4,978 matches
-
repetări, mai întâi, pe fragmente separate, apoi progresiv, pe grupuri tot mai mari de fragmente, pentru a asambla sau integra într-o structură asemănătoare celei inițiale. III.2.3. Metoda învățării progresive cu repetări recurente Metoda învățării progresive cu repetări recurente este o combinație a primelor doua metode (1.și 2.Ă ce se recomandă pentru învățarea pe perioade mari de timp (luni, trimestre, semestre, ani de studiuă a materialelor de studiu voluminoase sau de dimensiuni foarte mari: manuale, tratate, cursuri
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
8. Tehnica de elaborare a planului de idei . . . . . . .51 III.2. Metode de învățare eficientă . . . . . . . .53 III.2.1. Metoda învățării sintetice . . . . . . . . .53 III.2.2. Metoda învățării analitice sau secvenționale . . . . . .54 III.2.3. Metoda învățării progresive cu repetări recurente . . . . .54 III.2.4. Metoda studiului individual . . . . . . . . .55 III.2.5. Metode de dezvoltare a creativității la elevi . . . . . .55 76 CAP. IV SFATURI PENTRU REUȘITA ȘCOLARĂ . . .59 IV.1.Sfaturi pentru autoevaluarea obiectivă a rezultatelor la învățătură . . . . . . . . . . . . .59 IV.2
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
geografică și de eră, împărtășesc trăsături profunde, specifice speciei umane, numite de Jung arhetipuri care se obiectivează în devenirea culturală a omului. Astfel, multitudinea de simboluri ale umanității nu ar reprezenta altceva decât un număr de variații ale unor teme recurente universale, care sunt legate indisolubil de căutarea permanentă a sensului. Omul modern, susținea Jung225, este bolnav pentru că a pierdut adevăratele resurse ale culturii sale și este un străin între mituri și simboluri care nu mai au niciun sens pentru el
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
activitate, un proces desfășurat de agenți umani ; în condiții concrete de spațiotemporalitate, culturalitate contextuală (valori), cu o ritmică individuală și pe fond social definit; prin medierea și cu filtrajul conștient al unor eforturi organizatoric-educaționale și cognitiv-operaționale, socioemoționale, acționale și atitudinale recurente; asupra unor conținuturi, experiențe, valori sau situații încorporate de și în obiectul învățării; pentru atingerea unor rezultate cognitive (preconcepte, concepte, semnificații, principii, strategii, rezolvare de probleme), psihomotorii (obișnuințe, deprinderi și abilități manuale, utile pentru viața cotidiană, expresii faciale și corporale
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
prin grafia ceaușescu, fără majusculă, ca semn al degradării iremediabile la care e supus. Împreună cu tiranul/dictator, "odioasa lui soție" e și ea obiectul eliminării directe, ca și al unei demonizări în efigie, prin cele câteva epitete formulare și stereotipe recurente. Corolarul acestei deminutio capitis simbolice este imaginea uciderii reale, proiectată pe toate ecranele televizoarelor, după o îndelungă, obositoare și suspectă așteptare, în zorii zilei de 26 decembrie. Se cristaliza astfel simbolistica "țapului ispășitor", care limita obiectivul revoluției la eliminarea "clanului
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
imaginar cât se poate de durabil. Dacă urmărim acest fir în discursul politic al FSN în bună măsură chiar în acțiunea politică a acestui partid și a succesorilor săi vom constata că principalul agent al exasperării primejdioaselor clivaje conflictuale regionale recurent denunțate ca pericole puse la cale de opoziție, care ar amenința astfel integritatea teritoriului național a fost tocmai FSN. Liderii acestui partid, în frunte cu Ion Iliescu, alături însă de care participă activ nu numai personaje de rangul al doilea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mulțumește să decupeze pur și simplu episoadele cu potențial dramatic, aglutinându-le într-o manieră mai curând... "impresionistă" decât nuvelistică stricto sensu. Sursa de "inspirație" e indicată, de altfel, chiar din prefață, unde prozatorul își mărturisește intenția romanțării "documentului" (procedeu recurent în toată literatura sa): "Paginile ce urmează sunt compuse după notele luate numai la Florența. Sub condeiul meu de acum ele au luat forma de nuvele. Cetitorul va avea de judecat dacă am făcut bine sau nu de a le
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a epicului, fără a recurge totuși la practicile obișnuite ale realismului tradițional. De altminteri, grila "realistă" stricto sensu nu funcționa nici măcar în "nuvelele florentine", unde "subiectele", extrase direct din jurnal, erau puse apoi în scenă (teatralizate/ literaturizate) cu ajutorul unor procedee recurente (gen povestirea "în ramă"), fără alte modificări de substanță. Și așa, printr-un transfer abuziv, mistificator, viața ajungea să treacă drept literatură, iar faptul trăit să fie prezentat drept operă de imaginație pur și simplu. Romanul lovinescian nu mai uzează
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
est-à-dire également une grammaire du silence" (op. cit., p. 190). O dată cu melodrama, teatrul redescoperă așadar autenticitatea cu ajutorul pantomimei, care devine un joc de scenă integral transparent (op. cit., p. 239). Reîntoarcerea la limbajul mut al pasiunilor va constitui, de altfel, un motiv recurent de reflecție în literatura modernă și, nu mai puțin în teatru. Dar, oscilând permanent între cuvânt și tăcere, melodrama își dezvăluie finalmente natura sa profund schizofrenică. Iată cum explică lucrurile Arnaud Rykner: "C'est peut dire que le mélodrame ignore
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Robert Skinner ce observa că "istoria petrolului este înlănțuita de istoria politică" (history of oil is laced with politics).2 Observația această merită generalizată pentru multe alte tipuri de resurse decât petrolul. Politică și energia în general sunt o temă recurenta în frământările ce au marcat istoria. Aceste frământări au fost mereu prezentate ca fiind generate de dorința de cucerire teritorială, considerente pur politice precum eliminarea unui dușman posibil sau declarat, sau obținerea de noi resurse economice. Deși acest lucru era
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
noi nu ar trebui să mai conteze atât de mult. Oamenii de diferite naționalități și religii ar trebui să poată trăi în armonie. Totuși, discrepanța dintre ceea ce ar trebui să fie și ceea ce este în realitate a constituit o sursă recurentă de drame de-a lungul existenței omenirii. Cu câteva decenii în urmă, Reinhold Niebuhr ne-a avetizat că brutalitatea popoarelor și grupurilor nu poate fi temperată oricât de mult am încerca. Conflictul social a scris el, este un lucru inevitabil
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
doilea o doină în ritm parlando-rubato, în care duratele sunt supuse augmentării și diminuării prin intervenția interpretării. E. Cernea Sălaj Muzica secolului al XX-lea lansează o nouă viziune asupra structurilor ritmice - moduri ritmice, poliritmie, ritmul cu valori adăugate, ritmul recurent, personajele ritmice. Prin exemplul din Constantin Râpă - op. cit., 2001, volumul I, pagina 274 și 2002, volumul II, pagina 97, vrem să ilustrăm aceste realizări originale în care monotonia ritmului cu durate mari este întreruptă prin intervenții armonice sau dimpotrivă prin
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
273 Glosar / 283 Index de nume / 293 Index de termeni / 301 Prefață la ediția în limba română "Un concept puternic" sugera, acum cîțiva ani, autorul unui text asupra reprezentărilor sociale publicat în revista Sociétés1. Aceste două cuvinte concentrează o neînțelegere recurentă privind obiectul însuși al cărții de față. Cînd utilizăm termenul "reprezentare socială" îl putem oare reduce la o "noțiune" sau la un ,,concept"? Bineînțeles că nu. Cel puțin, nu doar la asta. O reprezentare socială este înainte de toate un proces
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
care adoptă acest mod de gîndire, în ciuda dezmințirilor date de oamenii de știință. Această reminiscență de credințe arhaice se operează în favoarea lipsei de informare. Dar forța i se datorează unei valori simbolice: pericolul apropierii corporale este, din Antichitate, o temă recurentă a discursului rasist, care utilizează referința biologică pentru a pune bazele pentru excluderea alterității". Să amintim, într-adevăr, funestele conotații ale unor neologisme răspîndite de anumite partide extremiste, precum "sidos", "sidatoriu". Bineînțeles, de atunci au fost întreprinse numeroase cercetări, mai
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
istoricii conceptului de hipnoză (Chertok, Stengers), care trimite la cele patru dimensiuni principale ale RS a acțiunii muzicale (Seca, 2001, pp. 25-30): verbalizarea agresiunii corporale și mentale, cauzate de fluid; interesul pentru ambianță și necesitatea unei circulații a emoțiilor; analogia recurentă cu efectele drogurilor psihotrope; căutarea controlului plăcerii muzicale și tehnice. Mesajele fluidice ale grupurilor oscilează între trei tipuri: cel al "sloganului", care indică puterea sa comunicativă propagandistă, în timpul fenomenelor de efervescență colectivă și a concertelor; modul "muzak", fondat pe exigența
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Rouquette sugerează să se țină mai mult cont de ca-racteristicile practicilor sociale (in Garnier și Rouquette, 2000, pp. 138-139). Pentru a le preciza natura, el diferențiază criterii precum existența sau non-existența: unei treceri la acțiune, unică, rară sau mai frecventă, recurentă sau obișnuită, care îi conferă unui comportament caracterul de permanență sau reversibilitate; unei tehnicități sau eficacități și a unor aspecte pro-cedurale, care trimit, dacă este cazul, la codificări rigide sau suple; unui calcul sau analiză evaluativă și cognitivă, prealabil acțiunii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unui astfel de sistem. În opinia lui Rouquette și Rateau (op. cit., p. 115) sau a lui Guimelli (1999), factorii externi, de mediu, și comportamentele pot da naștere unei schimbări la nivelul reprezentării, cu condiția ca acestea din urmă să fie recurente într-o populație, valorizante material sau simbolic și ca implicațiile lor să fie specifice, limitate, localizabile într-un ansamblu social, fără "incidență asupra nivelului de sens propriu-zis ideologic". Date fiind aceste condiții, o transformare a unei RS poate fi rezistentă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dar mai ales de centralizare în cadrul partidelor europene 446. Pentru aprofundarea acestei analize, am conceptualizat aceste fenomene care au o incidență în cooperarea din cadrul europartidelor 447. Le-am denumit mecanisme partinice centralizate și descentralizate, două moduri de funcționare distincte și recurente în organele bine determinate ale federațiilor europene de partide. Pe plan orizontal, aceste mecanisme organizează atît poziționarea partidelor membre cît și expresia coalițiilor. Această conceptualizare este adecvată, permițînd o contribuție la examinarea dinamicii politicii și a schimbării politicilor partidelor europene
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
adaugă și experiența literară a cititorului, ale cărui așteptări sînt asociate cu apartenența generică a povestirii pe care o parcurge. Bal disecă apoi modul complex în care cititorul construiește treptat imaginea personajelor în interiorul universului narativ prin acumularea unor trăsături fie recurente, fie menționate singular -, stabilirea unor similitudini și contraste cu celelalte personaje (pe baza unor polarități semantice) prin legătura sau discrepanța dintre personaj, situația în care se află și mediul în care evoluează și prin aprecierea proceselor de transformare a configurației
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
unei suspendări provizorii a realității contemporane. Suspendarea punctelor de vedere morale asupra lascivității sexuale, ca și a presupunerilor cu privire la viața evreilor, adesea bazate pe proiecții și bazîndu-se pe fabulele în care acești termeni au fost folosiți, relevă o combinație structurală recurentă, în care termenii ce fac referință la statutul feminin sînt legați de casa tatălui, de moștenire ori dezrădăcinare (sau, folosind un termen literar, de călătorie). Cheia este dată de locul în care se desfășoară viața cuplului. În toate cazurile cînd
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și copilul era făcut să-l dezamăgească. Familia a petrecut cîțiva ani în Indii. Multele sale lucrări includ romane psihologice, basme simbolice, romane mitologice, romane istorice, deseori plasate într-o societate decadentă, nuvele, însemnări de călătorie și jurnalistică. Tema sa recurentă este pregnanța destinului în viața umană. Destinul, pentru Couperus, este o forță în esență obscură, aproape personificată, impregnată de vinovăție. Opoziția dintre nord (frig, întuneric, masculinitate și burghezie) și sud (feminitate, senzualitate) stă la baza multora dintre romanele sale. Of
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
medie și a. coroidiană anterioară. Pediculii cu originea în a.crebrală anterioară-au calibrul de ~0,1 mm, nasc din segmental A1 au o lungime de 1-3 cm și sunt vase de tip terminal. Cel mai important pedicul este A. RECURENTA HUBNER. Pediculii vasculari proveniți din a. cerabrală medie au originea pe segmental inițial al A. Sylviene și se constituie în două grupuri: intern și extern. Deplasarea a. lenticulo-striate către linia mediană poate însemna prezența unei leziuni situate în capsula externă
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cel care prepara vaccinul antiholeric 582. Profesorul Cantacuzino observa că, odată cu încetarea acestei epidemii, la noi "nu s-a mai auzit vorbindu-se de holeră pe toată durata războiului, în pofida ostenelilor, lipsurilor, mizeriilor și epidemiilor intercurente (tifos exantematic și febră recurentă). Această frumoasă victorie profilactică se datorește numai vaccinării aplicate pe scară mare, cu tenacitate, vigilență și încredere". Date fiind împrejurările în care a luat naștere, epidemia din 1916 s-ar fi putut termina catastrofal, dar "au fost de ajuns câteva
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
zilnic la o școală cu pretenție de universalitate a cunoștințelor, au acasă treizeci de canale de televiziune... Cum nu devin schizofreni când învață despre metaforă, algoritmi, formaldehide, sincopă pe timpi, iar afară, în gașca de la bloc, folosesc doar zece cuvinte recurente din sfera lui "muie", "marfă", "sugi" și "să moară"? Nu vreau să par conservator, am apărat întotdeauna fenomenele de cultură a străzii și mi se pare, de exemplu, că formații ca "B.U.G. Mafia" sau "R.A.C.L.A." - și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
deosebesc între ele teoriile relațiilor internaționale? * Ce criterii există pentru a evalua teoriile? Unul din obiectivele noastre este să explicăm proliferarea teoriilor începând cu anii '80, să analizăm diferitele lor stiluri și metode de lucru și să comentăm o problemă recurentă în domeniu, anume faptul că teoreticienii par mai curând să monologheze decât să se angajeze în dialoguri productive. Un alt obiectiv este să identificăm modalități prin care pot fi făcute comparații semnificative între diferitele perspective ale relațiilor internaționale. Ar fi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]