orice societate mai complexă are un sistem al diviziunii muncii și unele sisteme ale stratificării. Mai mult, oricare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la care trebuie să răspundă orice sociolog care încearcă să descrie sau să înțeleagă o structură socială. Stratificarea socială. Alături de faptul că reprezintă suportul așteptărilor diferite, rolurile variate poartă recompense diferite. Ocupațiile diverse au niveluri distincte ale prestigiului și sunt recompensate economic în mod diferit. De asemenea, statusurile atribuite au un spectru larg al prestigiului și al recompenselor economice. Toate acestea generează un sistem al inegalității numit stratificare socială si reprezintă o parte importantă a structurii sociale. Stratificarea socială este legată
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]