269,203 matches
-
clasicul Titus Livius, care a consacrat o mare parte a amplei sale retrospective luptelor cu cartaginezii (zece din cele treizeci și cinci de cărți păstrate sunt dedicate războiului cu Hanibal), la abreviatorii Florus, Iustin sau Eutropius, ei au cercetat cu asiduitate dinamica relațiilor tensionate dintre Roma și Cartagina. Scriitori de factură foarte diferită se lasă atrași atât de legendele, cât și de istoria Cartaginei. Cato își încheie aproape toate discursurile cu proclamarea necesității de a fi nimicită capitala dușmană, inima puterii punice, Plaut
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
provoca ruptura de PD. Despre cei din această categorie se mai spune și că nu ar exclude posibilitatea unei colaborări postelectorale cu PSD-ul. Aici însă cred că avem de-a face cu intoxicări al căror rost e să învenineze relațiile din Alianța DA înainte de turul doi al prezidențialelor. De unde i-ar putea veni voturi lui Traian Băsescu? De la o parte dintre peremiștii adepți ai votului justițiaro-haiducesc. Poate că și de la unii care l-au votat pe Ciuhandu fără să fie
Cursa cu obstacole invizibile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12248_a_13573]
-
și frustrare există o complicitate bolnăvicioasă a multora dintre români cu gangsterii pesediști. Un "ce" enigmatic și inanalizabil îi împinge, ca-ntr-un hău, în brațele căpcăunilor mincioși și vicioși care-au împilat țara pînă la refuz. O mai clară relație de dependență psihanalitică a victimei de călău e greu să găsești. Și totuși, credibilitatea acestor derbedei rămâne la cote aiuritoare, intens întreținută de alți derbedei din structurile financiare, de afaceri și politice din străinătate. Tocmai aflu de la radio - e ora
Gangsterii, în viață și în filme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12227_a_13552]
-
omenirii de după descoperirea nemuririi organismului uman, un capitol întreg (Celebritate) capătă înfățișarea unei utopii genetice. Posibilitatea de a îmbunătăți celulele umane imune pentru ca acestea să se reproducă la infinit evitând astfel îmbătrânirea este prilej pentru reconsiderarea întregii condiții umane, a relației omului cu lumea și mai ales cu divinitatea: "În definitiv, nemurirea trupească a oamenilor însemna și nemurirea sufletelor. Toate religiile au pretins să fie validate cu atât mai mult cu cât susținuseră aceasta ipoteză, în ciuda oricăror evidențe, vreme de câteva
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
o insignifianță dezesperantă. Trupul stă pe loc, numai gândul se învârtește. Acesta trebuie transcris, însă pentru aceasta creația obiectivă e mult mai potrivită. Toate anecdotele fraților Goncourt sunt inutile, pentru că le poate oricine inventa și nu era nevoie de atâtea relații pentru a culege truisme. (...) Doamna Bovary e mai vie decât madam cutare, pe care am cunoscut-o, și mai cuminte e să scriu despre fictiva madam Valsamaky, născută Farfara. De altfel, numai ea trăiește pentru mine" (p. 316-317). Reticența va
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
în mișcarile de travling de parcă te-ar invita să asiști la un incident, nu să înțelegi dinamica unui cuplu incipient. Acesta e un paradox regizoral, deoarece camera din proximitatea protagoniștilor invită de obicei la participarea spectatorului, nu la distanțarea lui. Relația dominantă dintre cinematografie și mizanscenă e reversată în lungmetrajul lui Bertolucci din 1990, Ceaiul în deșert. De data aceasta, regizorul lasă decorul natural (Africa de nord, Sahara) să-și strivească - psihic - personajele (Kit și Port, un cuplu, și amicul lor
Bertolucci x 3 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12244_a_13569]
-
fie la fel de cinici, de dezabuzați și de sceptici ca cei postmoderni. E aceeași derivă existențială, în care nimeni nu crede că există ancore. Dacă e să încercăm să extragem forțat un mesaj, acela ar avea de-a face tot cu relația de exploatator exploatat, relație care apare, la nivel uman, și în celelalte două filme. Aici însă e vechiul raport om-natură: cruzimea peisajului e un drog prea tare pentru intelectual și, în loc să dea senzații tari și revitalizante, sfârșește prin a-l
Bertolucci x 3 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12244_a_13569]
-
dezabuzați și de sceptici ca cei postmoderni. E aceeași derivă existențială, în care nimeni nu crede că există ancore. Dacă e să încercăm să extragem forțat un mesaj, acela ar avea de-a face tot cu relația de exploatator exploatat, relație care apare, la nivel uman, și în celelalte două filme. Aici însă e vechiul raport om-natură: cruzimea peisajului e un drog prea tare pentru intelectual și, în loc să dea senzații tari și revitalizante, sfârșește prin a-l anihila.
Bertolucci x 3 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12244_a_13569]
-
a umple entuziast paginile unor reviste efemere. Avangarda ca eu se teme, parcă, a trece între copertele definitive ale unui volum. Să fie, oare, un simplu, întâmplător joc pronominal?". A doua chestiune importantă ridicată este Inovația tradiției, adică tipul de relație stabilit (manifest sau nu) între avangardiști și precedență, durata avangardelor, precum și efectele pe termen lung ale provocărilor lor și ale schimbărilor de accent și chiar de cod literar. Incursiunea în fenomenul avangardelor ajunge la concluzii complexe prin paradoxurile lor: "Cunoscută
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
are la îndemână referințele complete și citatele perfecte. De aici o extrem de densă țesătură asociativă care se întinde nu doar în timp, dar și în spațiu (a se citi limbi și culturi diferite), precum și o fascinație asociativă, a punerii în relație, dar mai ales în descendență. Antoaneta Tănăsescu câștigă instantaneu încrederea cititorului pentru că tot ce spune spune în perfectă cunoștință de cauză. În al doilea rând, experiența din amfiteatrul facultății îi conferă discursului un anume stil al familiarității. Eseurile de față
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
un moment dat se pare că l-ar fi contrariat pe Ceaușescu făcîndu-i cadou de ziua lui de naștere o mai veche broșură de partid cu promisiuni pentru țărani, promisiuni rămase neîndeplinite. Dacă memorialista s-ar fi oprit la descrierea relațiilor de familie și la raporturile personale pe care le-a avut ea însăși cu cei doi Ceaușești, cartea ar fi fost, cred, mult mai interesantă. Nepoata răposatului președinte are însă și o problemă cu istoria. Indiferent ce ar spune unii
Amintiri din familia Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12271_a_13596]
-
ani, dar spiritul digresiv al lui Vladimir Tismăneanu face ca, spre beneficiul cititorului, în final să se ajungă la o analiză foarte complexă a vieții politice actuale, în context global. Vladimir Tismăneanu pune în permanență subiectele aflate în discuție pe relație orizontală, cu evenimente care se petrec simultan pe alte meridiane ale globului, dar și pe verticală, în corelație cu propria lor devenire istorică. În plus, discuția îl aduce de multe ori în situația de a face referiri la cărți de
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
Prefațatorul ediției franceze a Omului pierdut, François-Michel Durazzo, nu ezită să califice prologul autorului la această carte drept "una dintre artele poetice cele mai originale, scrise după manifestul suprarealismului" al lui André Breton, iar romanul ca atare e pus în relație cu insolitul L'Etranger al lui Camus și situat printre precursorii "noului roman francez" și al unui deconstructivism cu consecințe semnificative în evoluția literaturii mai noi. Acest Prolog la romanele nebuloasei, cum îl intitulează scriitorul, este într-adevăr clarificator pentru
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
marcată de sentimentul precarității tuturor lucrurilor, al spectacolului mereu schimbător al lumii prinse într-o necontenită metamorfoză, Gómez de la Serna s-a putut întâlni în chip semnificativ și fertil și cu cultul suprarealist al visului, cu a sa viziune a relației dintre eu și lume ca vase comunicante, cu alternanța și interferențele de încântare și dez-încântare, de minunare și spirit critic, de ironie și autoironie și - peste toate, însumându-le, - cu acea definitorie disponibilitate absolută a spiritului pe care orice cercetător
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
limpede însă că, treptat, semnătura sa capătă tot mai multă greutate. Am descoperit-o în Taras Bulba de Gogol, unde scena nu contenea să creeze mișcări de grup, să "exulte", grație "teatrului naturii" care, uneori, îl evoca pe Tarkovski și relația, tipic rusească, cu "duhul pământului". Au urmat Hamlet, la Kiev, Othello, la Sibiu, iar limbajul lui Zholdak s-a îmbogățit continuu, surprinzându-ne prin forța de necontrolat a acestui inepuizabil zăcământ din adâncuri. Creația lui Zholdak e vulcanică. Spectacolul său
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
după logica proprie visului. La capătul fiecăreia, un soi de pleoapă sau, dacă vreți, de diafragmă, se închidea pregătind trecerea la următoarea, într-o mișcare onirică ale cărei efecte le resimțeam vertiginos. Mișcare ce te poartă pe căi neștiute, instituie relații bizare și schimbă deseori tonalitatea. Secvențele spectacolului erau una mai melancolică, alta mai puțin melancolică, una mai luminoasă, alta mai întunecată. Ritmul lent, lungit, ritm fantasmatic! Am avut atunci impresia că Zholdak îi permite spectatorului de astăzi să retrăiască aventura
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
echilibru, armonie interioară și - iată un cuvânt pe care l-am uitat! - bunătate. Marie-Rose Mociornița pare pogorâtă printre noi, într-un moment de ciumă a minții, pentru a ne reaminti că nu suntem neapărat fiare. Că există și altfel de relații umane decât cele dictate de mojicie și rapacitate. Discutând cu egală dezinvoltură și cu un indicibil șarm, cu un calm aproape inimaginabil în isterica lume românească, despre subiecte de interes public sau privat, Marie-Rose Mociornița poate constitui modelul de normalitate
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
în proximitatea personajului. Pe de altă parte, nici nu alunecă în determinism: nu elucidează conduita lui Lee doar pe baza trecutului ei (abuz sexual în copilărie, sărăcie, alungarea de-acasă etc.), ci mai degrabă arată cum presiunile ce derivă din relația ei lesbiană cu Selby Wall (Christina Ricci), pe care o întreține, o determină să revină la prostituție. Prima crimă e comisă în legitimă apărare, restul, din nevoia crescândă de bani, dar și din convingere: Lee e sigură de integritatea ei
Americanii și armele lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12610_a_13935]
-
legate de presupusa infidelitate a Barbarei și revelațiile lui Louis asupra propriei căsnicii și, prin extensie, asupra propriei sale existențe sînt, în opinia mea, cele mai reușite ale cărții. Toma Pavel se dovedește un neîntrecut cronicar al universului domestic, al relațiilor de familie calme, specifice clasei de mijloc din America și de pretutindeni. Soții unui astfel de mariaj trăiesc într-o afectivitate luminoasă, fără efuziuni pasionale sau erotice, fiecare purtînd în minte propriile sale obsesii și secrete. Devenit un atent observator
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
trîmbițe, ca ochii mei în psaltire, ca cele ce nu sînt în cele ce sînt" (Psalmul 62). Astfel lumina sacrală e dublată de umbra, și ea luminoasă, a artifexului. Om al cuvîntului prin definiție, poetul e sensibil cu osebire la relația dintre Dumnezeu și cuvînt. Conform Vechiului Testament, Cuvîntul divin reflectă o înțelepciune anterioară Genezei, iar pentru Sfîntul Ioan Cuvîntul era însuși Dumnezeu, dăinuitor în eternitate. Genuflexiunile scribului sînt prin urmare scriptice, într-o mărturisire imanentă a trudei sale ce se
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
și din prea multă bunăvoință îi încurcă toate socotelile. Iar Ruby nu știe cum să se scape de această prietenie cu de-a sila, pe care, în final, evident, o va accepta ca un semn al umanizării sale. Pe scurt, relația dintre Ruby și Quentin nu se pune în termeni de superioritate sau de depedență a unuia dintre ei. Este vorba mai degrabă despre o nonrelație pentru că cei doi aparțin unor universuri mentale diferite, despre un hiatus pe care unul dintre
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
România. Aceasta nu reprezintă, desigur, o scuză, a vreunei situații modeste a literaturii ce s-a putut naște în asemenea condiții, ci doar o explicație pentru particularități a căror geneză este necesar a fi știută. Curioasă cu adevărat se adeverește relația dintre literatura basarabeană și cea a matcei românești în genere, chiar și în perioada interbelică a unei armonizări integratoare, punându-ne în temă asupra a ceea ce aș numi un puternic caracter, pecetluind această creație, caracter ținând de specificul aparte al
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
valoare. Rămânând clar, în subsidiar, că cele două decenii de reunire cu patria mamă nu izbutiseră a vindeca vechile răni ale unei înstrăinări de mai bine de un secol. Mai gravă a fost situația în anii comunismului în România, când relațiile cu Basarabia au fost sistematic obstruate, cu rare penetrări. Răstimp în care, în Moldova asuprită se ducea lupta mai întâi a salvgardării limbii naționale, deci a identității, apoi a unei sincronizări cu alte literaturi ale lumii, în afara celei ruse și
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
ordinea cuvintelor - pînă la "continuitatea mobilă", occidentalizarea romanică, cultura populară și cea pentru elite, adaptarea neologismelor, limbajul politic, limbajul religios etc. Și cartea recent apărută cuprinde unele observații gramaticale (asupra articolului, a analogiei etc.), dar predominante sînt temele culturale: plurilingvismul, relațiile Orient-Occident, occidentalizarea și mai ales religia și individualitatea etnică. Sînt reluate o serie de articole, inclusiv cîteva dintre cele publicate în ultimii ani în România literară: destinația publicistică explică limbajul accesibil, cu accente subiective, al textelor, cărora nu le lipsește
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
care vînează știri pe culoare, noi muncim în Parlament! Cînd un prost vrea să mă păcălească, asta nu mă irită. Dacă un om inteligent face același lucru, mă simt insultat. I-am cerut interlocutorului meu să mă scutească, răcind brusc relația cu el. Ajuns la munca de jos, la primărie, același om care încerca să mă convingă cît de grea și de nerecunoscută ca atare e munca parlamentarului român, mărturisește unui ziar central că de fapt în Parlament se arde gazul
Munca de jos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12636_a_13961]