14,766 matches
-
de verosimil ori de ipocrizia pactului ficțional. Regina Maria deschide ciclul de povestiri-mărturii, marcând punctul de sus al volumului și - totodată - al titlului: Coroana regală. Avem astfel ocazia, dacă nu ne-am apropiat încă de jurnalul în trei volume al reginei - Povestea vieții mele, să cunoaștem femeia așezată - într-un moment al istoriei - într-o seninătate anistorică, învestită alături de Regele Ferdinand cu puterea regală și, totodată, cu distincția originii aristocrate. Textul mi se pare valoros nu atât pentru latura literară - Regina
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
reiese limpede personalitatea, controlată - poate mai mult decât alții - și severă, dotată cu o privire corectoare îndreptată în permanență în interior, în special în relațiile cu marile instanțe ale vremii. De pildă, la întâlnirile diplomatice de cel mai înalt nivel, Regina Maria este profund personală și subiectivă în scrutarea anturajului, fără a se uita vreo secundă pe sine: " La dineu au participat: ambasadorii francez, american, spaniol, Churchill și frumoasa sa soție, Lordul Millner, Lordul Rivelstoke, Bonner Law. Mișu și alți câțiva
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
vieții mele și nu a mai fost publicat până acum. După îndelungi căutări, el a fost descoperit la Arhivele Naționale de către Diana Mandache, care ne descrie istoria lui accidentată, comparabilă cu a unui document clandestin. Se știe că relațiile dintre Regina Maria și fiul ei Carol al II-lea n-au fost dintre cele mai bune, încă din vremea războiului, când, părăsindu-și unitatea de pe front, încălcând Constituția și Codul princiar acesta s-a căsătorit în secret, la Odesa, cu Zizi
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
încă o dată la tron și s-a stabilit în străinătate. în 1927, moare Regele Ferdinand și se instituie o Regență, întrucât Mihai nu avea decât 6 ani. Personalitate de mare anvergură, ce se afirmase din ajunul și din timpul războiului, Regina Maria are și acum un cuvânt greu. De aici, ostilitatea dintre ea și prințul transfug. Când acesta se întoarce intempestiv în iunie 1930 și se autoproclamă rege (detronându-și fiul), începe să se răzbune și, în primul rând, pe mama
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
le adăpostească la Legația Britanică. Dramatica situație amintește, vai, de opozanții din timpul comunismului care-și îngropau însemnările acuzatoare de frica Securității. Și așa, se pare, că unele caiete, sever critice la adresa lui, au fost distruse de Carol al II-lea, Regina ținându-și jurnalul până în anul morții, 1938. Volumul Capitole târzii din viața mea reia adesea pagini din însemnările zilnice ale anilor 1919-1922, despre care am avut ocazia să mai vorbim, dar accentul cade acum pe situația economico-politico-socială a țării, distrusă
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
am avut ocazia să mai vorbim, dar accentul cade acum pe situația economico-politico-socială a țării, distrusă de război, și mai ales pe atmosfera încă tulbure dinaintea Conferinței de Pace din 1919 și pe demersurile diplomatice (neoficiale) pe care le întreprinde Regina Maria în vizitele efectuate la Paris și Londra, unde pledează cu mare însuflețire cauza românească. în țară domneau haosul, dezorganizarea, sărăcia, valul de nemulțumire, ce puteau fi speculate lesne da către bolșevismul din Rusia vecină. Ca și azi, partidele politice
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
Crucii Roșii britanice și canadiene. Acum, în 1919, se pregătea Conferința de Pace și România, destul de necunoscută de către occidentali, avea nevoie de susținere, de un puternic lobby, cum se spune. Și pentru aceasta nu exista o persoană mai potrivită ca Regina Maria, o ființă energică, luptătoare, plină de inițiative, devotată țării, inteligentă și pe deasupra, ca femeie, fermecătoare. Era pur și simplu adorată, nu numai de compatrioți, - de soldații de pe front și de femeile, care-i sărutau poalele mantiei regale, dar și
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
a 30 de volume în limba engleză, unele traduse și în românește, nu se dezminte nici acum: "Bătrânul om de stat a venit alergând pe trepte să mă întâmpine. Clemenceau părea mai degrabă un tânăr." își manifestă simpatia față de România. Regina îi face o impresie așa de bună, încât, entuziasmat, îi comunică ministrului român, după încheierea conversației: "O regină ca a voastră poate fi primită numai cu onoruri militare, cu Mareșalul Foch în frunte." Cu multă bunăvoință, Regina Maria a fost
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
om de stat a venit alergând pe trepte să mă întâmpine. Clemenceau părea mai degrabă un tânăr." își manifestă simpatia față de România. Regina îi face o impresie așa de bună, încât, entuziasmat, îi comunică ministrului român, după încheierea conversației: "O regină ca a voastră poate fi primită numai cu onoruri militare, cu Mareșalul Foch în frunte." Cu multă bunăvoință, Regina Maria a fost salutată la Elysée de președintele Raymond Poincaré, prieten apropiat al României, susținător al unirii teritoriilor românești cu patria-mamă
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
simpatia față de România. Regina îi face o impresie așa de bună, încât, entuziasmat, îi comunică ministrului român, după încheierea conversației: "O regină ca a voastră poate fi primită numai cu onoruri militare, cu Mareșalul Foch în frunte." Cu multă bunăvoință, Regina Maria a fost salutată la Elysée de președintele Raymond Poincaré, prieten apropiat al României, susținător al unirii teritoriilor românești cu patria-mamă în 1918, publicând și o lucrare cu tema - Probleme românești ale prezentului. în afară de francezi (să-l amintim și pe
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
teritoriilor românești cu patria-mamă în 1918, publicând și o lucrare cu tema - Probleme românești ale prezentului. în afară de francezi (să-l amintim și pe Aristide Briand, care "i-a fost de folos lui Brătianu și a știut să asculte doleanțele noastre"), Regina îi cunoaște la Paris pe premierul britanic Lloyd George și pe ministrul de Externe J. Balfour. Emoția care o cuprinse la Elysée ("Românii mei au plâns de bucurie, iar inima îmi bătea cu o mândrie pe deplin justificată") pare cumva
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
indiferența, o anume stare de nervozitate a oamenilor politici importanți ai Europei față de "speranțele noastre tremurânde": Aproape că simțeam gândurile lor și presupuneam ceva din iritația și impaciența lor, atunci când puneam în discuție drepturile și cererile noastre." E posibil ca Regina să mai și exagereze (nu totdeauna s-a mai manifestat o astfel de atitudine, cum notează ea însăși în atâtea rânduri), dar acest sentiment se conturează parcă și mai pregnant în Anglia. Prințesă, englezoaică de origine, se găsește printre ai
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
Regele George al V-lea. Totuși se simte incorsetată de convențiile și conservatorismul monarhiei britanice, înstrăinată. Se despărțise de bătrâna ei țară la 17 ani, crescând și evoluând în cu totul alt mediu, prin căsătorie, în România. La palat, frumoasa regină lasă pentru o clipă să vorbească femeia din ea, sensibilă și nu mai puțin senzuală. întâlnește acolo un alt văr, David, nu altul decât David Edward, prinț de Wales, viitorul Rege Edward VIII (1936), care n-a stat la tron
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
pe care l-am văzut vreodată; este o mică frumusețe cu fața lui încă copilăroasă, are un nas mic adorabil și părul de culoarea grâului copt, și este atât de drăguț având un zâmbet încântător. Pentru mine este irezistibil." Revenind, Regina Maria observă într-o și mai mare măsură ca la Paris că România era puțin cunoscută și că atitudinea rezervată a Angliei nu ne era prea favorabilă. "Era nevoie de un ambasador special care să pledeze pentru o țară care
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
și reușește. La un dineu dat de Lordul Corson, ministrul Afacerilor Externe, îl cunoaște printre alți oameni politici marcanți, pe Wiston Churchill, viitor prim-ministru, care i-a ascultat elocventa și însuflețita pledoarie pentru cauza României "cu o înțelegere deosebită". Regina Maria devine și aici populară, extrem de solicitată, considerându-se "omul orchestră", realizând un veritabil tur de forță. Era mulțumită că a izbutit să influențeze opinia publică engleză, care începe să se arate mult mai receptivă și mai solidară cu România
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
mai solidară cu România. "Am dat, notează ea, în spiritul celui mai autentic patriotism, - tot ce am putut mai bun în mine." întorcându-se la Paris, unde entuziasmul general face ca automobilul să-i fie ridicat pe brațe de la pământ, Regina Maria ține să atragă atenția militarilor francezi, în frunte cu Mareșalul Foch, asupra situației geo-strategice a României, un avanpost împotriva bolșevismului. Subliniind mereu ideea de ajutoare, primește promisiunea că vor fi trimise la București o sută de locomotive, "cu multe
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
geo-strategice a României, un avanpost împotriva bolșevismului. Subliniind mereu ideea de ajutoare, primește promisiunea că vor fi trimise la București o sută de locomotive, "cu multe vagoane pline cu mâncare și echipamente." în privința bolșevismului, ce revine adesea în însemnările zilnice, Regina Maria se situează printre primele conștiințe lucide care-i previne pe occidentali asupra pericolului, amenințător și pentru ei, deopotrivă. Cu naivitate, ca să nu spunem inconștiență, unii se amăgeau încă de pe atunci cu iluzia "umanismului" comunist, văzut ca stindard al dreptății
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
iluzia deșartă mai supraviețuiește și azi în unele capete, ignorându-se experiența tragică a Uniunii Sovietice și a țărilor ocupate de tancurile ei până în inima Europei, unde s-au săvârșit cele mai abominabile crime în masă. Fiind mult mai avizată. Regina Maria le-a vorbit occidentalilor, punându-i în cunoștință de cauză, despre "diferența dintre democrație și bolșevism, căruia îi căzuseră victime, în primul rând, membrii familiei imperiale (era vară cu }arul Nicolae al II-lea) urmând să fie sacrificați milioane
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
îi căzuseră victime, în primul rând, membrii familiei imperiale (era vară cu }arul Nicolae al II-lea) urmând să fie sacrificați milioane de oameni prin înfometare, deportați în Siberia sau executați, uneori chiar de mâna lui Stalin, sub zidurile închisorilor. Regina Maria părăsește Parisul în triumf, condusă la gară de un alai grandios, în frunte cu Președintele Poincaré și Mareșalul Foch. Era entuziasmată: "Am dat țării mele o imagine energică, vie." La sentimentele de amiciție ale Franței se adaugă, încoronându-le
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
imagine energică, vie." La sentimentele de amiciție ale Franței se adaugă, încoronându-le, acelea ale Președintelui american Woodrow Wilson, apărător al statelor mici și promotor al Ligii Națiunilor. Atât de ocupat, el își face timp totuși s-o întâlnească pe regina României, care-i dedică rândurile cele mai pline de admirație: "El se afla atunci la zenitul carierei sale spectaculoase. Lumea îl alesese ca pe cel mai mare Arbitru al Păcii. Oriunde pleca, era primit ca un Messia." Și continuă cu
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
și un zâmbet blând, întreaga lui înfățișare impecabilă semăna foarte mult mai degrabă cu cea a unui pastor puritan". Acest "arbitru al păcii", care ne-a dat un ajutor politic substanțial nu știa absolut nimic despre bolșevism, asupra căruia, spuneam, Regina României trăgea unul din primele semnale de alarmă. La solicitarea marilor puteri occidentale (care mai apoi se vor contrazice), armata română era singura care lupta în acel moment (1919) împotriva ciumei roșii ce se abătuse asupra Ungariei prin instalarea guvernului
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
vecine, pe lângă Ungaria, Cehoslovacia și Polonia, ultimele două redesenate pe hartă de mâna hrăpăreață a lui Stalin după al Doilea Război Mondial. Capitole târzii din viața mea este o carte pe deplin revelatoare, conturând o dată mai mult fascinanta personalitate a Reginei Maria. Fosta prințesă de Edinburgh, venită în România în 1892, prin căsătoria cu prințul moștenitor Ferdinand de Hohenzollern, devenită regină în 1914, după moartea "Unchiului" (Carol I), ne apare acum în postură de diplomat, inteligent, convingător și eficace, care a
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
Război Mondial. Capitole târzii din viața mea este o carte pe deplin revelatoare, conturând o dată mai mult fascinanta personalitate a Reginei Maria. Fosta prințesă de Edinburgh, venită în România în 1892, prin căsătoria cu prințul moștenitor Ferdinand de Hohenzollern, devenită regină în 1914, după moartea "Unchiului" (Carol I), ne apare acum în postură de diplomat, inteligent, convingător și eficace, care a pledat cu înflăcărare cauza națională a țării sale de adopție și a stârnit admirația unora dintre cele mai importante personalități
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
reproduce cu o recunoștință patetică pe prima pagină a cărții. Citim: " Crescut în cultul limbii române, iată că după ce semnează unsprezece cărți de proză, Dorin Almășan se întoarce la o dragoste din tinerețe - Poezia. Atunci când a mai cochetat cu Euterpe - regina celor nouă muze. De astă dată, profesorul de sport - Ťolimpiculť și aproape... olimpianul Dorin Almășan fentează tărâmurile prozei..." Nu ne rămâne decât să regretăm că profesorul de sport n-a fentat și tărâmurile poeziei. P.S. Cartea este ilustrată cu desene
Tichia de margaritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8809_a_10134]
-
conțin și indiciile privitoare la o comoară inestimabilă. Nu ne mai surprinde că Thomas Gates era un spărgător de cifruri, ereditatea familiei Gates nu o dezminte. Aventura îi poartă pe eroi pe vechiul continent de la Paris la Londra, din cabinetul reginei Victoria în cel al președintelui la Casa Albă care-l ajută pe exploratorul de comori după un discurs memorabil din partea acestuia despre ce înseamnă să fii american pînă în plăsele. Cu concursul președintelui, Ben intră, chiar și pentru scurt timp
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]