6,174 matches
-
de proprietate individuală asupra tuturor terenurilor și bunurilor aduse în cooperativă. Este garantată proprietatea colectivă a cooperativei. Retragerea din cooperativă Asigurată Imposibilă Remunerarea membrilor asociați Remunerarea capitalului adus în asociație cu dobândă scăzută, Remunerarea asociaților în funcție de activitățile desfășurate în cooperativă Remunerarea prin participare la excedentul net de exploatație în funcție de volumul operațiunilor efectuate cu cooperativa Remunerarea după principiul socialist "după cantitatea și calitatea muncii prestate" și prin participarea la beneficii cu 5% din valoarea acestora (puține CAP reușeau să obțină beneficii) Autonomia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
colectivă a cooperativei. Retragerea din cooperativă Asigurată Imposibilă Remunerarea membrilor asociați Remunerarea capitalului adus în asociație cu dobândă scăzută, Remunerarea asociaților în funcție de activitățile desfășurate în cooperativă Remunerarea prin participare la excedentul net de exploatație în funcție de volumul operațiunilor efectuate cu cooperativa Remunerarea după principiul socialist "după cantitatea și calitatea muncii prestate" și prin participarea la beneficii cu 5% din valoarea acestora (puține CAP reușeau să obțină beneficii) Autonomia politică și religioasă Asigurată Inexistentă Concluzii O condiție esențială pentru formarea și dezvoltarea asociațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
participare la formarea capitalului social; prin contract se poate stabili un alt mod de distribuire a beneficiilor (cu respectarea anumitor limite); asociații pot decide alocarea unor cote din profit pentru constituirea fondurilor de rezervă și dezvoltare Există trei direcții de remunerare a membrilor asociați : -remunerarea capitalului social subscris și vărsat cu dobândă redusă ; -remunerarea muncii depuse în cooperativă ; remunerarea membrilor asociați prin participare la beneficii. Aceasta se va stabili în funcție de volumul (valoarea) operațiunilor efectuate de către fiecare asociat cu cooperativa. O parte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
respectarea anumitor limite); asociații pot decide alocarea unor cote din profit pentru constituirea fondurilor de rezervă și dezvoltare Există trei direcții de remunerare a membrilor asociați : -remunerarea capitalului social subscris și vărsat cu dobândă redusă ; -remunerarea muncii depuse în cooperativă ; remunerarea membrilor asociați prin participare la beneficii. Aceasta se va stabili în funcție de volumul (valoarea) operațiunilor efectuate de către fiecare asociat cu cooperativa. O parte din profit este alocat pentru fondurile de rezervă si dezvoltare și pentru fondurile mutualiste, pentru promovarea și dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
limitată Nu este permisă transformarea societății cooperatiste în societate cu scop lucrativ. În ceea ce privește participarea la împărțirea profiturilor, în cazul societăților comerciale necooperatiste acestea se împart, de regulă, proporțional cu capitalul deținut. În cooperativă o parte din profit este folosită pentru remunerarea capitalului subscris și vărsat cu dobândă redusă iar o altă parte este împărțită între membrii asociați în funcție de valoarea tranzacțiilor efectuate cu societatea. În privința posibilității modificării capitalului social, în societățile comerciale acesta poate fi modificat doar în condițiile respectării acelorași reguli
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de credit fac posibilă înființarea de cooperative de credit rural. Dealtfel, poate fi considerată , prin obiectul activității lor, o adevărată lege generală a cooperației. Potrivit prevederilor acestei legi membrii asociați au dreptul să primească dividende din profitul anual doar ca remunerare a capitalului vărsat. Nu este prevăzută posibilitatea ca o parte din profit să fie repartizată membrilor în funcție de volumul sau valoarea tranzacțiilor efectuate cu cooperativa (aceasta este o deosebire față de legislațiile țărilor occidentale). În categoria reglementărilor cu caracter general care prevăd
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
comerciale. Asupra acestui aspect decide fiecare societate în parte și este reglementat prin statutul societății. Astfel prin statutul Societății Agricole Agro Pomi Strunga repartizarea profitului se face în felul următor: 20% pentru terenurile proprietate particulară aduse în societate; 40% pentru remunerarea aportului asociaților în bani, în raport cu valoarea părților sociale subscrise și vărsate; 20% pentru fondul de dezvoltare și rulment; 5% pentru fondul de rezervă, ajutorare și de risc; 12% pentru fondul de premiere și 3% pentru reprezentarea și apărarea intereselor societății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și apărarea intereselor societății. O astfel de distribuție a profiturilor evidențiază faptul că, deși prin modul de distribuire a dreptului de vot societățile agricole se încadrează în categoria societăților de persoane, totuși ponderea cea mai mare din profituri este destinată remunerării capitalului adus în societate sub formă de bani. producția realizată nu este valorificată piață în întregime prin intermediul asociației deoarece o parte a acesteia este distribuită asociaților în funcție de suprafața cu care au intrat în asociație. Ca (i (n cazul societ((ilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în cazul persoanelor juridice un număr limitat de voturi, stabilit prin lege sau statut; * de a fi ales în organismele de conducere sau control ale asociației; * de a beneficia de o repartiție corectă a veniturilor asociației prin respectarea dreptului de remunerare pe cele trei direcții: remunerarea capitalului vărsat, remunerarea muncii prestate în asociație și participarea la împărțirea profiturilor proporțional cu tranzacțiile efectuate cu asociația (după vărsarea cotelor din profit stabilite pentru constituirea fondurilor asociației); * de a face subscripții suplimentare de părți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
număr limitat de voturi, stabilit prin lege sau statut; * de a fi ales în organismele de conducere sau control ale asociației; * de a beneficia de o repartiție corectă a veniturilor asociației prin respectarea dreptului de remunerare pe cele trei direcții: remunerarea capitalului vărsat, remunerarea muncii prestate în asociație și participarea la împărțirea profiturilor proporțional cu tranzacțiile efectuate cu asociația (după vărsarea cotelor din profit stabilite pentru constituirea fondurilor asociației); * de a face subscripții suplimentare de părți sociale fără a beneficia de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
voturi, stabilit prin lege sau statut; * de a fi ales în organismele de conducere sau control ale asociației; * de a beneficia de o repartiție corectă a veniturilor asociației prin respectarea dreptului de remunerare pe cele trei direcții: remunerarea capitalului vărsat, remunerarea muncii prestate în asociație și participarea la împărțirea profiturilor proporțional cu tranzacțiile efectuate cu asociația (după vărsarea cotelor din profit stabilite pentru constituirea fondurilor asociației); * de a face subscripții suplimentare de părți sociale fără a beneficia de drept de vot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
dovedească profesionalism, chiar dacă nu sunt membri ai asociației. C. Modalitatea de repartizare a profiturilor să fie stimulativă pentru membri. Considerăm că profitul rămas după constituirea fondurilor de rezervă și dezvoltare trebuie să fie repartizat în felul următor: o parte pentru remunerarea capitalului subscris și vărsat cu dobândă redusă; ponderea cea mai mare a profiturilor să fie repartizată membrilor în funcție de volumul/valoarea afacerilor efectuate cu cooperativa; o parte pentru remunerarea muncii prestate în cooperativă. D. Posibilitatea cooperativei de a efectua operații cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și dezvoltare trebuie să fie repartizat în felul următor: o parte pentru remunerarea capitalului subscris și vărsat cu dobândă redusă; ponderea cea mai mare a profiturilor să fie repartizată membrilor în funcție de volumul/valoarea afacerilor efectuate cu cooperativa; o parte pentru remunerarea muncii prestate în cooperativă. D. Posibilitatea cooperativei de a efectua operații cu nemembrii, cu acordul membrilor asociați. E. Valoarea reziduală rămasă la dizolvarea cooperativei, după acoperirea eventualelor pierderi și restituirea părților sociale subscrise să poată fi distribuită membrilor. F. Organismele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pot avea următoarele obiective: 1. De a reduce, în beneficiul membrilor lor și prin efort comun al acestora, prețul de revânzare, și dacă este cazul, prețul vânzării unor anumite produse sau servicii, pentru a îndeplini funcțiile întreprinzătorilor sau intermediarilor, când remunerarea va reflecta acest preț de revânzare; 2. De a îmbunătăți calitatea produselor furnizate membrilor lor sau a produselor furnizate de aceștia consumatorilor; 3. În general, de a contribui la satisfacerea nevoilor și promovarea activităților economice și sociale ale membrilor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
părților sociale normale Permis, prin legea 50 din 31.12.1992. Drepturile de vot sunt proporționale cu contribuția lor de capital cu un maxim de 3 voturi până la plafonul de 1/3 din numărul total de voturi penru membrii investitori. Remunerarea este la maximum 2% peste nivelul aferent părților sociale ordinare. Cooperativele gospodărești și cele de credit sunt excluse de la această prevedere. Nu este permisă. În cazul lichidării membrii nu au dreptul de a primi părți din rezerve(Art 12 din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
prin activitățile sale asupra bunurilor cumpărate. Valoarea adăugată reprezintă valoarea a tot ceea ce a creat și adăugat fazelor anterioare activității întreprinderii, concretizată în creșterea în valoare rezultată din utilizarea factorilor de producție peste valoarea consumurilor provenite de la terți, sau valoarea remunerării tuturor participanților direcți sau indirecți la activitatea acesteia. 53 considerent pentru care oamenilor trebuie să le fie furnizate posibilități de angajare pe baza performanței, să se creeze împreună cu ei un mediu de lucru sigur, incitant și inclusiv care le valorifică
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
prin Programul național de formare profesională continuă a membrilor; ... m) aprobă criteriile și procedura de acordare a distincțiilor și instituirea titlului de „membru de onoare“; ... n) aprobă sistemul de informații asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură; ... o) aprobă grila privind remunerarea membrilor forurilor de conducere și ai comisiilor alese și/sau numite la nivelul organizației profesionale; ... p) analizează modul de gestiune a patrimoniului și bugetului Ordinului și face descărcarea anuală de gestiune a Ordinului; ... q) aprobă regulamentul-cadru pentru organizarea concursurilor de arhitectură
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
determinanți, al atribuțiilor și condițiilor ce permit îndeplinirea sarcinilor și asumarea responsabilităților, al nivelului de pregătire profesională inițială și continuă a ocupantului, precum și al cerințelor concrete puse în fața individului respectiv, cu referire la capacități fizice și intelectuale, program de lucru, remunerare, posibilități deavansare și dezvoltare a carierei etc., adică aflarea răspunsurilor la întrebări de genul: „Care sunt activitățile ce trebuie îndeplinite în cursul unei zile de lucru?”, „Ce aptitudini, calități, capacități și competențe trebuie să posede ocupantul postului?”, „Care sunt posibilitățile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
determinanți, al atribuțiilor și condițiilor ce permit îndeplinirea sarcinilor și asumarea responsabilităților, al nivelului de pregătire profesională inițială și continuă a ocupantului, precum și al cerințelor concrete puse în fața individului respectiv, cu referire la capacități fizice și intelectuale, program de lucru, remunerare, posibilități deavansare și dezvoltare a carierei etc., adică aflarea răspunsurilor la întrebări de genul: „Care sunt activitățile ce trebuie îndeplinite în cursul unei zile de lucru?”, „Ce aptitudini, calități, capacități și competențe trebuie să posede ocupantul postului?”, „Care sunt posibilitățile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ar fi cele de nesiguranță, evitare. Și de această dată s-a observat că subiecții din cadrul bugetar au o legătură mai strânsă între motivația hedonistă și neîncrederea, ca atitudine față de bani. Putem explica acest rezultat prin faptul că existența unei remunerări insuficiente în cadrul sistemului bugetar determină o abordare ezitantă și suspicioasă a activităților care includ bani, deoarece persoanele din acest sistem nu ajung să găsesc un mod de a gestiona și a se raporta la bani care să îi satisfacă. Există
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
chestiuni cum ar fi asigurarea facilităților de igienă personală (toaletă, dușuri etc.), de odihnă, de servire a mesei, de acordare a primului ajutor etc..., sunt acoperite prin prevederi legale. Din punct de vedere financiar, bunăstarea este acoperită prin sistemul de remunerare și salarizare. Astfel, pensiile, plata concediilor de boală, asigurările de sănătate și altele asemenea, sunt furnizate ca parte a salarizării totale a angajaților. Protecția bunăstării angajaților se manifestă în: - cazuri de deces; - angajați vârstnici și pensionari; - probleme curente de serviciu
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
Drepturile privind performanța sau drepturile fundamentale sociale ca drepturi subiective rezultate din dezvoltarea de la statul de drept liberal la statul social. Printre acestea se numără dreptul de participare la progresul economic și social (de exemplu dreptul la muncă și la remunerare corectă, dreptul la asistență publică în caz de necesitate, dreptul la locuință). Drepturile fundamentale s-au încetățenit astăzi în multe documente naționale și internaționale ca drepturi pozitive. În zilele noastre s-au impus "Declarația Universală a Drepturilor Omului", proclamată de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ar fi cele de nesiguranță, evitare. Și de această dată s-a observat că subiecții din cadrul bugetar au o legătură mai strânsă între motivația hedonistă și neîncrederea, ca atitudine față de bani. Putem explica acest rezultat prin faptul că existența unei remunerări insuficiente în cadrul sistemului bugetar determină o abordare ezitantă și suspicioasă a activităților care includ bani, deoarece persoanele din acest sistem nu ajung să găsesc un mod de a gestiona și a se raporta la bani care să îi satisfacă. Există
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
ospiciului Golia, doctorul Al. Brăescu reorganizează cu o vigoare rar întâlnită acest așezământ spitalicesc, trezind din inerție organele de resort, solicitând reparații, îmbunătățiri, dotare. Introduce pentru prima dată la noi pecula, mijloc activ de tratare a psihopatiilor, care constă în remunerarea bolnavilor pentru lucrul prestat. Pecula era privită de doctorul Brăescu, gânditor de o surprinzătoare modernitate, ca un prim pas spre adaptarea și integrarea acestor suferinzi. Glasul doctorului Brăescu se ridica iarăși, arătând starea deplorabilă în care era abandonat azilul Golia
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
din fiecare club sportiv (CSS și CSM, cu excepția cluburilor particulare) și sportivii participanți, că fiecărui profesor antrenor îi reveneau 4 (patru) copii. Desigur, referitor la această valoare se vor găsi tot felul de explicații, începând cu cele de nemulțumire privind remunerarea antrenorului, condițiile social economice existente și până la voci (autorizate - din cadrul conducerii ANS) care susțin că selecția nu este realizată corespunzător. Din cele menționate anterior putem spune că - numărul de copii care practică judo este într-o scădere alarmantă și îngrijorătoare
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]