1,588 matches
-
factori care contribuie decisiv la explicarea nivelului de religiozitate al populației României. Tabel 3.2 Regresii lineare variabilele dependente: variația religiozității între 1990 și 2000, variația practicii religioase publice între 1990 și 2000, variația non-afilierii între 1990 și 2000 Variația religiozității 1990 2000 Variația practicii religioase 1990 2000 Variația non-afilierii religioase 1990-2000 B β B β B β (Constanta) 0,327 7,715 -2,388 Creștere PIB 1990-2000 -0,078 -0,955*** -2,587 -0,689** 3,774 0,707** Populație
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
0,612 0,403 0,541 R2 ajustat 0,515 0,254 0,433 ***p<0,001; **p<0,01 Date: EVS 1993, 1999 Folosind un set similar de predictori cu cel utilizat pentru a explica variațiile în gradul de religiozitate, am încercat să văd care sunt determinanții revitalizării religioase produse cu precădere în țările ex-comuniste. Diferența față de modelele anterioare a constat în faptul că PIB-ul folosit ca indicator pentru nivelul de dezvoltare economică a fost înlocuit cu Creșterea PIB
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
la fostul bloc comunist. Folosind drept predictori: Creșterea PIB între 1990 și 2000, ponderea populației cu studii superioare, diversitatea religioasă și apartenență tării la fostul bloc comunist am rulat trei modele de regresie, având drept variabile prezise variația gradului de religiozitate, variația practicii religioase în spațiul public și variația non-afilierii religioase. Rezultatele celor trei regresii lineare conduc la concluzii similare, așa cum rezultă din Tabel 3.2. În toate cele trei cazuri singurul predictor ce contribuie semnificativ la explicarea variațiilor implicării religioase
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
dus pentru România o înnoire religioasa și acest fapt nu se datorează ridicării restricțiilor impuse de către regimul comunist practicii religioase sau creșterii ofertei pe piața bunurilor religioase, cum s-ar putea crede la prima vedere. Pentru țările europene gradul de religiozitate este rezultatul combinației a doi factori: nivelul de dezvoltare umană și absența pluralismului religios. Ceea ce contează nu este atât nivelul de dezvoltare economică, ci stocul educațional al populației. Cu cât populația unei țări este mai educată, cu atât credința religioasă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de altă parte, accesul la educație "dezvrăjește" lumea, persoanele cu educație universitară fiind mai înclinate să interpreteze lumea înconjurătoare într-o manieră rațională și să o cunoască utilizând logica științei. Toate acestea reduc orientarea către o viziune religioasă și scad religiozitatea. Pe de altă parte, datele analizate nu susțin teoria cererii și ofertei religioase. Din contră, se pare că în cazul european diversitatea religioasă influențează puternic gradul de religiozitate, însă relația este inversă decât prezice teoria cererii și ofertei. Diversitatea redusă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
logica științei. Toate acestea reduc orientarea către o viziune religioasă și scad religiozitatea. Pe de altă parte, datele analizate nu susțin teoria cererii și ofertei religioase. Din contră, se pare că în cazul european diversitatea religioasă influențează puternic gradul de religiozitate, însă relația este inversă decât prezice teoria cererii și ofertei. Diversitatea redusă încurajează credința religioasă. Lipsă contactului direct cu alte religii întărește credința majoritară. Monopolul reprezintă de fapt un avantaj și nu un dezavantaj. Nu trebuie uitat faptul că nivelul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
trebuie uitat faptul că nivelul credinței religioase este influențat de o combinație a doi factori și nu doar de diversitatea religioasă. Într-adevăr țările nordice sunt în condiții de monopol religios, însă au nivel de educație superioară ridicat ceea ce explică religiozitatea scăzută. În cazul României, nivelul ridicat al credinței religioase se datorează atât situației de cvasi-monopol religios, în care Biserica Ortodoxă ocupă cea mai mare parte din piață, cât și ponderii reduse a populației cu studii superioare. De ce suntem mai religioși
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religie asupra altor orientări valorice indică, în cazul Europei, o diminuarea a impactului religiei asupra valorile legate de sfera publică, dar un efect puternic asupra orientărilor valorice legate de viața privată. Halman & Petterson (2004) indică existența unui impact redus al religiozității asupra valorilor politice, în timp ce Voicu (2004) accentuează efectul redus al valorilor religioase asupra atitudinilor de gen legate de chestiuni publice și un impact puternic asupra valorilor de gen implicate în probleme ce țin de sfera privată. Halman, Petterson, Verweij (1999
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
privat. Astfel, deciziile politice, deciziile care țin de piața muncii sau de morală ies de sub influența religiei. Ținând cont atât de faptul că secularizarea a afectat mai mult spațiul public și mai puțin pe cel privat, este de așteptat ca religiozitatea să joace un rol diferit în problemele legate de spațiul public și de cel privat. Astfel, (H1) valorile religioase vor avea o influența mai mare în sferele valorice legate de viața privată comparativ cu cele legate de viața publică. Relația
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
secularizarea celui privat (Voicu M, 2001). Acest fapt este în acord cu teoria diferențierii și fragmentării sistemelor de valori, care prezice o eliminare a religiosului din viața politică. Pornind de la aceste permise putem formula următoarea ipoteză: (H2) În România, impactul religiozității asupra valorilor politice este mai scăzut decât impactul asupra altor orientări valorice. Pe de altă parte, așa cum indică rezultatele analizelor din capitolele anterioare, nivelul religiozității în România este unul destul de ridicat. România se numără printre țările cele mai religioase din
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
din viața politică. Pornind de la aceste permise putem formula următoarea ipoteză: (H2) În România, impactul religiozității asupra valorilor politice este mai scăzut decât impactul asupra altor orientări valorice. Pe de altă parte, așa cum indică rezultatele analizelor din capitolele anterioare, nivelul religiozității în România este unul destul de ridicat. România se numără printre țările cele mai religioase din Centrul și Estul Europei alături de Polonia. Motivele sunt multiple: pluralism religios scăzut, dezvoltare socială mai redusă comparativ cu alte membre ale lagărului comunist, asocierea dintre
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
viața publică, în timp ce valorile de gen au două componente, una asociată cu relațiile de gen din sfera privată, iar cealaltă de relațiile din sfera publică (Wilcox, Jelen, 1991). Pentru măsurarea valorilor religioase am utilizat o variantă redusă a indicatorului de religiozitate, a cărui construcție este prezentată în capitolul dedicat metodologiei de măsurare. Indicatorul de religiozitate inclus în acest capitol a fost construit pe baza a trei dimensiuni: importanța lui Dumnezeu în viața personală, încrederea în implicarea socială a Bisericii și credința
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
gen din sfera privată, iar cealaltă de relațiile din sfera publică (Wilcox, Jelen, 1991). Pentru măsurarea valorilor religioase am utilizat o variantă redusă a indicatorului de religiozitate, a cărui construcție este prezentată în capitolul dedicat metodologiei de măsurare. Indicatorul de religiozitate inclus în acest capitol a fost construit pe baza a trei dimensiuni: importanța lui Dumnezeu în viața personală, încrederea în implicarea socială a Bisericii și credința în ideile religioase. Am optat pentru această variantă redusă deoarece conduce la elaborarea unor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
bun. Indicatorul este unul de tip index, construit prin însumarea răspunsurilor la întrebările Care dintre aspectele următoare vi se par a fi importante pentru o slujba: să fie bine plătită, să fie o slujbă sigură. La fel ca în cazul religiozității, cele trei dimensiuni atitudinale față de muncă au fost incluse într-o analiză factorială, ce arată existența unei singure dimensiuni latente, așa cum rezultă din, pe care am numit-o motivația muncii. Scopul analizei ai fost cel de a determina impactul religiozității
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religiozității, cele trei dimensiuni atitudinale față de muncă au fost incluse într-o analiză factorială, ce arată existența unei singure dimensiuni latente, așa cum rezultă din, pe care am numit-o motivația muncii. Scopul analizei ai fost cel de a determina impactul religiozității asupra celorlalte domenii valorice luate în considerare și de a compara acest impact pentru țări diferite. Astfel, analiza trebuie să utilizeze măsuri similare ale indicatorilor în țări diferite. Pentru a testa efectul religiozității asupra valorilor legate de muncă, politică și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ai fost cel de a determina impactul religiozității asupra celorlalte domenii valorice luate în considerare și de a compara acest impact pentru țări diferite. Astfel, analiza trebuie să utilizeze măsuri similare ale indicatorilor în țări diferite. Pentru a testa efectul religiozității asupra valorilor legate de muncă, politică și relații de gen au fost construite trei modele de Ecuații Structurale. Fiecare model a fost construit pornindu-se de la setul de date culese în România în cadrul cercetării Studiul Valorilor Europene (EVS) în 2000
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fiecare dintre țările incluse în analiză, coeficienții fiind lăsați liberi pentru fiecare situație în parte. Pasul următor a fost să văd în ce domeniu valorile religioase au cea mai mare influență în societatea romanescă. Figura 4.1 Modelul cauzal: efectul religiozității asupra valorilor politice în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date) Figura 4.2 Model cauzal: efectul religiozității asupra valorilor de gen în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date) Figura 4
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ce domeniu valorile religioase au cea mai mare influență în societatea romanescă. Figura 4.1 Modelul cauzal: efectul religiozității asupra valorilor politice în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date) Figura 4.2 Model cauzal: efectul religiozității asupra valorilor de gen în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date) Figura 4.3 Model cauzal: efectul religiozității asupra valorilor din sfera muncii în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date) Figura 4.2 Model cauzal: efectul religiozității asupra valorilor de gen în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date) Figura 4.3 Model cauzal: efectul religiozității asupra valorilor din sfera muncii în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date) III. IMPACTUL RELIGIEI ÎN PLAN SOCIAL Diagramele path referitoare la impactul religiozității asupra altor sfere valorice, indică existența unei relații cauzale între valorile
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
adecvare a modelului la date) Figura 4.3 Model cauzal: efectul religiozității asupra valorilor din sfera muncii în România (coeficienți standardizați și indici de adecvare a modelului la date) III. IMPACTUL RELIGIEI ÎN PLAN SOCIAL Diagramele path referitoare la impactul religiozității asupra altor sfere valorice, indică existența unei relații cauzale între valorile religioase și cele politice, ale muncii și de gen. În cadrul modelelor elaborate religiozitatea reprezintă variabila independentă, în timp valorile politice, de gen, din sfera muncii reprezintă variabilele dependente. Conform
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
adecvare a modelului la date) III. IMPACTUL RELIGIEI ÎN PLAN SOCIAL Diagramele path referitoare la impactul religiozității asupra altor sfere valorice, indică existența unei relații cauzale între valorile religioase și cele politice, ale muncii și de gen. În cadrul modelelor elaborate religiozitatea reprezintă variabila independentă, în timp valorile politice, de gen, din sfera muncii reprezintă variabilele dependente. Conform indicilor de adecvare, modelul este adecvat datelor empirice în toate cele trei cazuri pentru România și rularea lui pentru alte state ex-comuniste arată că
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și datelor culese din aceste țări. În această situație comparațiile între țări sunt permise și putem analiza situația României în contextul mai larg al țărilor din Centrul și Estul Europei. Datele din Figura 4.1 indică un efect puternic al religiozității asupra celor două dimensiuni ale valorilor politice. Se pare că în cazul României religia încă mai influențează atitudinile oamenilor față de democrație și de cultura politică democratică. Conform rezultatelor obținute, un nivel crescut al religiozității duce la scăderea suportului pentru democrație
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
1 indică un efect puternic al religiozității asupra celor două dimensiuni ale valorilor politice. Se pare că în cazul României religia încă mai influențează atitudinile oamenilor față de democrație și de cultura politică democratică. Conform rezultatelor obținute, un nivel crescut al religiozității duce la scăderea suportului pentru democrație și la preferința pentru alternative non-democratice de guvernare. Datele confirmă că între credința religioasă și democrație nu este mereu o relație de suport reciproc. O influență puternică a religiozității există și în cazul valorilor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
obținute, un nivel crescut al religiozității duce la scăderea suportului pentru democrație și la preferința pentru alternative non-democratice de guvernare. Datele confirmă că între credința religioasă și democrație nu este mereu o relație de suport reciproc. O influență puternică a religiozității există și în cazul valorilor de gen. Un nivel crescut al credinței religioase susține modelul familiei tradiționale în care femeia este casnică și are în principal atribuții legate de creșterea copiilor și de îngrijirea casei. Trebuie menționat efectul puternic al
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ales asupra valorilor de gen din sfera privată. Cu toate acestea efectul asupra valorilor de gen din sfera publică este și el unul semnificativ, dar mai redus decât în cazul spațiului privat. Pe de altă parte, un nivel crescut de religiozitate determină un suport crescut de suport pentru integrarea femeilor pe piața muncii. Așa cum au relevat analizele anterioare (Voicu, 2004), doar în România și Belorus există o asociere pozitivă între religiozitate și implicarea femeilor pe piața muncii. O posibilă explicație este
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]