1,378 matches
-
751 Ibidem, p. 20. 752 Cf. Ibidem, pp. 19-20. 753 Cf. Ioana Bot, Tlon. vqbar. orbis finicus, în "Columna", nr. 8, 1995, pp. 21-22. 754 Cf. Petru Mihai Gorcea, Începutul, în "Columna", nr. 10, 1996, pp. 17-18. 755 Florian Vlădica, Rememorări, în "Columna", nr. 10, 1996, p. 19. 756 Cf. Ibidem, pp. 19-21. 757 Cf. Nicolae Constantinescu, Între Pikkujoulu și Vaapu, în "Columna", nr. 10, 1996, pp. 28-29. 758 Cf. Anca Georgescu, Spectatorii români și cinematografia nordică, în "Columna", nr. 10
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
similare, cred, am primit eu însămi cu o ușoară exasperare tema numărului pe aprilie a revistei Tomis, care trimite în urmă, cu iată, aproape treizeci de ani. De altfel, nu e prima dată când mă surprinde propria mea aprehensiune pentru rememorarea acelei epoci. De mai multe ori am fost tentată să spun, constatând refuzul memoriei de a revedea fie și o singură secvență coerentă din cei treizeci și nouă de ani trăiți de mine în comunism, că nu am nicio asemenea
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
și tezaurizat prin inițiative ale unor oameni de cultură ca Francois Guizot, Arcisse de Gaumont sau Prosper Merimee. Palatul Versailles este transformat În muzeu istoric. Galeria Batailles este actualizată. Toate aceste demersuri fac parte dintr-un amplu program de restaurare. Rememorarea unei asemenea istorii a gândirii patrimoniale se plasează Într-un context legat, la origine, de structurile familiale, economice și juridice ale unei societăți stabile, Înrădăcinate În spațiu și timp... Într-un fond menit să delecteze o comunitate lărgită la dimensuini
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93370]
-
cu escortă până după podul de la Tighina (șoseaua spre Odesa) am priceput ce a însemnat războiul transnistrean care s-a declanșat atunci, de cine-i purtat de fapt, sub ochii mei, l-am filmat cu camera TV.V. Ce sentimente, ce rememorări, ce interpretări mai puteam avea când auzeam răpăitul mitralierei și pocnetul ZB-urilor ?! Și totuși, n-am fugit, nu m-am îngrozit. ,,Camarazii cu brasardă” ne-au legitimat de zeci de ori, ne-au făcut semne să fugim ,,skoree”. Probabil
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
de "Jos comunismul, jos Ceașescu!" Un val crescând de entuziasm, frică și catarsis liberator (acum ce mai contează!) mă cuprinseră la vederea coloanelor de oameni mărșăluind prin piață un spațiu dintr-o dată necunoscut, transformat în scena de teatru a revoluției. Rememorarea acelor evenimente nu este facilă amintirea trăirilor personale se amestecă cu poveștile celor din jur, articolele și cărțile despre revoluție, ca și transmisiunile televizate ale evenimentelor, ele însele reluate de mai multe ori mai apoi. Desigur că-mi amintesc de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
termen scurt, care au o valoare terapeutică limitată, fiind de cele mai multe ori pretexte pentru evitarea expresiei propriilor trăiri și înlocuirea acestora cu “intelectualizări”. Determinarea emoției: unul dintre scopurile ședinței poate fi crearea unei stări emoționale care să asigure rememorarea unor experiențe dificile, traumatizante, structurarea unei stări de încredere reciprocă între membrii grupului. Ruperea schemelor: prin această modalitate se asigură creșterea gradului de spontaneitate iar fără această cerință nu este asigurat un beneficiu esențial al activității: spontaneitatea. Modalitățile sunt dependente
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
legate de codarea și interpretarea semnalelor, de alegerea scopului și de comportamentul necesar pentru a-l atinge, dar și de evaluarea comportamentului la diferite niveluri. Opiniile diferă în ceea ce privește importanța proceselor socio-cognitive. În analiza comportamentelor agresive Huessmann insistă asupra învățării și rememorării scenariilor. Indivizii folosesc un proces de căutare euristică pentru a-și reaminti scenariile adecvate unei situații date. Învățarea scenariilor depinde de observare și de condiționare. Tinerii cei mai agresivi sunt cei care au avut cele mai multe ocazii de a observa agresiuni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
actului agresiv care s-ar fi putut produce. Un studiu realizat de Pennebaker și colegii săi (Pennebaker, Colder și Sharp, 1990) arată că a vorbi despre experiențele sale traumatizante cu cineva poate favoriza accelerarea recuperării și revenirea la starea normală. Rememorarea experienței traumatizante este mult mai precisă dacă se produce imediat după eveniment, înainte ca detaliile să fie uitate sau să capete o altă semnificație. În experimentul realizat de Berkowitz și Troccoli (1990 citat de Berkowitz, 1993), un grup de femei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în diferite situații de comunicare interpersonală, stiluri diferite (chiar dacă acestea se subordonează, în principiu, unei dominante comportamentale comunicative), interesant este jocul relaționării; un exercițiu util de (auto)analiză a manifestărilor diferitelor stiluri de comunicare în interacțiune poate fi cel de rememorare sau de anticipare a formelor verbale/nonverbale/paraverbale de concretizare a acestora în dinamica relaționării locutor interlocutor vezi, de exemplu, Tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1. Interacțiunea/"jocul" stilurilor de comunicare Locutor 1 stil de comunicare Comportament comunicativ Interlocutor (locutor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ocupă un loc central în preocupările teoretice și practice ale chirurgilor bucureșteni și nu numai ale lor, subliniindu-se totdeauna caracterul de mare urgență în care sanctiunea terapeutică se impune într-un interval de timp foarte scurt. Ilustrăm aceasta prin rememorarea contribuției a doi reprezentanți ai școlii de chirurgie de la Spitalul Floreasca: prof. dr. Ion Țurai (1907-1970) și prof. dr. Iuliu Șuteu (1921-1995). Preocupat de chirurgia de urgență, plecând de la principiile activității de urgență pentru fiecare afecțiune în parte, implicat activ
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
continuă să fie mai degrabă apropiat de cel existent în închisorile comuniste decît de cel din penitenciarele statelor vest-europene. Acest fapt este observabil de orice vizitator străin, care constată ineficiența reglementărilor internaționale, inapetența pentru democratizare a sistemului penitenciar românesc. O rememorare a codului de onoare existent în închisorile politice din anii 1948-1964 ne arată o viziune burgheză și creștină asupra închisorii, specifică intelectualității arestate, radical diferită de codul de onoare al condamnaților contemporani. Radu Ciuceanu fost deținut politic prezintă un "decalog
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și ale soției sale cu familia Vassiliou s-au desfășurat, mulțumită atitudinii celor doi demnitari ciprioți, într-o atmosferă pe deplin prietenească. Timp de peste o oră, am trecut în revistă și am conversat cu aproape toți invitații, folosind prilejul pentru rememorarea tradiției relațiilor bilaterale româno-cipriote, pentru reconfirmarea aprecierilor față România, țara unde s-au format ca specialiști toți tinerii din Cipru care studiaseră pe meleagurile carpatice, pentru reiterarea, cu acel prilej, a sentimentelor de prietenie și solidaritate ale unei părți a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
de violență ce va urma: mișcarea epică a răscoalei țărănești și pulsul accelerat al unui timp de excepție. în partea a treia a Simfoniei - Scherzo - revine pulsul activ din prima mișcare a simfoniei. Expozeul tematic conduce de fiecare dată spre rememorarea motivului principal, cel al destinului, fiind o reîntoarcere la atmosfera dramatică a primei părți. Motivul obsedant al celor patru sunete reapare într-o formă aproape identică, servind de astă dată ca material de construcție unei mișcări de o energie imperativă
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
lui" care în curând vor cânta vitejiile în zumzet de motoare" ("Aripi Românești" nr. 68 din 25 iulie 1944). Iată amintirile unui alt pilot, camarad și subaltern al lui Dan Vizanty, slt.av. Ion Iatan, din Escadrila 61, Grupul 6 Vânătoare. Rememorarea acestuia completează și nuanțează descrierea superiorului său: "A fost ziua de glorie a Grupului 6 Vânătoare. Debutul zilei de 10 iunie 1944 nu a fost deosebit, a fost o zi complet senină cu căldura specifică acestei perioade. După pauza pe
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
participat în luptă. Dacă am reușit, cu atât mai bine! În orice caz, a fost un prilej de a împărtăși punctul meu de vedere, de a-mi povesti amintirile, de a-mi expune gândurile, acest exercițiu trezind în mine gustul rememorării, deși, inițial, a fost un impuls datorat, în primul rând, sentimentelor de onoare și datorie. Un mare nume al aviației: prințul Constantin (Bâzu) Cantacuzino căruia îi dedic aceste amintiri ALEA JACTA EST Dan Vizanty Prima parte 4 24 august 1944
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Freud ne avertizează asupra semnificației esențiale pe care o conțin primele amintiri ce vin în mintea celui ce-și povestește viața. Or, aici, epoca infantilă uranică - deci aceea de o efervescență confuză, haotică - este evocată și fixată, chiar în debutul rememorării, de două asemenea amintiri. Prima, circumscriind paradisul copilăriei cu hățișurile vegetale de adevărată junglă, constituie, de fapt, o transparentă metaforă a inconștientului: „...o imensă grădină cu mulți pomi roditori, meri, pruni, cireși, nuci și un păr uriaș, vara încărcat de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
neobișnuit al Autobiografiei sale vine dintr-o naivitate programată, datorită căreia țâșnește, firesc, fluxul discursului retrospectiv și care intră în aliaj cu naivitatea reală a naratorului cu suflet de copil. Fraza e cel mai adesea amplă, natural proustiană, uimind meandrele rememorării și înghițind, încăpătoare, divagațiile aluvionare de tot soiul. Din aceste divagații, totdeauna foarte interesante, se vede un lucru surprinzător: cât de ardelean era, în adâncul sufletului, estetul I. Negoițescu, evocând, de pildă, Clujul de altădată din „ziua morților“, definind, în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și studiul propagandei (Lasswell). 4. Funcțiile mass-media (Lasswell, Merton și Lazarsfeld). 5. Teoriile cu privire la dinamica procesului de comunicare în interiorul grupului (Lewin). 6. Teoria cu privire la rolul mass-media în consolidarea stereotipurilor (Cooper și Marie Jahoda). 7. Teoriile cu privire la expunerea, atenția, percepția și rememorarea selective (Schramm). 8. Teoria disonanței cognitive (Festinger), studiile cu privire la difuzarea inovațiilor (Ryan și Gross, continuate de către Rogers). 9. Teoria învățării sociale (Bandura). 10. Teoriile privind difuzarea știrilor și competiția dintre rețelele interpersonale și mass-media (Deutschmann). 11. Teoriile privind criteriile de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
apare ca o inteligență hiperbolizată. Inert și nedumerit, el este un martor liminar. Interioritatea lui și exteriorul fuzionează. În vreme ce viața i se întâmplă, el suportă, îndură mult peste resursele lui. Realul îl devorează. Gândirea e ultima fortăreață. Baza caracterizării este rememorarea. Există o serie de stări definitorii de care autorul Desperado se folosește în mod repetat: deruta, abandonul logicii, anularea (ne)fericirii, falsa resemnare marcată de un rău existențial, agitație, iritare, într-un cuvânt toate felurile de durere sufletească. Viața intimă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Desperado, inspirația autorului, ține de trecut. Autorul transferă nevoia lui de a lucra cu memoria asupra eroului. Când eroul rememorează, el nu o face linear, explicit, prin raportare la un prezent concret, când se va întâmpla ceva, ca urmare a rememorării lui. Eroul Desperado trăiește un trecut perfect, un trecut în trecut și de dragul trecutului. În scufundarea lui în anticamera realului, în ceea ce a fost cândva real și poate fi doar reînviat, rememorat ca atare, autorul oscilează între mai multe procedee
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să se mute mai bine în trecut fără a ieși din actualitate, este să evadeze din convențiile literare cunoscute, creând altele. Fiecare autor, în felul lui, se eliberează de timpul real, și povestește în ritmul lui, în maniera lui de rememorare. Trecutul capătă felurite valori. Unii eroi recurg la reverie, și prin ea se scufundă în meandrele amintirii. Alții pun distanță între ei și memoria sentimentală, creând un trecut rațional. Sunt eroi care fac uz de incertitudine, în maniera lui Henry
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
El nu acționează, de obicei nici nu se opune. Sunt două feluri de eroi în romanul Desperado: eroii neputincioși (v. Ishiguro, Lessing, Gray, Swift, Ackroyd, Huxley, Orwell) și eroii țâfnoși (v. Barnes, Lodge, Bradbury, Fowles). Eroii neputincioși își duc povara rememorării cu resemnare și oarecare lirism. Eroii țâfnoși trec de la ironie la sarcasm și ajung tot acolo. Uneori câte un roman readuce nararea clasică, cronologia, doar pentru a o ironiza în final, după o cursă contra cronometru încheiată fără câștigător. John
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Japoniei, care a culminat cu reacția de răspuns a celorlalte state: distrugerea țării (bomba atomică). În anii lui de triumf imperialist, pictorul Kuroda trimite la închisoare un pictor cu vederi opuse lui. Acesta e incidentul cheie. Ishiguro ascunde trecutul eroului. Rememorările lui ascund vinovăția. În excelentă tradiție Jamesiană, detectăm subînțelesul abia la relectură, când dezbrăcăm stilul de suspans (incident) și ne concentrăm asupra sensului (analiza conștiinței, fluxul ei). Autorul Desperado a înțeles de la Modernism că eroul e în primul rând o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de altă parte, însă, acest fragment de Woolf descrie perfect textul Desperado: autorul e memorie, eroul e memorie, chiar și lectorul e memorie memoria textului pe care îl recreează, dar îl și ratează, la nesfârșit. Literatura Desperado e o interminabilă rememorare. Prezentul eroului Prezentul eroului Desperado e confuz. Unicul lucru pe care îl face John the Savage (Huxley, Minunata lume nouă) după clipa când exclamă, "Minunată lume nouă!" (vorbe venite din Shakespeare pentru a se dovedi, pentru Huxley, o farsă), e
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bazată pe reprezentările simbolice, prin cuvinte. Formarea noțiunilor gramaticale parcurge patru niveluri (concret; al identității; clasificator; formal) și implică o serie de operații generale: a) contactul cu trăsăturile perceptive ale obiectului; b) discriminarea; c) reținerea realității discriminate; d) generalizarea; e) rememorarea, pe cale inductivă sau deductivă; f) însușirea, aplicarea și transferul. Pe baza sistemului de noțiuni și cunoștințe, structurat pe baza relațiilor de înțeles, elevul își dezvoltă memoria semantică, necesară construirii judecăților și raționamentelor. Plasarea cuvintelor în vasta rețea semnatică dezvoltată în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]