7,010 matches
-
vom ieși declinîndu-l mai mult pe a fi decît pe a avea și făcînd mai mult cu tot mai puțin. Era consumato rismului s-a dus. Avem nevoie de o nouă creștere, calitativă, de o îmbunătățire netă a distribuirii și redistribuirii, avem nevoie de o nouă modernizare. Nu toate aceste transformări se vor putea petrece pașnic, decît dacă dăm dovadă de inteligență, dacă revalorificăm spiritul și ridicăm nivelul de conștiință. Un nou mare război ar fi fatal și trebuie evitat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și ridicăm nivelul de conștiință. Un nou mare război ar fi fatal și trebuie evitat cu orice preț. Creșterea calitativă este cea care nu se bazează pe "mereu mai mult", ci pe "mereu mai bine" și pe o mai bună redistribuire, printr-o creștere a conștiinței individuale și colective, care să conducă la formarea unei conștiințe pe măsură. Conștiință Inteligență Acțiune Luciditate Responsabilitate, acestea sunt cuvintele care trebuie să ne ghideze demersurile pentru a ieși din acest timp marcat de o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
are nedorite efecte ignorate. Peste anumite limite, specifice diferitelor sisteme economice, ea descurajează inițiativa și inhibă cooperarea, ca să nu mai spun de inovație. Orice impozit reprezintă o prelevare obligatorie de resurse de la indivizii și comunitățile care le creează, cu scopul redistribuirii lor către alte persoane, ale căror necesități și posibilități nu sunt întotdeauna prea bine cunoscute, statisticile fiind precare, realitatea umană diversă fiind imposibil de cuantificat, de aceea redistribu irea are gradul său de injustețe. Ceea ce contează e povara relativă a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Lipsa unei reforme fiscale nu ne ajută nici în perspectiva aderării la euro. Este nevoie de economiști cu viziune și de oameni politici curajoși și onești. Sistemul fiscal trebuie să slujească oamenii, nu elitele, nu interesele particulare, nu e o redistribuire de privilegii și trebuie că răspundă unor exigențe morale. Sistemul nostru fiscal are un caracter destructiv, arbitrar și spoliator, iar presiunea fiscală nu a încetat să crească. Așadar, pledăm pentru o reformă fiscală, care presupune și simplificare și reducerea sarcinii
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
neapărat sensul vieții noastre. Potențialul uman se poate împlini sub diferite forme, corect și cinstit. Atunci de ce se înghesuie aproape toți în domeniul finanțelor, căutînd să se îmbogă țească prin orice mijloc? De ce se produc la scară atît de mare redistribuiri aleatorii ale puterii și avuției, fără nici o legătură cu merite reale? Unde există o doză mare de aleatoriu crește și entropia, risipa, pînă la moartea siste mului, dacă principiile nu se schimbă. Suntem într-un punct de răscruce și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
dar circa două miliarde de oameni au depășit pragul consacrat al sărăciei. În acest timp, în Statele Unite, trăiesc 45 de milioane de oameni sub această limită, iar clasa mijlocie se subțiază, ca și în Europa. Se produce un fenomen de redistribuire a avuției la nivel global (vezi celebrele fonduri suverane), care nu are cum să nu genereze conflicte. Piețele emergente sunt piețe tinere, cu mare potențial de creștere, dar tinerețea e plină de năbădăi... Totuși, cum afirma recent Thierry de Montbrial
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
veniturilor. Dar el a devenit celebru cu adevărat în 1996, cînd a prevăzut, cum spuneam, criza asiatică, criza unor "economii care se bazau mai mult pe transpirație decît pe inspirație". Krugman este un progresist. Recunoaște rolul statului și crede în redistribuirea fiscală, în serviciile publice și în protecția socială. În anii 1980-1990, el a fost unul dintre principalii pro-motori ai "noii economii geografice", o școală de gîndire ce prevedea o concentrare economică în jurul polilor cu costuri scăzute de tranzacție și un
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ordinea mondială internațională moștenită după ultimul mare război. Negocierile O.M.C. de la Doha sunt blocate, reforma instituțiilor financiare internaționale bate pasul pe loc și nimic nu se va putea face fără acordul noilor puteri globale. Are loc un proces de redistribuire a puterii economice și politice în lume, se fac și se refac alianțe la nivel global sau regional, pe fondul unei teribile bătălii pentru resurse, configurîn-du-se noi structuri de guvernanță mondială. Asia vine puternic, cu un model de autoritarism de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai mare economie a lumii. Sunt și analiști care pun la îndoială veridicitatea acestor date statistice, unii con-siderînd că ar fi prea mari, alții prea mici. Se pare că regiunile vestice își subdimensionează creșterea pentru a primi mai mult din redistribuirile efectuate la nivel central. Apoi, există și o uriașă economie subterană, ce nu este luată în calculul P.I.B.-ului. Un alt aspect interesant este faptul că yuanul chinezesc a fost menținut de către autorități într-un raport fix față de dolarul american
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
are și potențial de export. Vechiul model ales de Jawaharlal Nehru după cucerirea independenței se baza pe o planificare centralizată, pe o industrializare care să reducă importurile, pe un sector public hipertrofiat și pe tarife vamale protecționiste. Subvenții masive asigurau redistribuiri între diferitele sectoare sau grupuri sociale în încercarea de a forma o clasă de mijloc. Țara era ferită de concurența internațională, oarecum izolată, inerțială, ceea ce nu a permis dezvoltarea unei productivități și a unei rentabilități satisfăcătoare. Aceasta a făcut să
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
externe, industriile strategice ș. a.) și astfel au ieșit la suprafață decalaje mari între așa-numitele "regiuni de onoare" și altele mai sărace. Primele varsă la bugetul central mai mult decît primesc, fără să aibă nici un fel de avantaj, producîndu-se o redistribuire pentru "egalizarea subiecților", ceea ce întreține numeroase tensiuni interregionale. În același sens, Guvernul și-a propus și o reglare pe linie fiscală a cererii solvabile a populației și o stimulare fiscală a întreprinderilor ne-performante, toate acestea alimentînd "găurile negre" din
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mult mai pragmatic decît în era Elțîn, chiar cu o anumită brutalitate și renunțînd la ideologie. Văzută de la Moscova, lumea se caracterizează prin slăbirea ireversibilă a rolului geopolitic al S.U.A., deci prin prăbușirea "mi-tului unipolarității", retragerea durabilă a Uni-unii Europene, redistribuirea sferelor de influență, creșterea rolului hidrocarburilor și apariția unor noi puteri emergente. Toate acestea repre-zintă un mediu plin de oportunități, în care Ru-sia poate participa activ la întocmirea agendei internaționale, o agendă tot mai concurențială. Creșterea prețurilor la hidrocarburi a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
regimurile de gen tradiționale sunt în general invizibile, dar trebuie luptat cu ele dacă se dorește ca democratizarea să includă femeile din Japoniaxe "Japonia". În capitolul 13, Mary E. Hawkesworthxe "Hawkesworth, Mary E." se întreabă de ce democratizarea a produs o redistribuire a resurselor și a responsabilităților care a înrăutățit situația femeilor. În căutarea răspunsului, investighează procesele prin care spațiul politic s-a constituit și se reconstituie ca spațiu masculin și caută să identifice mecanismele ce ar putea produce o politică mai
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Indiaxe "India" sugerează prea puține efecte pozitive ale angajării femeii asupra împărțirii sarcinilor gospodărești. Sharmaxe "Sharma, Ursula" (1986, p. 144), în studiul său asupra femeilor din Shimla, scrie că „obținerea unui loc de muncă de către femeie nu duce la nici o redistribuire semnificativă a sarcinilor domestice între cele două sexe, deși poate duce la o redistribuire a acestora între femeile prezente în gospodărie”. Liddlexe "Liddle, Joanna" și Joshixe "Joshi, Rama" (1986, p. 149), în investigația lor cu privire la femeile ce au o carieră
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Sharmaxe "Sharma, Ursula" (1986, p. 144), în studiul său asupra femeilor din Shimla, scrie că „obținerea unui loc de muncă de către femeie nu duce la nici o redistribuire semnificativă a sarcinilor domestice între cele două sexe, deși poate duce la o redistribuire a acestora între femeile prezente în gospodărie”. Liddlexe "Liddle, Joanna" și Joshixe "Joshi, Rama" (1986, p. 149), în investigația lor cu privire la femeile ce au o carieră în India, notează că, „în cadrul familiilor extinse, femeile ce au rezolvat problema treburilor casnice
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
democratizarea Coreei de Sud și nici impactul pe care l-a avut tranziția asupra participării acestora la viața publică. De exemplu, femeile au activat în mișcarea muncitorească, însă nu în cadrul politicii oficiale. Cercetările desfășurate până în prezent nu au examinat suficient distribuirea sau redistribuirea în funcție de gen a recompenselor sociale, a resurselor, puterii, sancțiunilor și responsabilităților. Mai mult, până acum, cea mai mare parte a specialiștilor în științe sociale s-au concentrat în analizele lor asupra macronivelului, a instituțiilor și politicii relațiilor, fiind exclusă participarea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
puterii au ajuns în instituțiile statului, iar doi vechi oponenți politici importanți, Kimxe "Kim" Youngxe "Young, Gay"-Sam (1992-1998) și Kim Dae-Jung (1998-2002) au devenit chiar președinți, această schimbare are loc în cadrul structurii masculine de putere și efectul său de redistribuire a rolurilor între femei și bărbați este slab. De fapt, figurile politice care controlează puterea și partidele sunt aceiași bărbați ce s-au aflat la conducere încă din anii ’60 (Kim Jong-Phil, ofițer ce s-a alăturat loviturii de stat
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
partidelor aflate la putere, cât și opoziției) au încă nevoie de sprijinul vechilor elite militare (din cauza politicii regionale). Puterea bărbaților a fost cel mult consolidată de tranziția la democrație, producând și unele schimbări, însă a avut un efect slab asupra redistribuirii puterii între bărbații și femeile din spațiul politic, acestea din urmă nefiind niciodată cu adevărat membre ale clubului elitist de la putere. În al doilea rând, mișcarea femeilor per se este responsabilă și de eșecul transformării puterii locale a femeilor în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
promisiunea unei noi ere de pace la nivel internațional. Date fiind aceste speranțe optimiste de democratizare, descoperirile făcute recent de cercetătorii feminiști sunt cu adevărat șocante. Dovezi ce provin din viața femeilor din întreaga lume sugerează că democratizarea determină o redistribuire pe criterii de gen a resurselor și a responsabilităților, ceea ce înrăutățește situația femeilor. „În Europaxe "Europa" Centrală și de Est, rata participării femeilor la corpul legislativ național a scăzut dramatic după organizarea de alegeri democratice, ajungând de la 20-30% în 1987
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
2006) indică faptul că procesul de inovare depinde de nivelul de tehnologizare, de dimensiunea organizației, de situația financiară sau de compatibilitatea strategică sau organizațională. Capron (1999) a studiat performanța pe termen lung a operațiunilor orizontale și a relevat faptul că redistribuirea activelor dinspre achizitor spre compania țintă și viceversa a avut un impact pozitiv asupra capacității de inovare (și de creare de bogăție În urma realizării unei operațiuni). Pe de altă parte, achizițiile care au implicat ulterior cesiuni importante ale activelor companiei
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
P. Negulescu, op. cit., pp. 611-612. footnote>. Adepții săi au invocat incapacitatea structurii politico-administrative centrale de a oferi soluții viabile și eficiente cererii unor forțe sociale de participare la guvernare, lipsa voinței politice a autorităților centrale de a răspunde necesității de redistribuire a puterii în favoarea unităților administrative locale. Adversarii săi au susținut că acesta amenința statul și că ar fi un factor de dezmembrare a acestuia. Regionalismul, fără realismul politic al factorilor de guvernare, riscă să ridice probleme, nu și să le
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
P. Negulescu, op. cit., pp. 611-612. footnote>. Adepții săi au invocat incapacitatea structurii politico-administrative centrale de a oferi soluții viabile și eficiente cererii unor forțe sociale de participare la guvernare, lipsa voinței politice a autorităților centrale de a răspunde necesității de redistribuire a puterii în favoarea unităților administrative locale. Adversarii săi au susținut că acesta amenința statul și că ar fi un factor de dezmembrare a acestuia. Regionalismul, fără realismul politic al factorilor de guvernare, riscă să ridice probleme, nu și să le
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
exista propensiuni identitare speciale, care doar aparent sunt noneconomice, de genul prestigiului, confortului, posesiei etc. Economia se centrează pe structurarea materialității proceselor sociale pentru a avea forța necesară rezolvării problemelor ce vin dinspre individ și dinspre societate, cum ar fi redistribuirea sau proprietatea, ca și dinspre puterea politică și gestiunea ei, cum ar fi regimul libertăților de mișcare a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor, ca și dinspre sistemele societale, cum ar fi instituțiile. Economia nu rămâne invariantul fiziologiei intersubiectivității, ci se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de asumare a riscului investițional. Desigur, o zonă nebuloasă care atrage cu forța unei găuri negre tentația de a multiplica valoarea în afara logicii economicității o constituie coafarea situațiilor financiare pentru stimularea creșterii prețului acțiunilor, operație echivalentă în fond cu o redistribuire violentă a valorii în favoarea deținătorilor de capital și a managerilor. Problema consistenței se complică la extrem într-o astfel de configurare a Economiei pentru că pur și simplu ceea ce a materializat ideea economică s-a dovedit ceva ce nu se originează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
vaselor de sânge craniene urmată imediat de o dilatare compensatoare care este responsabilă de unele simptome cum sunt durerea, greața și amețeala. În consecință, în afară de sugestia relaxării și practica regulată a auto-hipnozei se pot face sugestii, cu imagerie potrivită, pentru redistribuirea rezervei sangvine. Edmonston (1981Ă concluzioneză că sugestiile specifice pot fi o componentă activă în tratamentul migrenei. Aceste schimbări pot fi sugerate direct cerând pacientului să își imagineze procesul de constricție al arterelor craniene (Anderson, Basker și Dalton, 1975Ă sau să
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]