1,648 matches
-
le aducea la România literară ca să apară joi. În anii sumbri ai ceaușismului, când înghițeam de nevoie maldăre de maculatură propagandistică, aruncată cu scârbă și rușine în paginile revistei, citirea textelor lui Manolescu reprezenta pentru mine momentul fast al muncii redacționale, ca și acelea în care citeam „Trapezul“ lui Geo Bogza, „Breviarul“ lui Șerban Cioculescu, „Atlasul“ Anei Blandiana, rubrica lui Radu Cosașu, și alte câteva. Dincolo de felul uneori diferit în care vedeam o carte sau alta, un autor sau altul, textele
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
aici înainte, până la adânci bătrâneți, poartă în întregul ei semnele trudei și neodihnei», scrie Florentin Popescu în volumul « Viața lui V. Voiculescu », p. 99. La 1 ianuarie 1919, când la Bârlad apare primul număr al revistei Florile dalbe, din colegiul redacțional al revistei, alături de poetul George Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile, prozatorul Mihail Lungeanu, face parte și poetul Vasile Voiculescu, medicul orașului. În numărul inaugural V. Voiculescu semna poemul «Îngerul nădejdii», care va fi inclus în 1921 în volumul Pârgă: Volumul Pârgă
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
și semnate de C. Rădulescu-Motru, sau coloanele cu versuri, proză și cronică ale lui Emanoil Bucuța, mândria generației noastre, și, mai ales, acea mireasmă de tinerețe veșnică plutind peste pagi nile Ideii Europene - prezen tate cititorilor cu inovații de tehnică redacțională și tipogra fică - vor supraviețui, singurele! ...Stam, așadar, În toamna lui 1919 În fața prăvăliilor din ro tonda Pasajului Român, azi dărâmate pe urma bombardamen telor din 1944 și acoperind, sub mormanul de moloz, atâtea și atâtea amintiri ale celor șase
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toată grija și atenția reputației sale de istoric, filolog și arheolog. În Noua Revistă Română din 4 mai 1914 a apărut reprodu cerea capacului de pe cutia cu Crema Simbolică Minulescu, marca Trei Corăbii, depozit general Terasa; cremă capabilă, spune notița redacțională, „să lustruiască ghetele intelec tua lității noastre poetice“, cu observația că „literatura simbolistă a dat naștere unei adevărate creme, spre deosebire de cea naționa listă poporanistă, care ar fi dat naștere cel mult brutalului vax“. Veți zice, și pe bună dreptate, citind
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și până la sfârșit, a acestei reviste, ca și pentru grupul colaboratorilor din jurul ei. Scrisul lui, Într-atâtea feluri de strălucitor, pus În slujba poeziei, prozei și cronicei, cum și prezența acestui om excepțional au imprimat o notă proprie Întregii activități redacționale din paginile a doua, a treia și a patra ale revistei, prima pagină (În care Emanoil Bucuța n-a apărut decât foarte rar), fiind În majoritatea cazurilor rezervată colaboratorilor din afară, [cu texte] destul de eclectice sau de mediocre, salvate Însă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
miercurea și joia, iar începând din luna mai odată pe săptămână. Revista apărea bilingv, în română și germană, pe două coloane alăturate, textul românesc era tipărit cu litere chirilice, dar uneori și cu un amestec de litere latine. Despre colegiul redacțional se păstra tăcerea, unele articole nu erau semnate sau conțineau doar inițialele autorului. În acest comitet de acțiune frații Hurmuzaki erau cei mai influenți. Soarta i-a înzestrat cu calități de aproape aceeași intensitate revărsând în mod egal bunătățile ei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
creionul. Ar fi o soluție: să trecem la cercetătorii științifici, oameni care - după același studiu - dețin „mortalitatea cea mai scăzută”; cu puțină iluzie, ne-am încânta viața la perspectiva nemuririi. Dar nu. Un dram de vanitate ne pironește pe scaunul redacțional: scriem repede - murim repede; ce scriem repede moare repede, și noi murim mai repede decât oricine. Când există atâta armonie între ce faci și cât durezi, am fi mizerabil de lași dacă ne-am trăda chemarea sub presiunea celui mai
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
CROHMĂLNICEANU Ov. S. Autocritica unui valet (nota V. I.) „Redactorul-șef al Vieții românești, tolerând în paginile revistei pătrunderea unor concepții estetice burgheze, s-a făcut vinovat de abateri grave de la spiritul de partid, care trebuie să călăuzească întreaga activitate redacțională. Lui îi revine răspunderea principală că n-a aplicat linia Partidului în munca dusă cu redactorii și colaboratorii. Lipsa de fermitate revoluționară, slăbirea atitudinii intransigente față de ideologia dușmanului de clasă, liberalismul oportunist stau la rădăcina greșelilor sale. A pune înaintea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dă un ajutor puternic pentru a întări în paginile Vieții românești principialitatea marxist-leninistă a criticii literare. Ne luăm angajamentul față de cititori să curmăm fără șovăire atitudinea împăciuitoristă de care am dat dovadă, să stârpim orice formă de liberalism în munca redacțională, să ne dăruim toate forțele luptei pentru combaterea ideologiei burgheze pe tărâm literar și promovării literaturii realist-socialiste.“ (Viața românească, nr. 6, iunie 1958) „Fără a avea în centrul ei prezența idealurilor comunismului, nu e posibilă o literatură cu adevărat umanist-socialistă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cred că, în orice moment, am fi putut informa destul de exact pe oricine de mișcarea culturală și socială de pretutindeni. Dintre publicațiile străine, revista mea de predilecție a fost pe atunci "L'Humanité nouvelle", care apărea la Bruxelles, în condițiuni redacționale strălucite și din care păstrez încă o colecție necomplectă dar prețioasă. Citeam de asemeni "Le Journal", care de curând apărut sub direcțiunea lui Fernand Xau, avea colaborarea tuturor fruntașilor literilor și gândirei franceze (mulți din ei, favoriții noștri): Zola, Richepin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
speranțe, ce precede aducerea apei de la Timișești și construirea marei conducte. La informațiile externe, o dare de seamă a unui congres ținut la Bruxelles, unde se discuta problema repaosului duminical, încă nerezolvată la epoca aceea. Nu mai vorbesc de partea redacțională. Aprecierile mele s-ar putea să nu fie destul de obiective. Nu mă pot însă opri de a nu releva ținuta ziarului, obiectivitatea lui, onestă, francă, demnă. O, asta merita să fie relevat. E ceva care nu se mai întâlnește decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Germania (1993, 1994), profesor invitat la Colegiul de Medicină Baylor din Huston, SUA (1996); Premiul Uniunii Medicale Balcanice (1980). Prof. univ. dr. Eusebie Zbranca a fost promovat și continuatorul activității publicistice medicale, fiind redactorșef sau facând parte din numeroase colective redacționale: „Revista medico-chirurgicală“, Iași, „Revista română de endocrinologie și metabolism“, „Acta Endocrinologica“, București, „Annales d’Endocrinologie“, Paris, „International Journal of Endocrinology“, Kiev, Ucraina. Este autorul a 3 brevete, dintre care 2 omologate în străinătate. Între 1992-2004 a fost vicepreședinte pe probleme
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
coloane dintr-o revistă, precum și, bineînțeles, să răspund celor ce au decis să mă abordeze ei pe mine. Pentru ca aceste lămuriri să fie complete, trebuie să adaug că deși la originea cîtorva legături epistolare n-a stat, strict, o problemă redacțională, ele au continuat totuși (sper să nu sune pretențios) datorită statutului meu de redactor. Indubitabil, fără el o mare parte din scrisorile pe care le posed n-ar exista. În general, scrisorile către oricare redactor se învîrt în jurul chestiunilor privitoare
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
fereau activiștii PCR să nu apară unele materiale: „Aflăm din surse sigure că, prin plecarea lui Ștefan Bănulescu În SUA pentru 8 luni (bursă de studii moștenită de la poetul Adrian Păunescu), la conducerea revistei <<Luceafărul>> s-a creat o criză redacțională. Pentru desemnarea urmașului redactorului șef al revistei Uniunii Scriitorilor, s-a organizat un interesant vot internațional. Patru membri ai biroului U.S. aflați În străinătate: Zaharia Stancu, Marin Preda, Al. Balaci și George Macovescu, aflați, respectiv la Gant (Belgia), Paris, Roma
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fi vrut să scoată În evidență sârguința sa În muncă, față de delăsarea și indiferența celorlalți. Toate delațiunile Încăpuseră În textul punctului 3, unde Își informase superiorii de la București cam așa: „Ponderea cea mai mare au avut-o, Însă, greșelile tehnice - redacționale și În special acelea care puteau da naștere la anumite interpretări nedorite”. Totuși, recunoscuse că „Fenomenul s-a produs mai frecvent În perioada de Început a procesului tipografic la Vaslui, În condiții mai puțin obișnuite, cu tipografi Începători, cu un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În special acelea care puteau da naștere la anumite interpretări nedorite”. Totuși, recunoscuse că „Fenomenul s-a produs mai frecvent În perioada de Început a procesului tipografic la Vaslui, În condiții mai puțin obișnuite, cu tipografi Începători, cu un colectiv redacțional mai puțin sudat”. Autorul raportului precizase că greșelile „...se strecurau, de obicei, În materialele oficiale și neînlăturarea lor ar fi dus la apariția unor nonsensuri, la denaturarea unor afirmații, adevăruri, etc., de multe ori puse În gura unor conducători de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
geografice a României, vol I și II, (1960), prin redactarea a zeci de pagini cu aprecieri și propuneri de îmbunătățiri a originalelor de autor, pe lângă permanenta îndrumare a autorilor de hărți. A făcut parte, ca responsabil de comisie, din colegiul redacțional pentru Atlasul Național al României, tipărit între 1972-1979. A fost responsabilul Comisiei Atlaselor Naționale și Regionale din Comitetul Național de geografie, membru în Comisia Uniunii Internaționale de Geografie și președinte al filialei Iași a Societății de Științe Naturale și Geografie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cu obloane metalice, răcoroasă, deosebit de plăcută vara (prima încăpere pe dreapta, la etajul întâi al clădirii de pe Ana Ipătescu, pentru cine a cunoscut sediul Gazetei literare - și cine dintre scriitorii timpului nu l-a cunoscut?) era, seară de seară (programul redacțional fiind pe atunci de la 17 la 21), plină de lume. Îl mai aud și acum pe Paul Goma adresându-se unei scriitoare sau traducătoare din Cehoslovacia, pe care evenimentele o surprinseseră în România, mustrând-o ușurel pentru ceea ce numea orbirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
gesturi de mare delicatețe. * Îi mai sunt recunoscător lui Marin Preda și pentru un alt gest pe care a binevoit să-l facă față de mine. Când? Nu pot preciza. În orice caz în intervalul 1968-1970, în perioada de continue frământări redacționale ce a urmat plecării forțate a poetului Tiberiu Utan din fruntea revistei la care lucram pe atunci. Ne aflam, o mică delegație de 3-4 oameni, în biroul lui Zaharia Stancu, președintele de atunci al Uniunii Scriitorilor ce își mai avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
la faimosul miting sinucigaș organizat de Ceaușescu, miting despre a cărui „spargere” aveam să aflu în jurul orelor 15 (când am ieșit prima oară din casă în acea zi, de joi, zi de apariție a revistei România literară și de „relâche” redacțional). Până astăzi mă obsedează fețele, evocate de Doina, ale acelor muncitori din autobuze, ajunși la capătul răbdării și în pragul unor mari, disperate hotărâri interioare. Pentru mine revoluția din București a început cu ei. * Extraordinara, imensa bucurie a acelei zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
literaturii. — Ar fi fost oricum legate, grație revistei de la Ploiești. — Care revistă de la Ploiești? Prin 1967, Ștefan Bănulescu a încercat să creeze o revistă la Ploiești. Ar fi urmat să se cheme Revista nouă. A strâns în jurul lui o echipă redacțională din care făceau parte Nicolae Manolescu, redactor-șef adjunct, Ion Bălu și majoritatea membrilor grupului oniric: Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Vintilă Ivănceanu, Iulian Neacșu și cu mine. Mai era, de asemenea, Dumitru Dinulescu, care, pe vremea aceea, ar fi putut
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ales cu adaptări și traduceri după narațiuni populare din literatura străină (Said și Hassan, din germană; Visul, basm oriental tradus din franceză; Baba Sălcuța, din germană; Dracii pe câmpia cerului, după R. Baumbach). La revista „Luceafărul”, în a cărei activitate redacțională se va implica, trimite, în 1904-1905, versuri, câteva poezii fiind publicate postum tot aici. În privința prozei, T. își menține preferința pentru povești, ca și pentru traduceri. În 1906 îi apar câteva însemnări intitulate Din viața reginei Carmen Sylva, de fapt
TASLAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
ȚARA BÂRSEI, publicație apărută la Brașov, o dată la două luni, din mai 1929 până în decembrie 1938, sub conducerea lui Axente Banciu și cu sprijinul Primăriei orașului și al Astrei. Un articol redacțional, intitulat Brazda noastră, precizează: „Programul acestei reviste îl cuprinde, în esență, numele ei. Vasăzică o revistă regională? Da. Decât că regionalismul nostru nu va fi regionalismul zidurilor chinezești, regionalismul exclusivist, orbit de patriotism local, ci un regionalism care, prin dezgroparea
ŢARA BARSEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
TEATRU-MUZICĂ, revistă apărută la București, săptămânal, între 6 noiembrie 1907 și 1 ianuarie 1908. Colectivul redacțional nu este menționat, dar ultimul număr este redactat de Gabriel Dichter. Revista își propune să vorbească „despre teatrul nostru, despre cel străin, spre a vârî sula-n coastă autorilor și celor cam greoi în chestie de teatru românesc, spre a
TEATRU–MUZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290107_a_291436]
-
TEATRUL, publicație apărută la București, lunar, între 1 iulie 1914 și mai 1915, cu subtitlul „Revistă artistică, literară, sportivă”. Colectivul redacțional nu este menționat. Gazetă eclectică, T. include articole despre teatru, operă, operetă, pictură. Colaborează cu versuri Victor Eftimiu și George Ranetti. Principalele articole sunt semnate de Liviu Rebreanu (Despre Eminescu, Scrisoare către un actor trist), A. D. Xenopol (Pictura nouă), I. C
TEATRUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290112_a_291441]