1,560 matches
-
în discuție a cât mai multor teme literare marginale, necanonice sub nici un aspect: redescoperirea avangardei literare, de pildă, sub alibiul pretext al istoriei literare sau al literaturii comparate, făcea parte din aceeași regulă a jocului; ea includea și antologii, unele reeditări, traduceri, o primă Cronică a ideilor literare, etc.; e. Deși nu există încă nici o posibilitate de evidență și documentare serioasă, pot fi înregistrate, în sfârșit, și unele cazuri de transgresare și chiar de eludare, de către anumite redacții de edituri și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sistemul comunist. Acest roman este, deocamdată, expresia cea mai convingătoare a scriitorului și intelectualului român din țară, stăpânit de o lucidă conștiință a situației sale culturale, radical deosebită de aceea a culturnicilor. Nu întâmplător n-a mai fost posibilă nici reeditarea acestui roman, nici suplimentarea de tiraj cerută. Iar șeful statului a ținut să-și spună opinia negativă și în această privință: Am în fața mea un roman în trei volume; nu putea să apară și într-unul singur? Se știe destul de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a sintezelor noastre, mai mult sau mai puțin recente, multe-puține câte sunt: despre ediția de Opere de Tudor Vianu (16 volume !) mai nici un ecou. Despre Istoria culturii și civilizației, de Ovidiu Drîmba, la fel. Tăcere totală. Aceeași soartă a avut reeditarea Burgheziei române de Șt. Zeletin. Fapt poate și mai caracteristic: dacă cronicile literare ale lui N. Manolescu s-au bucurat și se bucură de un mare și legitim succes, când acest autor a scris o carte sistematică, oarecum mai aridă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cronicarul literar? Despre ei. în primul rând despre ei. Sintezele erau, de facto, respinse, depreciate, deoarece ele introduc în mod inevitabil o altă ierarhie, care mai totdeauna nu-i avantajează. Aceleași cercuri au împiedicat, și din aceleași motive, mult timp, reeditarea Istoriei literaturii române de G. Călinescu. Firește că un Z. Stancu, să zicem (dar nu numai el) nu se regăsea în această Istorie. Să mai dăm nume și de alți președinți ai Uniunii Scriitorilor? De șefi de secții ai C.C.
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
devine, în contextul imediat, o necesitate urgentă și esențială. Nu ezităm să declarăm că șansa ideologiei noastre moderne nu este alta. Faptul că un număr de scriitori și ideologi importanți, formați între cele două războaie, revin masiv la suprafață prin reeditări în serie, toți de orientare net antidemocratică, nu ne intimidează câtuși de puțin. Ideologia lor este iremediabil perimată și, în mod evident, profund neconstructivă, fără perspectivă în împrejurările actuale. Avem, în orice caz, dreptul și datoria de a le opune
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
9-12, martie 1991. 1 D.D. Roșca, L'influence de Hegel sur Taine thăoricien de la connaissance et de l'art (Paris, 1928), tr. rom., București, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1968; Liviu Rusu, Essai sur la crăation artistique (Paris, Alcan, 1935); reeditare, Bucarest, Editions Univers, 1972. 2 Tudor Vianu, Postume (București, Editura pentru literatură universală, 1966). 3 Texte alese, sistematizate și comentate de Ion Ianoși (București, Biblioteca pentru toți, Editura Minerva, 1974). 9. O nouă istorie a ideilor, in: Cotidianul. Supliment cultural
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
septembrie 1833 la Belgrad, unde insista pe lângă Milos Obrenovici să se retragă din teritoriile pe care le ocupase, la granița cu Austria, tot la instigațiile Rusiei. însuși Blutte declara că „nu înțelege aceste procedeuri ciudate”. Vremurile însă se schimbaseră: o reeditare a momentului 1812, la scară largă, nu mai era posibilă. Principatele se bucurau acum de o garanție internațională, fie și indirectă, cuprinsă în garanțiile generale privind integritatea Imperiului otoman. Viena și Londra, în special, monitorizau atent situația din București și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cea din urmă fiind considerată de diplomațiile europene, inclusiv de cea engleză, ca aparținând sferei de influență rusești, războiul rusoturc din 1828-1829. Tratatul de la Adrianopol, din 1829 reducea suzeranitatea Porții la o dimensiune pur nominală. Vremurile însă se schimbaseră: o reeditare a „momentului 1812”, la scară largă, nu mai era posibilă. Principatele se bucurau acum de o garanție internațională, fie și indirectă, cuprinsă în garanțiile generale privind integritatea Imperiului otoman. Viena și Londra, în special, monitorizau atent situația din București și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Cosmos"6. Personajul eliadesc este fie inițiatul care are acces la realități sacre și epifanii, fie relegat din timpul sacru (unde poate ajunge adesea printr-o întâmplare) în Istoria care-l ține captiv. Identitatea lui mitică sau profană trimite la reeditarea opoziției semnificație /vs/ lipsă de sens, a dialecticii/relației sacru/profan ("prin simplul fapt că se arată, sacrul se ascunde"), este sursă a întâlnirii cu mitul, cu miracolul, a recunoașterii sacrului în structuri profane, singura șansă a omului modern de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
265. Întrebarea lui Dumitru: Nu e pentru mine, e pentru soția mea, Thecla. Suferă îngrozitor de astmă. Puteți face ceva (s.m.) pentru ea?", și răspunsul preotului: "Eu nu pot face nimic, mi-a răspuns. Dar Dumnezeu e atotputernic"266, par o reeditare a dialogului biblic în care tatăl copilului lunatic îi cere lui Isus: "de poți ceva (s.m.), ajută-ne". Pentru Dumitru, imaginea lui Dumnezeu este cea pe care trebuie să o fi avut creștinii primelor veacuri care au înțeles ("Când am
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lipsa unui stat și perpetua suferință a evreilor s-ar datora tocmai naturii rele a evreilor. În legătură cu condiția evreilor în lumea medievală, cercetătorii au emis diverse teorii. Unii susțin că aceasta era cumplită; acuzați de lucruri îngrozitoare, (uciderea pruncilor creștini, reeditarea crucificării, batjocorirea ostiei, ca simbol al trupului lui Dumnezeu), evreilor le era greu să se apere, după ce, sub groaznice torturi recunoșteau toate acuzațiile ce li se aduceau. Mulți au fost supuși la botezuri forțate. În timpul cruciadelor, deseori cruciații plecați spre
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
asupra acelei idei. Timp de zece zile am tot discutat. Văzând potențialul meu vocal, fizic și așa mai departe, m-a întrebat dacă vreau să lucrăm la acest proiect. Am acceptat. Am terminat după nouă luni. Urmează, totuși, și o reeditare a vechilor melodii? Toată lumea mă întreabă asta, ceea ce înseamnă că se așteaptă foarte mult. Noi ne gândim să preluăm această idee, dar nu dorim să ne grăbim, pentru că mai avem de făcut piese noi. La lansarea albumului Lumea mea au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
când scriu „spațială“ am în vedere... Oare debitez prostii? Ca să fiu precis, ar trebui să spun „am în auz“, fiindcă muzica... Dar o să vedeți că nu scriu tocmai prostii vorbind despre „vedere“! Am rămas dator cu explicarea nemulțumirii mele față de reeditarea lui Mike Oldfield - Exposed. Concertul place fără să rămână în minte. Includerea materialului multi-angle filmat pe tot parcursul spectacolului e însă un experiment inutil. Nu știu să existe deocamdată posibilitatea proiecției pe 3-4 ecrane, ca să facă necesară asemenea „marfă“ pe-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
savantului Petre Andrei. Totodată, împreună cu Petru P. Andrei, a fondat, în anul 1990, Fundația Academică "Petre Andrei", instituție în cadrul căreia a apărut Universitatea "Petre Andrei" din Iași, înființată prin Legea nr. 408/2002. A coordonat, alături de specialiști în domeniu, editarea/reeditarea operei lui Petre Andrei, demers pentru care a fost distins, împreună cu Petru P. Andrei, cu Premiul "Ion Petrovici" al Academiei Române (1999). A coordonat (împreună cu Daniel Șandru), volumul critic intitulat Dimensiuni social-politice ale operei lui Petre Andrei (2012). De asemenea, a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
1996; Prin Iașii de odinioară. Iași, Editura Cronica, 1995. RUSU, Olga, RUSU, Const.-Liviu, VASILIU, Lucian, VASILIU, Iolanda. IAȘI, orașul din inimă. Iași, Editura Polirom, 1999. SADOVEANU, Profira. Destăinuiri. București, Editura Eminescu, 1989. SEVASTOS, Mihail. Amintiri de la "Viața Românească". 1956, reeditare 1966. SIMIRAD, Const. Iașul în lume. Corespondență selectivă. Iași, Editura Junimea, 2014. SION, George. Suvenire contemporane. București, ESPLA, 1956. ȘUȚU, Rudolf. Iașii de odinioară. Iași, Editura Viața Românească, 1928. TIMOFTE, Ioan. Personalități ieșene, vol. 9-13. Iași, Editura Pim, 2008-2015. TOPORAȘ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
nos jours, 1822-1900, Paris, 1900, neagreată de N. Iorga) în 1874, când edita un Annuaire de Bucarest. Noi nu am avut acces - pentru perioada la care se referă volumul de față - decât la ediția Anuarului purtând pe copertă anul 1885 (reeditare îmbogățită a Anuarului - devenit „al României“ - pentru anul 1884) cu un scurt cuvânt al autorului, datat 15 noiembrie 1884. Acest Anuar 1885 - foarte serios alcătuit (astăzi ne lipsește o sinteză informativă complexă de acest tip, suplinită, parțial numai de Pagini
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
război - și pentru starea de urgență ce o pătrundea; și așa cum bătăliile sunt aproape mereu improvizate, și această carte suferea datorită grabei cu care a fost redactată și tipărită. Veneratul nostru fondator, nu era preocupat de forme literare, în aceste reeditări, deși el nu a disprețuit nimic din ceea ce este bun, frumos și demn; dorea mai presus de toate emoția edificatoare, caritatea constructivă, respectul absolut față de adevăr și se temea de un singur lucru: păcatul, imperfecțiunea. A doua carte a seriei
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
publică: doar trei cărți de poeme noi și câteva cărți de eseuri și interviuri. Nu am mai scris proză (cu excepția ultimelor 50 de pagini din "Sertarul cu aplauze" pe care le-am scris în 1992). Mi-au apărut însă nenumărate reeditări și 45 de volume traduse în 24 de limbi. A.B. Așa cum se știe, sunteți poetă, dar și o mare luptătoare și apărătoare pentru drepturile omului. Cum a fost acest drum? Ce ați reușit să faceți? Am reușit să fac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fost nevoit să iau o hotărâre decisivă și m-am hotărât pentru literatură... Am scris multe eseuri (majoritatea în germană), am publicat foarte mult însă m-am concentrat foarte mult pe ceea ce-mi stătea de multă vreme pe suflet: reeditarea și revizuirea colecției "Lirica română contemporană" cât și încercarea de a completa această colecție bilingvă. Sunt foarte mulți autori contemporani care lipsesc din colecție... Am închis ochii atâtor prieteni dar n-am învățat a ni-i deschide nouă. Ei au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
carte în România în română, alta aici în Germania: "Gewissensdämerung" (Amurg de conștiință). Am scris multe eseuri (majoritatea în germană), am publicat foarte mult însă m-am concentrat foarte mult pe ceea ce-mi stătea de multă vreme pe suflet: reeditarea și revizuirea colecției "Lirica română contemporană" cât și încercarea de a completa această colecție bilingvă. Au fost foarte mulți autori contemporani care au lipsit din colecție. Am definitivat antologia bilingvă la care am lucrat de mai bine de un deceniu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
unele lucrări nu pot să apară, operează în acest caz un fel de cenzură economică care constă în lipsa de fonduri editoriale uneori cu desăvârșire, iar alte ori se împart cu zgârcenie prin subvenții oficiale. În ultimii ani am publicat câteva reeditări din lucrările mele mai vechi. Ministerul Culturii mi-a aprobat numai două ediții, motivând tot lipsa de fonduri, iar în ultimul an mi-a acordat o subvenție modică, și aceasta transmisă târziu editurilor cu care aveam contractate lucrări istorico-literare. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și aparent mai puternică? Răspunsul patriotic este lesne de intuit: turcii n-au cucerit țările române, fiindcă n-au fost capabili să o facă, dată fiind rezistența românească. Interpretată astfel, istoria românilor se transfigurează În epopee eroică. Un fel de reeditare a luptei dintre David și Goliat. Dar dacă armatele românești nu erau chiar atât de mici? Teza unui specific militar românesc a fost susținută mai ales În perioada comunistă (și În strânsă legătură cu doctrina militară a lui Ceaușescu, a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ca de altfel întreaga presă națională și internațională, s-a amorezat de ei. (De ce? Ei bine, cum a scris Le Monde, „Literatura americană n-a fost niciodată atât de tânără și de sexy.“) În mintea lor eram un fel de reeditare a faimoasei găști de staruri de cinema, The Rat Pack, de la sfârșitul anilor ‛50, compusă din mine (Frank Sinatra), editorul care mă descoperise (Morgan Entrekin în rolul lui Dean Martin), editorul care îl descoperise pe Jay (Gary Fisketjon/Peter Lawford
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Trenul Literaturii, prozatoarea franceză Annie Saumont, a stat aici în octombrie și decembrie 1997 și ne asigură, într-o scurtă luare de cuvânt, că s-a simțit excelent. A scris trei nuvele și și-a revăzut trei cărți în vederea unor reeditări. Minionă și destul de tăcută, Annie Saumont a obținut Premiul Goncourt pentru nuvelă în 1981 și, de atunci, încă alte șapte premii importante. Și asta în Franța, unde se publică anual aproape trei mii de titluri de literatură. VITALIE CIOBANU: Rețin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
au parte de un final mai puțin fericit. Vorbărețul David Matevossian, attendent-ul armean, din prea multă abilitate (face volute gratuite), se rănește la nas în spada azerului Abdullayev, care reușise să-i pareze toate atacurile. Am asistat, de fapt, la reeditarea unui conflict geopolitic, cel din Karabah, în variantă soft, dar, iată, nu fără sânge. Se stârnește o ușoară alertă printre organizatori, care sar să-l îngrijească pe colegul nostru din Erevan. Incidentul mai calmează și din avântul celorlalți. Hârjoana asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]