1,404 matches
-
nivelul celulei, mai exact, reprezintă un accident pe drumul multiplicării ei. Nu ne referim doar la faptul că pe parcursul acestui secol legile eredității pentru lumea vegetală ale lui Gregor Mendel formulate încă din 1865 și-au aflat confirmarea și în regnul animal, inclusiv în explicațiile etiopatogenice date unor boli neoplazice transmise vertical, dar și de la o multitudine de descoperiri care au dat un net câștig de cauză teoriei celulare a cancerului. Aportul geneticii celulare și moleculare la înțelegerea mecanismelor carcinogenezei Indiferent
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
la nivelul celulei, mai exact, reprezintă un accident pe drumul multiplicării ei. Nu ne referim doar la faptul că pe parcursul acestui secol legile lui Gregor Mendel în lumea vegetală, formu late încă din 1865, și-au aflat confirmarea și în regnul animal, inclusiv în explicațiile etiopatogenice date unor boli neoplazice transmise vertical, dar și de la o multitudine de descoperiri care au dat un net câștig de cauză teoriei celulare a cancerului. William Bateson a fost primul care a folosit termenul de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
argumentare a originii latine a limbii românilor. 26 Când vorbim de diversitatea lumii vii avem în vedere, înainte de toate, unitățile de clasificare (taxoni) care dau ierarhia clasificării (și a evoluției de la simplu la complex): specie, gen, familie, ordin, clasă, încrengătură, regn. Se folosește tot nomenclatura binară a lui Linné când pronunțăm numele unui organism: genul și specia. Ex.: homo sapiens (omul gânditor); canis lupus (câinele lup). 27 Dacă cerul e ca o divină cupolă unde stelele o luminează (ne place să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și În coincidențe livrești și, pe raftul cel mai de sus, la ambii, stătea domnul Swift cu al său aventurier și nefericit Gulliver!...Ă La modul absolut amuzant, la eroul nostru englez, care prin două catastrofe acvatice descinde În două regnuri umane disproporționate față de unica sa siluetă, este faptul că Autoritatea ia când o macro-formă, când o micro-formă! Semnificativ este Însă pentru „coșmarul său existențial” faptul că el, „măsura lui corporală”, poate și cea psihică, nu se potrivesc lumii reale, cea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lumii organice și anorganice. Și, poate, Schopenhauer, care n-a fost un „Înțelept”, dar cu siguranță un vizionar, ca și emulul său Nietzsche, Schopenhauer poate că pleacă de la această simplă și radicală afirmație goetheană când transferă asupra celor trei mari regnuri - animal, organic și mineral - o singură și aceeași pulsiune: voința oarbă, der blinde Wille. Deoarece numai presupunând o unitate perfectă a lumii putem să o Înzestrăm cu o tendință atât de restrictivă, de generalizatoare. Unitatea, În acest sens, Înalt și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
bine, mi se va spune, e frumoasă teoria asta, dar... ce facem cu acel teribil instinct de conservare, un alt „zeu” al existenței și care, printre altele, este cel care sprijină efectiv și esențial nu numai prezervarea speciilor, dar, În regnul uman, produce Creația În toate domeniile, știință, artă, literatură, religie! Un instinct orb și care ne domină rațiunea, adeseori, frângând nu rareori cele mai Înălțătoare visuri și proiecte!... Nu știu!... Nu știu!... Dar... pentru a reveni la „cazul” umilului dumneavoastră
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu nonșalanță și, până la urmă, poate, o dreaptă articulație a capului În armonia Întregului, un persiflaj, ba poate chiar o negație a limbii și graiului, atât de slăvite, devenite deodată superflue. Dansul dionisiac poate Însemna, Însă, și ieșirea În „alt regn”, o formă a unei visate mântuiri, În zonele geniale ale poeticului și ale muzicii, o ridicare de pe tărâmul gravitațional și penibil, un „pas pe lună”, de fapt! Deodată, nu Gândul ne face ușori și Înțelepți, „supraumani”, ci trupul, aflat Într-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
am inventat-o eu însumi, răspunzând unui "Din partea cui vorbiți dumneavostră?" a Consiliului Reprezentativ, prin 1981. Ea a provocat proteste vehemente. Dar se potrivește cu vremurile noastre și a devenit mai acceptabilă, chiar dacă această specie pe cale de apariție este pentru regnul politic ceea ce hipogriful sau sfinxul sunt pentru animalele dintr-un parc zoologic. Sau cam ce reprezintă un basm al lui Perrault față de Germinal. Și atunci trebuie oare să ne fie rușine că ne place miracolul? Harta 6. Între ieri și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Cântarea cântărilor "Eu sunt narcisul din câmpie, sunt crinul de prin vâlcele". Putem evoca, bineînțeles, plantările rituale de copaci, acțiuni de protejare a pădurilor, serele cu orhidee. Dar că iudaismul și islamul sunt intim legate prin niște relații comune cu regnul mineral, în vreme ce creștinul se însoțește mai degrabă cu vegetalul de la lemnul răstignirii până la crinul legat de cultul Fecioarei Maria -, nimic n-o atestă mai convingător decât priveliștea ce ți se așterne la picioare de pe Muntele Măslinilor, așa cum o poți admira
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
un nivel mai ridicat, nemurirea ori tinerețea veșnicăsunt concentrate în ierburi sau arbori; umanitatea sau rasa derivă dintr-o specie vegetală”, credință din care rezultă circuitul om - plantă. Aceasta l-a îndreptățit pe Ovidiu Bârlea să vadă în confuzia de regnuri o „dovadă neîndoielnică - alături de altele - despre vechimea consi¬derabilă a basmului”. Fertilitatea florală, din care emerge eroul și pe care trebuie să o salveze de la distrugerea ciclică, se află în acord cu ipostaza de zeu vegetațional a neofitului care moare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Legănat, Ion năzdrăvanul de lut, Craiovisin, Petre fiul oii, Busuioc fiul vacii, Frunză verde, Rujănic voinic)”. Celții erau supranumiți „copii de iapă”, descendența totemică explicând abilitățile de echitație ale acestui popor. În acest context, geneza animalieră conferă feciorului capacități superioare regnului uman, legătura cal - călăreț fiind întărită o dată în plus. Vit’eazu d’e apă, ca și Frunză-Verde, ori Voinic de codru își anunță geneza fabuloasă prin numele - titlu de basm. Chiar mai mult, numele îi precedă faza embrionară a dezvoltării
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
alt topos comun celor două mutații existențiale. Celui dispărut i se cară apă în mod simbolic timp de 40 de zile după momentul morții. Călătorul către lumea fără dor este astfel separat de stadiul anterior și asimilat noii condiții, similară regnului vegetal. Apa dizolvă sămânța, iar apele „ucid mortul”. Contactul cu infernalul, și cu atât mai mult înfruntarea lui, secătuiește ființa, absorbindu-i vitalitatea; motivul este întâlnit în Evanghelia lui Luca, în care bogatul îi cere lui Avram: „Fie-ți milă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
oprește acest pericol, fiindcă scorpia sfârșește ca în baladă, spintecată. În Tinerețe fără bătrânețe... Scorpia are trei capete, precum balaurii, și pârjolește universul cu foc și smoală, ca exteriorizare a principiului malefic anihilant, cu combustie continuă. Treapta de sus a regnului infernal este ocupată de zmei: „ar reprezenta ultima etapă a evoluției șarpe - balaur - zmeu. Șarpelui care n-a văzut om vreme de 7 ani îi cade coada, îi cresc picioare și suge o vacă. Dacă 7 ani, nu mai e
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
șaua calului. Când l-a dat jos de-acolo, când l-a scos musca de sub șaua lui și când l-a dat jos, s-a făcut băiatu mai frumos și mai viteaz de cum era” (PătuleniDâmbovița). Preluarea energiilor lumii direct din regnul animal provoacă nașterea într-o nouă formă, superioară. Musca oferă în basm accesul și spionarea zonelor interzise, precum tărâmul zmeilor, și de aceea ea devine călăuză: „Șî o scaoti Sfânta Duminicî în marginî și-i leagî ochii și leag-o muscî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
arboricolă este o haină de lemn. Menirea ei este să acopere frumusețea și bogăția fetei izgonite, pentru inducerea stării rituale de anulare a identității umane. Un basm din Scheiu de Sus, Dâmbovița, redă, prin antroponimul ales de neofit, abandonul în regnul vegetal: „Și sî roagă fata dă oameni să-i facă un rând de haine dă lemn. O-ntreabă oamenii că cum o cheamă? - Lemnișoara”. Într-o altă variantă a textului, din aceeași localitate, hainele încropite din coaja de cireș înspăimântă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
metri, bătrână, avea niște pui dă șarpe făcuți într-o scorbură dă foc, acolo-n tulpina pomului” (Celei - Olt). Prezența ei în inițierea tânărului este intensă, pe lângă transmiterea cunoașterii superioare, femela șarpe îi va insufla abilități magice de comunicare cu regnul animal. Portretul ei însumează grandiosul formei cu experiența vastă, venită dintr-o supraviețuire în fața duratei și cu maternitatea, al cărei adăpost îl formează copacul mitic. Scorbura creată de efectul mistuitor al fulgerului primește o încărcătură benefică, dată de fecunditatea adăpostită
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de foame. Rolul asocierii plantă- animal, adică al biocenozei, este deci omniprezența Vieții, În spațiu și timp, În baza unei surse unice de energie - Soarele. Revenind la cursul expunerii, trebuie să arăt că acest interval redox, comun și propriu ambelor regnuri, este relativ Îngust, fragil și, mai mult, În evoluție, fapt ce face ca biocenoza, deci asociația de plante și animale, să sufere În timp modificări, În special calitative, sesizabile Însă doar la scară mare de timp. Această evoluție decurge, În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
După cum se vede, n’am luat În discuție omul. Aceasta, pentru că am vrut să demonstrez că singur biosul de dinaintea apariției omului civilizat a putut susține evoluția, În sens oxidativ, a mediului, la care asistăm. Omul acționează asupra mediului ca și regnul animal, bineînțeles dacă pune În joc doar activitatea lui naturală. Despre aspectele artificiale ale acțiunii lui ar fi multe de spus și, cred eu, un singur om nu poate decât să exprime o părere, nicidecum să tranșeze o astfel de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Încercat relația biocenotică În cadrul aceluiași organism monocelular, capabil a funcționa alternativ atât ca autotrof cât și ca heterotrof, dacă vreți, o relație biocenotică punctiformă. Era o modalitate mai directă de abordare a problemei. Dacă coborâm pe firul evoluției, atât În regnul vegetal cât și În cel animal, vom găsi, la un moment dat, o plantă care se mișcă și vânează sau un animal cu clorofilă, anume Euglena viridis. Atunci, botanistul și zoologul care au parcurs acest drum sfârșind prin a se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de ales: să așeze acest organism În domeniul fiecăruia, Între alge, respectiv protozoare, certându-se cât la sută e plantă acest animal sau animal această plantă, sau să-și dea mâna considerându-l o formă de tranziție Între cele două regnuri, punctul de la care o evoluție, până atunci unică, s’a divizat În două. Eu, Întrebând de ce s’a divizat evoluția, Îl găsesc ca martor al unei Încercări a acesteia de a răspunde la o problemă ce apăruse la un moment
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lucru se poate spune despre om. Acest ultim produs al evoluției, lipsit de gheare și colți, nu prea harnic la fugă și cu simțuri nu prea agere, e Însă Înzestrat cu rațiune. Condamnat la pieire În planul relațiilor obișnuite din regnul animal, el a putut fi Învingător deplasând problemele În planul rațional. Poate ăsta Îi și este rolul: natura nu Înzestrează pe nimeni cu ceva inutil ei Însăși. Ca orice ființă, omul ar fi fost supus reglării populației, În funcție de cantitatea de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
va necesita creșterea suprafețelor cultivate, față de cele 9 procente din suprafața uscatului. Iar În acest caz intervin mai puternic condițiile pedoclimatice, de așteptat improprii; o speranță este, totuși: În principiu, orice biomasă poate fi folosită; În fond, celuloza, ubiquitară În regnul vegetal, nu-i altceva decât un polimer al glucozei, zahăr fermentescibil. Și, dacă socotim și grâul care, și În alți ani decât acum va fi mult dar cu metehne, precum greutatea hectolitrică de care se face atâta caz, dar care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dacă vreți, prin polarizare, adică prin negentropizare. Poate pentru că o prea mare polarizare poate declanșa un “fulger”, iar Viața agreează blândețea, adică moderația. Și atunci, antinomia dintre realul grâu și tot atât de realul mac e mult diminuată, ca adăpostită de același regn, doar că Între niveluri evolutive puțin diferite. Anume, grâul e o plantă monocotiledonată, vârful evoluției vegetale, iar macul e o dicotiledonată, adică reprezintă o etapă evolutivă precedentă. Ca Ioan, Înaintemergătorul lui Hristos. Și tocmai ăsta e motivul care le face
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fiind doar o chestiune de relativitate sau convenție - această nouă activitate deci, a produsului său ultim, omul? Pentru că eu cred În acest interes, Încerc acum să-l demonstrez. Pentru omul primordial ideea de vacanță nu exista. Ca și pentru restul regnului animal, din care tocmai se desprindea, fiecare zi, din zori și până ’n noapte, Însemna a-și agonisi cele necesare traiului. Abia omul tehnologic, căci primul vârf de săgeată a Însemnat tehnologie, a putut, grație posibilității unei productivități crescânde pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
apreciabilă și mă ustura cumplit, iar pe umerii obrajilor simțeam ghearele ascuțite ale murilor tăioși care se repeziseră la obrazul meu ca la cel mai declarat inamic al rugurilor târâtoare... Era parcă o dușmănie, o incompatibilitate perenă între cele două regnuri: cel animal și cel vegetal, intrate într-un conflict ireconciliabil. Arătam asemenea unui pugilist amator făcut K.O. de lovitura tehnică a unui profesionist și salvat de intervenția rapidă și salutară a arbitrului de colț oprind meciul dintre doi adversari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]