1,579 matches
-
care alătură o bibliografie bogată, conținând titluri de lucrări ce stau la baza tuturor aserțiunilor, și la care se fac trimiteri punctuale, autorii sugerând astfel că o scriere temeinică are nevoie de un aparat critic pe măsură. Aparent modesta tipăritură, reeditată de episcopul Ioan Bob la 1813, „Floarea Adevărului” (1750) a apărut și în versiune latină: „Flosculus Veritatis“ (1753) și „Doctrina Christiana“ (1757).
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
al ecumenismului panromânesc, postulat de cele mai luminate minți ale acelei epoci. Contrar tuturor disputelor care afectau lumea românească în legătură cu "Unirea", cartea este străbătută de un ton calm și tolerant, care vrea să convingă, nu să învingă. Aparent modesta tipăritură, reeditată de episcopul Ioan Bob la 1813, a fixat pentru totdeauna tonul moderat, erudit și civilizat în care românii uniți cu Roma și-au apărat și își apără confesiunea în fața nu puținilor detractori. „Floarea Adevărului” (1750) a apărut și în versiune
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]
-
13 mai 1940, București - d. 22 aprilie 1996, București) a fost un poet, prozator, editor, traducător și eseist român. Este cunoscut mai ales pentru cele două volume de interviuri cu Majestatea Sa Regele Mihai I al României (o carte mult reeditată de diverse edituri la începutul anilor '90, reunite mai târziu într-un singur volum de Editura Humanitas); cartea oferă cea mai completă imagine a gândirii politice și personale a Regelui, până azi. Este fiul Mariei (n. Răportaru) și al lui
Mircea Ciobanu () [Corola-website/Science/298914_a_300243]
-
linii mari preocupările celor din Școala de la Păltiniș" (din conversația cu Marta Petreu apărută în "Apostrof", nr. 1-2 / 1998, și reluată în "Cronica melancoliei"). În perioada comunistă, a fost cenzurată cu grijă (motiv pentru care a fost obligată să-și reediteze volumul "Urcarea muntelui", decimat de cenzură) datorită apetitului ei pentru adevăr și a obstinației de a spune exact ce are de spus, chiar și în poezie. Nicolae Steinhardt declara despre Ileana Mălăncioiu : Referințe critice se găsesc de asemenea și în
Ileana Mălăncioiu () [Corola-website/Science/298918_a_300247]
-
poetului: „Cum să vă spun“, „Viața deocamdată“, „Infernul discutabil“, „Vămile Pustiei“. În anul 2004 se publică antologia „Lumină lină, Imne“, cu o prefață de Justinian Chira (Editura „Palimpsest“, București) iar în anul 2015, la Editura „Renașterea“ din Cluj-Napoca a fost reeditat volumul „Imnele Transilvaniei“. Volumul are un cuvânt înainte de Mitropolitul Andrei - „Satul transilvan, căsuță de pământ“ - și, în final, un interviu cu loan Alexandru realizat de loan Pintea. Pentru prima etapă a creației lui Ioan Alexandru, marcată de debutul cu volumul
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Noica, Editura Academiei, București, 1971. Aristotel, Organon, vol. I: Categoriile, Despre interpretare. Traducere, studii introductive, introduceri și note de Mircea Florian, Editura Științifică, București, 1957; vol. II: Analitica primă, traducere și studiu introductiv de Mircea Florian, Editura Științifică, București. 1958; (reeditate la IRI, 1997), vol. III: Analitica secundă, traducere, studiu introductiv și note de Mircea Florian, Editura Științifică, București, 1961; vol. IV: Topica, Respingerile sofistice, traducere, studiu introductiv și note la “Topica”, traducere și note la “Respingerile sofistice” de Mircea Florian
Aristotel () [Corola-website/Science/297816_a_299145]
-
de Fiziologie cu prelegerea "„Generația spontanee și darwinismul în fața metodei experimentale”" iar în 1905 ține trei lecții faimoase ("„Finalitatea în biologie”", "„Materialismul”", "„Suflet și Dumnezeu”") ce vor alcătui volumul " Noțiunile „suflet” și „Dumnezeu” în fiziologie", publicat în același an și reeditat în 1944 și 1999. Concepțiile sale antidarwiniene vor determina o aprigă polemică cu Nicolae Leon și Dimitrie Voinov în paginile revistelor "Convorbiri literare" și "Spitalul". a desfășurat o remarcabilă activitate de cercetare științifică în domeniul fiziologiei, privind în special metabolismul
Nicolae Paulescu () [Corola-website/Science/297856_a_299185]
-
Simona Tache Humanitas a reeditat cartea-stindard al optzecismului: Aer cu Diamante de Cărtărescu, Coșovei, Iaru și Stratan. Mircea Cărtărescu - SĂ NE IUBIM, CHERA MU... să ne iubim, chera mu, să ne iubim per tujur ca mîine vom fi pradă inundațiilor, surpărilor de teren, bețiilor crîncene
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
fiind traduse în limba română, iar Knuth a anunțat că vor mai urma alte patru. Prima ediție în limba română a fost editată sub titlul "Tratat de programare al calculatoarelor" de către Editura Tehnică Între anii 1999 - 2001 Editura Teora a reeditat lucrarea sub titlul "" Volumul patru este în curs de apariție, structura sa este: Din volumul 4 au apărut fasciculele preliminare 2, 3 și 4. Fascicula 2 a fost tradusă în limba română sub titlul "Generarea tuturor tuplurilor și permutărilor".
Arta programării calculatoarelor () [Corola-website/Science/296573_a_297902]
-
Scrisoarea") sau celebrele sale cover-uri : „Ruga pentru părinți” și „Ordinea de zi”, sunt mari succese în perioada respectivă. În anii 1980, casa de discuri Electrecord îi editează solistului un single și trei LP-uri, o parte dintre acestea fiind recent reeditate pe CD. Articole biografice Interviuri Multimedia
Gil Dobrică () [Corola-website/Science/307017_a_308346]
-
Român", ”Îndrumătorul bisericesc de la Sibiu" și "Îndrumătorul pastoral de la Alba Iulia", pe care l-a inițiat, începând cu anul 1977 ș.a. A editat "Îndreptarul Ortodox", "Cartea de rugăciuni", volumul "Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei" (1987). A reeditat "Noul Testament de la Bălgrad din 1648" (1988) și "Bucoavna de la Alba Iulia din 1699" (1989). La 10 noiembrie 1992 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
a Societății “Politehnica”, pentru a răspunde unor nevoi reale ale inginerului, dar și pentru a oferi noi cunoștințe în educare a populației, a coordonat elaborarea "Lexiconului Tehnic Român", ediția I-a, în opt volume, iar în perioada 1957-1966 s-a reeditat ediția a II-a în 18 volume, lucrare lexicografică de mare amploare, prima de acest gen din România. Prima ediție a însumat 7000 de pagini, iar a doua 12.000 de pagini. La elaborarea acestei opere au lucrat 433 de
Remus Răduleț () [Corola-website/Science/307157_a_308486]
-
sărace. La decesul său, în 17 octombrie 1904, versurile sale nu apucaseră să fie strânse într-un volum. În 1907, o parte din poeziile sale au fost adunate în volumul intitulat "Spre țărmul dreptății". Volumul " Spre țărmul dreptății" a fost reeditat în 1953 de Editura Tineretului, în 1955 de Editura de Stat pentru Literatură și Artă (E.S.P.L.A.) și în 1957 de Editura Tineretului, apoi în 1962 din nou de Editura Tineretului, în colecția "Biblioteca școlarului".
Dumitru Theodor Neculuță () [Corola-website/Science/307242_a_308571]
-
pentru epoca sa : le-a introdus în nuvelele sale. „"Arcadia"”, scriere inspirată de opera omonimă a lui Jacopo Sannazaro, a fost publicată la Madrid în 1598 și s-a bucurat de un succes considerabil. A fost opera cea mai des reeditată din secolul XVII, de douăzeci de ori între 1598 și 1675. Osuna a afirmat că nuvela conține aproape 6000 de versuri, mai multe decât rândurile în proză. În zilele noastre unui cititor îi vine greu să înțeleagă că o nuvelă
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
cu anterioritate, la care au fost probabil adăugate multe creații lirice scrise „ad-hoc”. În această nuvelă de tip bizantin, publicată în Sevilla la începutul anului 1604, întreaga acțiune se petrece în Spania. S-a bucurat de un succes imediat, fiind reeditată de câte două ori în Barcelona și Madrid în anii 1604 și 1605 și o dată la Bruxelles în 1608. „"El peregrino en su patria"” („"Pelerinul în patria sa"”) nu prezintă aceeași bogăție poetică precum "La Arcadia". Asta nu deoarece ar
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
introduse nu iese nici unul în evidență. „"Pastores de Belén. Prosas y versos divinos"” („"Păstori în ziua Nașterii Domnului. Proze și versuri divine"”) a fost publicată la Madrid în 1612. S-a bucurat de asemenea de un mare succes, opera fiind reeditată de șase ori numai în timpul vieții poetului. Este vorba de un "contrafactum" în care se amestecă proză și versuri de amor, luate din „"Arcadia"”, cu subiectele sacre. În această nuvelă pastorală se narează anumite episoade evanghelice relaționate cu nașterea Mântuitorului
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
a romilor). În perioada 1945-1964 își face un nume cântând în majoritatea cârciumilor din zonele Floreasca și Herăstrău. În 1963 înregistrează primele piese la casa de discuri Electrecord, debutând discografic cu două discuri de patefon. Aceste înregistrări au fost ulterior reeditate pe un disc mic de vinil (EPC). În 1964 înregistrează primul album cu taraful fraților Gore în Studioul Tomis al casei de discuri Electrecord. Începând cu 1970 începe să plece în turnee în străinătate, relevante pentru cariera ei fiind concertul
Romica Puceanu () [Corola-website/Science/306504_a_307833]
-
mai este reluată după terminarea acestuia, deși Societatea nu este dizolvată legal. Încetându-și activitatea în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Societatea a fost reînființată la 1 ianuarie 1990. Membrii săi au depus eforturi însemnate pentru continuarea tradițiilor Societății, reeditând revista "Spitalul" - "Spitalul SSMB" pentru o perioadă, adminstrând o bibliotecă pentru studenții mediciniști, dar mai ales realizând legături foarte strânse cu organizațiile studențești din țară și din străinătate. Societatea a desfășurat și desfășoară în continuare nenumărate activități și acțiuni în
Societatea Studenților în Medicină din București () [Corola-website/Science/306594_a_307923]
-
Hartner, “Coco” Coroianu, Ben, Alex. Materialul discografic înregistrat în studioul lui Tino Furtuna de la Holograf este al treilea ca dată a apariției pe piața din hip hop-ul românesc, după cele ale trupelor Racla și Paraziții și urma să fie reeditat în ‘97, fără acordul trupei, la o altă casă de discuri, sub pretextul că ar fi un material nou. Băieții, deja cu un album la vânzare, înregistrează cel de-al doilea album în regim propriu cu bani împrumutați de la Dragoș
B.U.G. Mafia () [Corola-website/Science/306657_a_307986]
-
epoca fanarioțiloru, reprodusă după manuscriptulu din Archivulu Statului din București”. Această carte cuprindea două lucrări, anume Grigore Tocilescu descoperă și publică la rândul său alte manuscrise inedite, în 1885 și din nou în 1891: În 1942 G. T. Kirileanu va reedita aceste opere, împreună cu alte elemente inedite din opera lui Zilot. Deși Grigore Tocilescu a copiat poeziile inedite găsite în ghiozdanul de mătase (în număr de 38, scrise între 1828 și 1847), nu a apucat să le publice. Acestea vor apărea
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
la Inspectoratul Școlar al Municipiului București (1974-1991). El scrisese anterior scenariul filmului "Declarație de dragoste" (1985). Consultant al filmului a fost prof.dr. Constanța Bărboi. Ulterior, scriitorul a realizat o novelizare a filmului, publicând în 1992 romanul "" (Ed. Iacobi, București, 1991), reeditat în 2001 de Editura Virtual. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizori secunzi au fost Cornelia Mihalache și Mona Segal Rotaru, iar asistent de regie Mihnea Columbeanu. Filmările au durat două luni și jumătate și
Liceenii () [Corola-website/Science/308360_a_309689]
-
de limba și literatura română la Inspectoratul Școlar al Municipiului București (1974-1991). El scrisese anterior scenariile filmelor "Declarație de dragoste" (1985) și "Liceenii" (1986). Ulterior, scriitorul a realizat o novelizare a filmului, publicând în 1992 romanul "" (Ed. Iacobi, București, 1992), reeditat în 2011 de Editura Virtual. Consultant al filmului a fost prof.dr. Constanța Bărboi. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Cântecul „Ani de liceu” (versuri Sașa Georgescu, muzică Florin Bogardo) a fost interpretat de actorii Oana
Extemporal la dirigenție () [Corola-website/Science/308385_a_309714]
-
îmbrățișează. Scenariul filmului a fost scris de romancierul George Șovu, inspector de limba și literatura română la Inspectoratul Școlar al Municipiului București (1974-1991). El publicase în 1978 un roman intitulat "Declarație de dragoste" (Ed. Albatros, București, 1978), care a fost reeditat în 1991 de Editura Iacobi din București cu unele modificări și în 2011 de Editura Virtual. Consultant al filmului a fost prof.dr. Constanța Bărboi. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Daniel
Declarație de dragoste (film) () [Corola-website/Science/308366_a_309695]
-
Tutea, Neagu Djuvara, Sorin Dumitrescu și Andrei Pleșu, Editura Institutul European, Iași, 1992 (volum distins cu premiul pentru publicistica al revistei „Cronică”) 1993: "Poesis / Elf lyrische Miniaturen" (poezii), ediție bilingva româno-germană, Editura Dionysos Verlag, Kastellaun, Germania, traducător: Christian W. Schenk; reeditat în 1996 1993 publică în Germania un volum bilingv de poezii: POESIS la Editură Dionysos din Kastellaun. 1994 publică volumul de versuri TENTATIVĂ DE SPOVEDANIE, care primește premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Iași. 1994: "Tentativa de spovedanie"(poezii), Editura DAB, Iași
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
al Poeților, la Sintra, în Portugalia." aprilie 1995 este invitat la "Institutul de Limbi Romanice din Madrid, Spania." 1995: "Poèmes" (poezii în limba franceză), Editura La Maison Internaționale de Poésie, Saint-Malo, Franța; 1996: "Ce mai aștept" (poezii), Editura Helicon, Timișoara; reeditat în 1997 1997: "Moartea mea - viața mea" (poezii), Editura Apollonia, Iași,cu o prefață de prof. univ. dr. Liviu Leonte; 1998: "Nimeni nu înțelege pe nimeni. Niemand versteht niemanden. Personne ne comprend personne" (poezii), ediție în limbile română, franceza și
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]