2,802 matches
-
n care s-a ̀ nceput aplicarea masajului. Datorită permanentului dialog (fără cuvinte) care s-a desfășurat între mâinile kinetoterapeutului și corpul pacientului, într-o atmosferă relațională deosebită și datorită efectelor indirecte de ̀ ntoarcere ̀ n timp la experiențele relaționale trecute ale acestuia și de îndepărtare a tensiunilor acumulate, după câteva luni de îngrijire, bolnavul a început să comunice verbal și gestual cu anturajul și să răspundă și la alte tipuri de tratament. în aceste situații, se pare că nu
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
mai importante decât finalitățile distinctive. Vrem mai degrabă obiecte destinate traiului decât obiecte de expunere ostentativă, cumpărăm una sau alta nu atât pentru a ne mândri, a afișa o poziție socială, cât pentru satisfacții emoționale și corporale, senzoriale și estetice, relaționale și sanitare, ludice și distractive. Bunurile de pe piață ce funcționau inițial ca simboluri ale statutului apar acum din ce în ce mai evident ca servicii făcute persoanei. De la lucruri ne așteptăm nu atât să ne claseze în raport cu alții, cât să ne permită să fim
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
clase, ci de principiul „mereu mai mult” și de zappingul generalizat, de bulimia exponențială a îngrijirilor, a comunicării și de evaziunile mereu mai perfecționate. În prezent, dinamica consumeristă se bazează pe căutarea fericirii personale, pe optimizarea mijloacelor noastre corporale și relaționale, pe sănătatea cu orice preț, pe dobândirea de noi spații și timpuri personalizate: vârstei ostentației obiectelor i s-a substituit domnia hipermărfii deconflictualizate 5 și postconformiste. Apogeul mărfii nu este valoarea-semn diferențială, ci valoarea expereințială, consumul „pur” apărând nu ca
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Nu e nicio rușine să plătești mai puțin, cumpărarea avantajoasă devenind valorizantă, semn de inteligență. Pentru mulți consumatori, nu imaginea produsului contează, ci mai întâi prețul și faptul de a putea accede, datorită acestei cumpărături, la o experiență senzorială, emoțională, relațională. Dacă fenomenul discount nu încetează să se amplifice, asta nu ține doar de creșterea precarității și a sărăciei, ci și, în mod paradoxal, de escaladarea nevoilor, a poftei de divertisment, de evaziune și de comunicare, ce antrenează obligația de a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
divorțurilor, conflictele legate de îngrijirea copiilor, dificultatea de a comunica: procesul de individualizare e însoțit de așteptări mai mari în viața cuplului și, simultan, de proliferarea conflictelor și a decepțiilor intime: atunci când cuplul se bazează exclusiv pe sentiment, rupturile, crizele relaționale, deziluziile devin atributul tuturor 10. Aceasta este fericirea paradoxală: cu cât nevoile de apropiere emoțională și de comunicare sunt mai intense, cu atât decepțiile din existența individuală sunt mai frecvente. Difuzând idealul realizării de sine în întregul corp social, societatea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de exemplu, că publicitatea în sensul strict al termenului nu reprezintă mai mult de o treime din cheltuielile de comunicare ale întreprinderilor, acestea privilegiind acum modalități de promovare ce ocolesc mass-media: operațiuni promoționale, relații publice, mecenat, sponsorizare, marketing direct și relațional. Această deplasare a centrului de greutate a făcut să se invoce adesea emergența unei „societăți postpublicitare”. Totuși, în același timp atinge apogeul și valul publicitar, devenind din ce în ce mai explicit și mai ambițios în năzuințele sale. Ce spațiu mai scapă astăzi prezenței
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
departe de a fi colonizat de la un capăt la altul idealurile și scopurile existenței. Dacă lipsurile materiale - odată ce necesitățile „primare” sunt acoperite - nu generează un sentiment de frustrare insuportabilă, asta se întâmplă pentru că valoarea recunoscută a legăturilor interpersonale, a vieții relaționale și afective continuă să exercite o dominație considerabilă. Prin aceasta, raporturile cu celălalt sunt în același timp ceea ce poate ridica cele mai mari obstacole pentru fericire și ceea ce împiedică lucrurile să adâncească prăpastia insatisfacției. Toți marii filosofi moderni au insistat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
adevărat cult idealului iubirii și în care „adevărata viață” este asociată cu ceea ce se gustă în doi, relația stabilă și exclusivă constituie în continuare o năzuință ideală. În felul acesta, prețul recunoscut al iubirii și al sentimentului, căutarea unei intimități relaționale, nevoia de a atribui un sens consistent vieții și raporturilor cu celălalt contribuie, în afara oricărui principiu moral, la privilegierea legăturii stabile, și nu a risipei sau a promiscuității sexuale. Structural, codurile sentimentului și ale comunicării intimiste sunt cele care temperează
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
atrăgător, mai încărcat de valori esențiale. Liturghia competiției îi poate înflăcăra pe partizanii fanatici ai muncii, dar totul demonstrează că nu e la fel pentru majoritatea oamenilor, unii echivalând împlinirea personală mai curând cu plăcerile timpului liber și cu viața relațională decât cu activismul profesional. Aceste observații nu trebuie în niciun caz să dea apă la moară acelor teze care analizează munca drept o valoare pe cale de dispariție. În societățile bazate pe meritocrație și spirit mercantil, indivizii continuă, în număr copleșitor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de hiperconsum detradiționalizată nu predomină nici obsesia acțiunii de dragul acțiunii, nici pura dezangajare profesională, ci eterogenizarea crescândă a formelor de angajare față de muncă și instabilitatea implicării personale. Aparent, totul îi desparte pe stahanoviștii muncii de cei care privilegiază calitatea vieții relaționale din întreprindere sau satisfacțiile vieții private. Clivajul este de netăgăduit, dar aceasta nu înseamnă că-i absolut. Pentru că astăzi câștigătorii și alți ambițioși nu se mai mobilizează în numele unor năzuințe exterioare, motivația lor esențială fiind de a încerca senzații tari
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
succesul „alicamentelor”, al băuturilor reconfortante și al altor produse bogate în vitamine și minerale susceptibile a contribui la edificarea eului performant. În același timp, devin tot mai numeroase „pilulele performanței”, care promit conservarea tinereții, sporirea libidoului, eliminarea dificultăților sociale și relaționale ale indivizilor, triumful asupra nefericirii. Tinerețe fără bătrânețe grație DHEA (Dihidroepiandrosteron), virilitate prin Viagra, confort psihic prin Prozac sau Deroxat, consumul farmacologic este mobilizat în serviciul performanței competitive. În 1926, Wendell Phillips declara: „Nu vom avea niciodată superoameni fără supersănătate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și pe planeta sex. În aceste condiții, ce-a mai rămas din jocurile delicate și poetice ale iubirii? La ora pornografiei și a sexologiei, nu mai avem, declară dezamăgiții permisivității, decât un erotism hiperrealist și obsesiv, dezumanizat, văduvit de dimensiunea relațională cu celălalt. Logoreea emancipatoare și hedonismul cultural și-au dat mâna pentru a ruina conținutul afectiv al sexualității, reducând-o la nivelul unei deprinderi tehniciste, la niște relații contractuale jalnice și depoetizate, golite de imaginație și de afect 48. În vreme ce
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
astăzi, când satisfacerea femeii este considerată subînțeleasă. Desigur, avem de-a face cu un nou imperativ sexual: în plus, acesta nu trebuie asimilat pur și simplu cu un narcisism operatoriu închis simțului celuilalt. În fapt, imaginarul excelenței tehniciste și imaginarul relațional merg mână în mână: triumfă nu sexualitatea monadică, ci un model fondat pe dimensiunea intersubiectivă, care integrează alteritatea dorinței celuilalt. În cadrul vieții sexuale, individualismul contemporan nu coincide cu preceptul „fiecare pentru sine”, ci, dimpotrivă, cu un ideal al schimbului de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
instrument terapeutic destinat să atenueze o slăbiciune trăită ca un obstacol major în calea unei vieți amoroase complete, a unei bunăstări psihice și identitare. Obsesia recordurilor trece în plan secund atunci când ceea ce contează e ameliorarea insuficiențelor care aduc atingere vieții relaționale și afirmării egoului masculin. Presiunea socială a performanței? Nu asta e esențialul. Relevând mai degrabă amploarea socială a dificultăților sexuale și, concomitent, dispariția atitudinilor de resemnare în fața handicapului vârstei, năvala spre Viagra este un semn al dilatării hipermoderne a nevoilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
o creștere a idealului vieții în doi, a sentimentelor și a calității relației 60. Don Juan însetat de performanțe amoroase exprimate în multe cifre nu mai este un model pentru individul hipermodern: totul se petrece ca și cum, privilegiind de-acum înainte relaționalul, autocunoașterea și comunicarea intimistă, bărbații ar ține mai puțin să pozeze în recordmeni ai seducției. Pe acest plan, contrar a ceea ce lasă să se întrevadă niște aparențe înșelătoare, faza III înregistrează nu atât triumful imaginarului performanței, cât regresia lui. Dar
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fiind singura soluție capabilă să asigure un minimum de justiție socială. Apoi, creșterea sălbatică este devastatoare pentru echilibrul mental și social prin aceea că-i face pe oameni sclavi ai banului și ai mărfurilor, reduce importanța vieții sociale, atrofiază bunurile relaționale. „Mai puține bunuri și mai multe legături”, proclamă cei care lansează astăzi apeluri la ieșirea din dezvoltare și economism. Trebuie să recunoaștem că, pe planul fericirii, criticii hiperconsumului nu duc lipsă de argumente de bun-simț. Dispunem de un număr tot
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
un mediu nesigur, este important să examinăm pozițiile ocupate de actorii economici în cadrul rețelei și relațiile sociale dintre aceștia (Gulati, 1998). Cele două aspecte menționate reprezintă două perspective complementare asupra analizei de rețea și anume, încorporare (embeddedness) structurală și încorporare relațională. Conceptul de încorporare structurală subliniază „rolul informativ al poziției” în cadrul unei rețele de actori economici și importanța sistemului (Uzzi, 1996; Gulati, 1998). Analiza în cadrul acestei perspective este mai degrabă focalizată asupra structurilor de relații și mai puțin asupra anumitor relații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
informativ al poziției” în cadrul unei rețele de actori economici și importanța sistemului (Uzzi, 1996; Gulati, 1998). Analiza în cadrul acestei perspective este mai degrabă focalizată asupra structurilor de relații și mai puțin asupra anumitor relații între doi sau trei actori. Încorporarea relațională se referă la dezvoltarea de relații reciproce bazate pe încredere. În acest caz este subliniat rolul coeziunii între membrii rețelei și formarea unei „comprehensiuni împărtășite” legată de utilitatea anumitor comportamente (Coleman, Katz, Menzel, 1996, citat în Gulati, 1998). În cercetarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
subliniat rolul coeziunii între membrii rețelei și formarea unei „comprehensiuni împărtășite” legată de utilitatea anumitor comportamente (Coleman, Katz, Menzel, 1996, citat în Gulati, 1998). În cercetarea prezentată aici voi încerca o abordare a experiențelor managerilor de fermă din perspectiva încorporării relaționale (relational embeddedness). Cu referință specială la experiența anterioară a managerului de la Ceres voi încerca să reconstitui dezvoltarea relațiilor sociale dintre el și actorii cheie care l-au ajutat să se descurce în acțiunile sale economice. De asemenea, descriu cum funcționează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cheie în socialism. Managerul fermei Favorit din satul Grivița a avut funcția de mecanic la fosta Stație de Mecanizări Agricole din Grivița. Celelalte două ferme de dimensiuni reduse (localizate în Smirna) sunt conduse de tineri puțin experimentați, cu un capital relațional redus. Aceștia și-au înființat asociațiile în ultimii ani și au fost ajutați material și relațional de părinții implicați în domeniu. Principala diferență dintre fermele mici/medii și cele mari este accesul la rețelele de producție și distribuție. Fermierii cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Stație de Mecanizări Agricole din Grivița. Celelalte două ferme de dimensiuni reduse (localizate în Smirna) sunt conduse de tineri puțin experimentați, cu un capital relațional redus. Aceștia și-au înființat asociațiile în ultimii ani și au fost ajutați material și relațional de părinții implicați în domeniu. Principala diferență dintre fermele mici/medii și cele mari este accesul la rețelele de producție și distribuție. Fermierii cu o bogată experiență în economia socialistă au multe relații cu agenții economici actuali: companii care cumpără
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
instituțiile comerciale sunt rudimentare, schimburile personalizate (...) minimizează necesitatea regulilor formale și a procedurilor de conformitate” (Dinello, 2002). În lipsa controlului din partea structurilor statului, piața este reglementată de structuri informale, destul de bine organizate. Prin urmare, un fermier poate să-și mobilizeze resursele relaționale pentru a realiza obiective economice (Soda, Usai, 1999). Referindu-se la întreprinderile agricole din Uzbekistan, Johan Rasanayagam (2003) subliniază faptul că nu este util să distingem între „economiile formale, de stat” (state economies) și „economiile din umbră” (shadow economies) atâta timp cât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
întreprindere poate opera tranzacții cu statul și cu diferiți agenți economici privați care să implice diverse relații sociale și nivele de încredere care pot oferi, în cele din urmă, anumite avantaje. În acest context analiza activității economice devine analiza structurilor relaționale. Forme de cooperare: relații de credit și schimburi reciproce Încorporarea relațiilor așa-zis economice este bine reflectată de diversele relații de colaborare dintre ferme. În perioada recoltei fermele mari au nevoie de mai multe utilaje decât dispun astfel încât se întâmplă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
consolidate tradițiile sau experiențele locale de participare comunitară” (2003, p. 38). Rețelele sociale reprezintă sisteme de legături „datorate unui tip specific de relații stabilite într-o mulțime dată de unități sociale (persoane, grupuri, evenimente etc.)” (Iluț, 1997, p. 119). Paradigma relațională în sociologie, având rădăcinile în opera lui Simmel, Von Wiese și Moreno, propune o reprezentare a realității sociale nu ca ansamblu de grupuri și de colectivități, ci ca „rețea de rețele”, având în centru „relația socială”. Din această perspectivă, individul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
costului mediu ponderat al capitalului. În opinia lui Ceddaha (2007, pp. 32-33), aceasta se poate realiza prin optimizarea coordonării și exploatarea celor trei tipuri principale de resurse: Resursele manageriale: know-how-ul ansamblului salariaților și al echipei manageriale, experiența, formarea profesională, rețeaua relațională etc.; Resursele materiale: active corporale (mașini, echipamente, uzine etc.) și necorporale (tehnologii, mărci, programe de cercetare-dezvoltare etc.); Resursele organizaționale: acestea permit optimizarea procesului de comunicare și de circulație a informațiilor În cadrul Întreprinderii, de raportare, de control al costurilor etc. De
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]