1,273 matches
-
cuvinte indicate de conducătorul jocului/regizor 3; * exerciții de asociere lexical-semantică se dă un cuvânt și fiecare participant trebuie să scrie cât mai multe cuvinte asociate cu acesta; ulterior se compară și se discută listele de cuvinte 4; * exerciții de reformulare a unor replici date, cu păstrarea sensului inițial; * exerciții de dicție 5, valorificând: * cuvinte organizate în jurul unui anumit sunet (consoană sau vocală); vezi, de exemplu, cuvintele organizate în jurul vocalei a accentuat: (a) cuvinte monosilabice: a urmat de o semivocală ai
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
etc. 61 Pentru distincția între: "a auzi", "a asculta", respectiv, "a audia", vezi Ezechil, 2002, p. 57; Borg, 2010, pp. 114-115 etc. 62 Care se manifestă prin "(1) non-evaluare; (2) non-interpretare; (3) non-consiliere; (4) non-chestionare sistematică; întrebări deschise; (5) comprehensiune; reformulare" (Abric, 2002, p. 50). 63 Pentru diferitele tipuri de reformulări reformularea-reflectare; reformularea-sinteză; reformularea prin inversarea raporturilor figură-fond; reformularea-clarificare; reformularea paralimbajului vezi Rogers, apud Mucchielli, 2005, pp. 234-235. 64 Cf. Mazilu, 2010, p. 125; Watzke-Otte, 2009, pp. 39-41; Fine, 2008, pp.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a audia", vezi Ezechil, 2002, p. 57; Borg, 2010, pp. 114-115 etc. 62 Care se manifestă prin "(1) non-evaluare; (2) non-interpretare; (3) non-consiliere; (4) non-chestionare sistematică; întrebări deschise; (5) comprehensiune; reformulare" (Abric, 2002, p. 50). 63 Pentru diferitele tipuri de reformulări reformularea-reflectare; reformularea-sinteză; reformularea prin inversarea raporturilor figură-fond; reformularea-clarificare; reformularea paralimbajului vezi Rogers, apud Mucchielli, 2005, pp. 234-235. 64 Cf. Mazilu, 2010, p. 125; Watzke-Otte, 2009, pp. 39-41; Fine, 2008, pp. 70-71; Chiru, 2003, pp. 50-51; Albu, 2008, pp. 160-161; Hoinărescu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Ezechil, 2002, p. 57; Borg, 2010, pp. 114-115 etc. 62 Care se manifestă prin "(1) non-evaluare; (2) non-interpretare; (3) non-consiliere; (4) non-chestionare sistematică; întrebări deschise; (5) comprehensiune; reformulare" (Abric, 2002, p. 50). 63 Pentru diferitele tipuri de reformulări reformularea-reflectare; reformularea-sinteză; reformularea prin inversarea raporturilor figură-fond; reformularea-clarificare; reformularea paralimbajului vezi Rogers, apud Mucchielli, 2005, pp. 234-235. 64 Cf. Mazilu, 2010, p. 125; Watzke-Otte, 2009, pp. 39-41; Fine, 2008, pp. 70-71; Chiru, 2003, pp. 50-51; Albu, 2008, pp. 160-161; Hoinărescu, 2007, p. 154
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pp. 114-115 etc. 62 Care se manifestă prin "(1) non-evaluare; (2) non-interpretare; (3) non-consiliere; (4) non-chestionare sistematică; întrebări deschise; (5) comprehensiune; reformulare" (Abric, 2002, p. 50). 63 Pentru diferitele tipuri de reformulări reformularea-reflectare; reformularea-sinteză; reformularea prin inversarea raporturilor figură-fond; reformularea-clarificare; reformularea paralimbajului vezi Rogers, apud Mucchielli, 2005, pp. 234-235. 64 Cf. Mazilu, 2010, p. 125; Watzke-Otte, 2009, pp. 39-41; Fine, 2008, pp. 70-71; Chiru, 2003, pp. 50-51; Albu, 2008, pp. 160-161; Hoinărescu, 2007, p. 154, pp. 157-159; Șerbănescu, 2007, pp. 76-77
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
funcții: pe de-o parte, această tehnică poate fi utilizată cu succes atunci când punctul de pornire al cercetării este reprezentat de una sau mai multe situații analizate, astfel încât se dorește sistematizarea gradată a informațiilor, ceea ce permite, în funcție de context, formularea sau reformularea unei teorii (abordare inductivă). Această funcție este deosebit de importantă și își dovedește eficiența mai ales la începutul cercetării deoarece oferă posibilitatea alcătuirii unei baze de date, de informații. Pe de altă parte, studiul de caz poate fi utilizat în acele
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu sine însuși. După acest filozof, există trei momente care marchează "deschiderea" Dasein-ului către realitate: situarea afectivă, înțelegerea și vorbirea, ultima dintre ele, vorbirea, nefiind expresia unui conținut care o precedă, ci chiar articularea inteligibilității. Se poate vedea aici o reformulare a relației gîndire-limbă, relație avută deseori în vedere în epoca postsaussureană și dominată de ideea imposibilității separării celor două realități. Pe o altă cale și cu alte mijloace, Benedetto C r o c e ajungea la același rezultat cînd identifica
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și am oferit definiții ale termenilor cheie, este necesar să examinăm chestiunea predicțiilor referitoare la tendințele comportamentale în ordinea post-Război Rece, generate de modelul liberal. Apar astfel întrebări metodologice legate de operaționalizarea predicțiilor liberale. Operaționalizarea predicțiilor liberale Huntley afirmă că reformularea păcii democratice în termeni sistemici permite teoriei liberale să ofere predicții distincte privind sistemul internațional după Războiul Rece. Mai ales, această reformulare face ca sfârșitul Războiului Rece să poată fi privit în termenii unui punct de cotitură major în evoluția
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de modelul liberal. Apar astfel întrebări metodologice legate de operaționalizarea predicțiilor liberale. Operaționalizarea predicțiilor liberale Huntley afirmă că reformularea păcii democratice în termeni sistemici permite teoriei liberale să ofere predicții distincte privind sistemul internațional după Războiul Rece. Mai ales, această reformulare face ca sfârșitul Războiului Rece să poată fi privit în termenii unui punct de cotitură major în evoluția politicii mondiale. Odată cu colapsul Uniunii Sovietice au apărut forțe puternice care pot să faciliteze răspândirea dinamică a relațiilor pașnice între principalele puteri
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să poată fi privit în termenii unui punct de cotitură major în evoluția politicii mondiale. Odată cu colapsul Uniunii Sovietice au apărut forțe puternice care pot să faciliteze răspândirea dinamică a relațiilor pașnice între principalele puteri la nivel global. Prin urmare, reformularea în termeni sistemici a teoriei liberale prezice o formă de aliniere la o mare putere în era post-Război Rece (Huntley, 1996, p. 70). Alinierea se referă la adunarea în jurul unui stat dominant și, de obicei, este pusă în contradicție cu
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
grad ridicat, SUA preluând o parte disproporționată din drepturile și responsabilitățile menținerii ordinii internaționale. Prin urmare, în practică autorii cedează mult teren argumentelor realiste. Caracterul supra-determinat al versiunii lui Deudney și Ikenberry de teorie liberală naște întrebarea privitoare la posibilitatea reformulării liberalismului astfel încât predicțiile lui despre tiparele activității instituționalizate să fie separate mai clar de cele oferite de instituționaliști și de realiștii clasici. Un criteriu util în acest sens constă în examinarea mai îndeaproape a tipului de activitate instituționalizată prezis de
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Războiului Rece să poată fi privit ca reflectând o transformare a traiectoriei socializării generate de sistemul internațional. Modelul neorealist are o viziune îngustă asupra socializării întrucât presupune că tendințele sistemice încurajează simpla reproducere a unei balanțe de putere waltziene. Totuși, reformularea modelului liberal arată că dinamica socializării la nivelul internațional ar putea fi mai complexă decât prevede neorealismul. Odată cu apariția unei mase critice de state liberale, pacea democratică ar putea înlocui balanța de putere ca tendință de echilibru dominantă în interiorul sistemului
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Relația dintre cele trei modele trebuie să fie înțeleasă în termenii unui triunghi, dezbaterile dintre neorealiști și instituționaliști alcătuind latura raționalistă, iar cele dintre neorealiști și liberali latura reflectivistă. Această perspectivă asupra relației dintre cele trei modele implică și o reformulare a ortodoxiei actuale referitoare la teoria liberală. Potrivit consensului curent, liberalismul se concentrează asupra consecințelor internaționale ale structurii interne. Moravcsik (1997) a generalizat un astfel de cadru pentru a dezvolta un model liberal ce acordă prioritate cauzală preferințelor interne. Totuși
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a analizei logice a limbajului. Au loc, în aceste privințe, schimbări esențiale în primii ani? EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 231 În conferința despre etică, al cărei manuscris datează din toamna anului 1929, Wittgenstein va da o reformulare populară distincției Tractatus-ului dintre ceea ce se poate spune și ceea ce se arată. În discuțiile sale cu Schlick și Waismann, în decembrie 1929, el insista asupra deosebirii dintre enunțuri ale fizicii și enunțuri ale logicii și sublinia că nu există enunțuri
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
simte el: Ion azi se simte........ deoarece............ Eu azi mă simt........... deoarece......... Exercițiul continuă până când, în lanț, se ajunge la primul elev. În timpul debriefării concentrați-vă la aceea cât de bine au realizat elevii parafrazarea si dacă au parafrazat exact. Reformularea Deseori în conflicte elevii folosesc cuvinte care supără, jignesc sau, într-un anume fel, pot provoca escaladarea conflictului. Pentru a evita aceasta, mediatorul, odată cu parafrazarea si rezumarea trebuie, uneori, si să reformuleze anumite cuvinte astfel, încât mesajul, dintr-un limbaj
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
în mod sistematic. Și viitorul, ca și trecutul, poate fi prezentat în mod înșelător. Recent, cea mai cunoscută expunere a permanentei revizuiri înșelătoare a istoriei se găsește în romanul lui Orwell, 1984. Romanul lasă neclarificate multe aspecte ale procesului de reformulare mincinoasă a istoriei (Klockars 1984a:418); poate că va trebui să așteptăm editarea unei istorii a Marii enciclopedii sovietice, pentru a avea răspunsul la aceste întrebări (vezi Taubman 1980). Însă, chiar dacă ar apărea vreodată un asemenea studiu, i-am putea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care numeroși autobiografi americani contemporani au deviat de la adevăr în lucrările lor. O autobiografie, spune el, este construită pe baza "mitologiilor personale" ale autorului (Adams 1990:169), mituri apărute în memoria autorului "printr-un proces psihic complicat de auto-amăgiri și reformulări". Totuși, Adams aprobă atitudinea lui Goleman (1985:96) față de autobiografi, printre care se numără și "majoritatea dintre noi" care "ne autoamăgim cu naivitate". Inocența și vinovăția sînt termeni care pot fi atribuiți cu ușurință încercărilor de a-i minți pe
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu O.M. nr. 3638/ 11.04.2001; 3. centrarea obiectivelor specifice disciplinei pe formarea de capacități și atitudini a căror evaluare să fie orientată de standardele curriculare de performanță, la sfârșitul clasei a VIII-a. Revizuirea a constat în reformularea unor obiective de referință, astfel încât evaluarea acestora să fie posibilă într-o mai mare măsură, și în actualizarea unor termeni la nivelul conținuturilor învățării, în conformitate cu stadiul actual de dezvoltare a domeniului educației fizice. Menționăm că următoarea programă de educație fizică
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cu O.M. nr. 3638/ 11.04.2001; 3. centrarea obiectivelor specifice disciplinei pe formarea de capacități și atitudini a căror evaluare să fie orientată de standardele curriculare de performanță, la sfârșitul clasei a VIII-a. Revizuirea a constat în reformularea unor obiective de referință, astfel încât evaluarea acestora să fie posibilă într-o mai mare măsură, și în actualizarea unor termeni la nivelul conținuturilor învățării, în conformitate cu stadiul actual de dezvoltare a domeniului educației fizice. Menționăm că următoarea programă de educație fizică
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
preluate din terapiile structurale (Minuchin, Fishman, 1981) și concepte dezvoltate de școala de la Milan (Palazzoli, Boscolo, Cecchin, Prata, 1978). Elementele structurale intervin în delimitarea cuplului (familiei) în vederea restructurării lanțurilor interacționale și a identificării blocajelor de comunicare. Școala de la Milan propune reformularea pozitivă a simptomelor interacțiunilor patologizante și introducerii unor noi modele de comunicare. Elementul autodeterminării este esențial, consilierea rămânând un serviciu oferit clienților voluntari. 5. Consilierea sporadică sau limitată la o singură sesiune reprezintă o formă de consiliere dezvoltată în contextul
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Războiului Rece 63 4.2. Teoria și practica păcii (liberal-)democratice 66 4.3. Neoconservatorismul și politica externă americană 70 Capitolul 5 - Conceptul de securitate (Ruxandra Stoicescu) 77 5.1. Securitatea În relațiile internaționale: o istorie intelectuală 78 5.2. Reformulări conceptuale 81 5.3. Studiul critic al securității 86 5.4. Securitatea umană - un concept mobilizator 89 5.5. Conceptul de securitate În secolul XXI 90 5.6. Securitatea: teorie și practică 92 Capitolul 6 - Securitatea regională. Contexte, agende, identități
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
analizată fără a lua În considerare schimbările de perspectivă și apariția unor idei noi În disciplina relațiilor internaționale și În practica lor. Reconsiderarea și regândirea conceptelor centrale ale domeniului, cum ar fi statul, suveranitatea, identitatea, interesul național, politica externă, presupun reformularea securității ca practică și concept; În consecință, Întrebări de tipul „Ce este securitatea?”, „Pentru cine?”, „De către cine este formulată?”, „În ce scop?”, „Unde o găsim?” nu mai au răspunsuri de la sine Înțelese. În cazul În care „cutia neagră” a statului
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și observabilă. Pentru acești autori și analiști, logica balanței de putere, a anarhiei internaționale și a real-politik-ului rămâne centrală În viața internațională și deci În maniera de a aborda securitatea. Anii ’90 au adus Însă pe scena analizelor academice și reformulări mai drastice ale conceptului, la baza cărora stă poziția enunțată de Krause și Williams: securitatea este o condiție variabilă - dacă putem să fim de acord cu ideea lui Thomas Hobbes, anume că frica de moarte este adevărata condiție umană, sursele
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
acestei temeri (și amenințările mai puțin fatale) variind În mod drastic În timp și spațiu. A Înțelege sensul contemporan al securității, Înseamnă, În aceste condiții, a Înțelege dinamica istorică a politicii mondiale (Krause și Williams, 1997, p. 36). 5.2. Reformulări conceptualetc "5.2. Reformulări conceptuale" În general, se acceptă departajarea susținătorilor acestor reformulări În grupul celor ce vor să extindă studiul securității și cei ce vor să Îl aprofundeze (Tarry, 1998). Acest lucru se referă la cei ce păstrează schema
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mai puțin fatale) variind În mod drastic În timp și spațiu. A Înțelege sensul contemporan al securității, Înseamnă, În aceste condiții, a Înțelege dinamica istorică a politicii mondiale (Krause și Williams, 1997, p. 36). 5.2. Reformulări conceptualetc "5.2. Reformulări conceptuale" În general, se acceptă departajarea susținătorilor acestor reformulări În grupul celor ce vor să extindă studiul securității și cei ce vor să Îl aprofundeze (Tarry, 1998). Acest lucru se referă la cei ce păstrează schema inițială a statului ca
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]