3,646 matches
-
132. Secretul asupra existenței lagărelor se păstrează prin propaganda sovietică și prin întreținerea fricii în diverse moduri, precum pedepsele prevăzute pentru cei care nu denunțau un fugar. Societatea sovietică era ruptă de lume și dezinformată. Oamenii sunt intimidați și supuși represiunii; cel mai adesea, ei sunt întorși unii împotriva altora, în condiții de încurajare a delațiunii, pe temeiul unor defecte omenești constante, cum sunt lăcomia și dorința de răzbunare. Tot ce are legătură cu aceste lumi apare mistificat și adevărul este
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
rând o trimitere autobiografică, deoarece numărul lui Soljenițîn în lagărul de la Ekibastuz începea cu aceeași literă: Щ 262 (Șcea 262). Faptul că aceasta este una dintre ultimele litere ale alfabetului chirilic și că este însoțită de trei cifre sugerează amploarea represiunii. O estimare simplă arată că, într-un singur lagăr, sunt închiși zeci de mii de oameni. Aflăm, în plus, că Ivan Denisovici lucrează în brigada 104. Îmbrăcămintea deținuților constituie un alt detaliu important. Se face distincția între două categorii de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
soția lui Faddei). În urma celor două revoluții din anul 1917, "toată lumea s-a întors pe dos", apoi a urmat colectivizarea. Ulterior, a început al Doilea Război Mondial, din care nu s-a mai întors Efim. După aceea, s-au înmulțit represiunile, cunoscute mai ales de Ignatici. Dezghețul hrușciovist aduce cu sine noua lege a pensiilor și vizite ale delegațiilor străine în URSS. Apariția lui Faddei strică echilibrul vieții tihnite a celor doi, gazdă și chiriaș. Faddei îi vizitează cu scopul de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
membru al serviciilor secrete, care își face apariția pe stradă, identificat ca atare de personajul feminin, despre care aflăm că se temea de acești oameni. Această apariție în povestire avertizează că Anna Modestovna face parte dintre cei care au suferit represiunile regimului. Povestirea nu se dezvoltă însă pe linia interacțiunii dintre aceste două personaje, iar elementul respectiv are rol doar în captarea atenției. Plimbându-se pe stradă, Anna Modestovna ajunge în fața unei vitrine în care se află ziarul "Trud", moment ce
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
hotărât și pe care o transformă într-un joc și într-o construcție nebuloasă 211. În romanul Pavilionul canceroșilor, scriitorul abordează problema fundamentală a vieții și morții, dar nu lasă deoparte nici problema societății sovietice sub regimul totalitar, bazat pe represiune, denunț și minciună. De altfel, în tot ce a scris, el surprinde tragedia represiunii exercitate de sistemul totalitar și discută posibilitatea de păstrare a valorilor autentice umane în condițiile în care sistemul viza transformarea cetățenilor într-o masă depersonalizată, ușor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
211. În romanul Pavilionul canceroșilor, scriitorul abordează problema fundamentală a vieții și morții, dar nu lasă deoparte nici problema societății sovietice sub regimul totalitar, bazat pe represiune, denunț și minciună. De altfel, în tot ce a scris, el surprinde tragedia represiunii exercitate de sistemul totalitar și discută posibilitatea de păstrare a valorilor autentice umane în condițiile în care sistemul viza transformarea cetățenilor într-o masă depersonalizată, ușor manipulabilă și construirea "omului nou", care se desparte de trecutul "blestemat", de religie, de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cruzime asupra oamenilor. Pe lângă aceasta, există și problema puterii necontrolate a soldaților din escortă, care nu vedeau niște ființe umane în deținuții pe care îi supravegheau, percepția lor fiind deformată de ideologie. Problema exilului, nu mai puțin importantă în șirul represiunilor, este subiectul părții a șasea, care începe cu un scurt istoric al exilului din Imperiul Rus, reglementat legal în 1648. Scopul acestei incursiuni este de a sublinia, prin comparație, atrocitatea exilului stalinist față de formele blânde de exil pe care le-
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care îl simte capabil să înțeleagă suferința lui morală, care îi dublează suferința fizică. Șulubin face parte din categoria celor care "au trăit în minciună", care și-au salvat în felul acesta viața biologică, care și-au salvat copiii de la represiuni, dar prin complicitate și-au pierdut libertatea interioară: "voi ați fost arestați, iar noi eram mânați la ședințe: să vă prelucrăm"348. Kostoglotov, dimpotrivă, a putut să trăiască "în acord cu propria conștiință", în pofida încarcerării. Kostoglotov nu este dispus să
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Vladimir, Și se întoarce vântul, traducere din limba rusă și note de Dumitru Balan, Fundația Academia Civică, București, 2002. Cesereanu, Ruxandra, Gulagul în conștiința românească, ediția a II-a, Polirom, Iași, 2005. Courtois, Stéphane, Cartea neagră a comunismului: Crime, teroare, represiune, traducere de Maria Ivănescu, Luana Schidu și Brândușa Prelipceanu, Humanitas, București, 1998. Courtois, Stéphane (coord.), Dicționarul comunismului, traducere de Mihai Ungurean, Aliza Ardeleanu, Gabriela Ciubuc, Polirom, Iași, 2008. Levi, Primo, Mai este oare acesta un om?, traducere de Doina-Condrea Derer
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
insistent rebeliunea față de autoritățile romane. Pe când redacta Scrisoarea către romani, evreii luptau împotriva lui Nero pe diferite căi. Revoltele iudaice din timpul lui Isus împotriva autorităților romane au fost aspru pedepsite, provocând și mai mult indignarea iudeilor, care, scandalizându-se represiunea crudă a armatei romane, amestecarea sângelui lor ori al galileenilor cu cel al victimelor sacrificate pe altarul lui Jahve, i-au vorbit lui Isus despre cele întâmplate: erau de față în acel timp unii care-i vesteau despre galileeni al
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
305-311); au fost continuate izolat pe parcursul secolului IV de Licinius (308-324), Iulian Apostatul (361-363) și de alți împărați creștini de orientare filo-ariană. Persecuțiile: sub acest termen generic se regăsește concentrată existența unor realități diferite, desemnând în funcție de împrejurare, acțiunea măsurilor de represiune luate de autoritățile competente, măsuri care pot fi temporare sau permanente, precum și vizarea unui grup anume sau pur și simplu a unui membru oarecare dintr-un grup, dar și reflectarea unei interdicții absolute ori a unei toleranțe relative. Aceste măsuri
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
civile, mai ales (după cum se înțelege din context) pentru Nero, din mâinile căruia a ieșit nevătămat de ceva vreme, pentru ca Biserica să poată avea o viață senină și liniștită și să poată continua opera de persuasiune, iar creștinii, nedevenind cauza represiunilor polițienești, să fie supuși superiorilor civili legitimi cu pioșenie, cu spirit evanghelic și cu onestitate, cu lealitate și blândețe. Din diferitele fragmente ale scrisorilor petrine și pauline putem vedea că primii creștini nu erau în totalitate modele de sfințenie. Chiar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de vedere electoral, Cumman na nGaedheal, reprezintă o fracțiune a IRA și a Sinn Fein care accepta tratatul ce crea Statul liber al Irlandei și consacra divizarea insulei. Învingător al războiului civil din 1922, partidul a dus o politică de represiune față de IRA dublată de o politică socială și economică austeră și conservatoare. Al doilea grup fondator, Blue Shirts (Cămășile albastre), a adus noului partid dinamismul unei mișcări de mase. Este vorba de proliferarea în Irlanda a fascismului european de care
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
fost ea, să-i dispute statutul de reprezentant legitim al clasei muncitorești. Aceia dintre șefii social-democrați care au acceptat să intre în joc, cum sînt Cyrankiewicz, Otto Grottewohl sau Fierlinger, s-au văzut recompensați pentru serviciile lor, alții au suportat represiuni atroce, care n-au fost egalate decît de cele suportate de comuniștii idealiști, care au căzut pur și simplu în dizgrație, adesea din motive tactice. Vechile partide comuniste pot conta pe "rezervorul" de voturi format din toți cei care beneficiau
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
susținătorii primului demers, fetele care poartă vălul, fie că sunt constrânse sau consimt (diferența nu contează decât în mică măsură), sunt reprezentanții involuntari ai unei acțiuni de cucerire musulmane. Independent de interpretările lor, vălul este un simbol de supunere și represiune, un semn de luptă, o manifestare a unei identități politice. Trebuie deci să acționăm rapid, prin interdicția pe care marea majoritate o doresc și să fim fermi pe poziții asupra principiului ales. Punerea în practică a legii poate totuși să
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
politică. Trebuie să accepți un comportament dăunător pentru a-l putea stăpâni. Să ilustrăm prin propunerea actorilor care vor să scoată de sub incidența legii consumul de canabis. Acesta este atât de răspândit, spun ei, încât nu poate fi combătut prin represiune: trebuie acceptat. Ieșirea din clandestinitate îl va face controlabil. Aceeași schemă se aplică în cazul fiecărei propuneri: suntem în prezența unui fenomen nedorit care se află în creștere; să nu mai facem din acest fenomen un secret și atunci îl
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
oare că drumul spre iad e presărat cu bune intenții? Nu este de ajuns doar să afișezi și să impui principii sănătoase. De fapt, orice politică în acest domeniu trebuie să fie un amestec de măsuri de prevenție și de represiune, de educație, încurajare și descurajare. Echilibrul optim este rareori întâlnit din prima. Dar poate fi atins evaluând rezultatele în mod regulat și corectând greșelile. Criteriile pe care le-am enumerat nu se aplică automat, așa cum nu e de ajuns să
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
după 1989 mi-am dat seama că erau două oficine mizerabile, un fel de coteț porcesc, în care mâncau rahat cu pumnul o șleahtă vindicativă de trădători ai țării) despre rezistența anticomunistă, despre faptul că studenții erau anticomuniști iar numai represiunea reușea să-i facă supuși. Și Cătălina care făcuse facultatea la București, a spus ca so audă toți cei care eram acolo, în acea adunare: „Când eram studentă aș fi fost în stare să mă iau de piept cu Dumnezeu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
slujitorilor comunismului și al cultului personalității devine, într-o asemenea perspectivă, inevitabil. Prin opoziție, nu singulară, dar hotărâtoare pentru conștiința ultragiată colectivă, "personalitatea militantă a Monicăi Lovinescu și politica ei împotriva măsurilor aberante ale sistemului" este relaționată cu varietatea actelor represiunii, cenzurii și constrângerilor politice din România comunistă. Cel de-al doilea capitol dezvoltă istoria sociologică și politică a celor trei valuri ale exilului, completate cu generațiile care apar în memoriile diaristei. Se recompune, astfel, un profil, o condiție generic-temporală în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
odată civilizată. [...] Fascinant de sinistră perspectivă"10. Cu treizeci de ani în urmă, părăsise o țară care, deși marcată de război, încă mai păstra din strălucirea perioadei interbelice. Pelicula captează cicatricele lăsate de abuzurile regimului: exterminarea, întemnițarea, munca forțată, persecuția, represiunea, deportarea. Vinovată de multe din crimele regimului comunist este Securitatea, înființată sub titulatura "Direcția Generală a Securității Poporului" în 1948. Conform statutului, ea apără democrația și luptă împotriva uneltirilor dușmanilor interni și externi. ""Braț înarmat" al partidului comunist, "tăiș al
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
247. Ceea ce trebuie reținut cu privire la regimul totalitar este duplicitatea politicii sale, desfășurarea acesteia făcându-se pe două planuri: unul oficial, denaturat și celălalt ascuns, real, aplicat. În politica internă, regimul nu recunoaște oficial caracterul violent față de opozanți și contestatari, dar represiunea este un mijloc de manifestare a puterii care suprimă drepturile și libertatea cetățeanului. Ideologia oficială conține dogme de guvernare proprii, numite în documente de partid adoptate în congrese, plenare, conferințe, transmise supușilor cu ajutorul presei sau al organizațiilor de partid și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sălbatic, Editura Adevărul Holding, București, 2010. Cazaban, Theodor, Captiv în lumea liberă: Theodor Cazaban în dialog cu Cristian Bădiliță, Editura Echinocțiu, Cluj-Napoca, 2002. Cătănuș, Dan (coord.), Intelectuali români în arhivele comunismului, Editura Nemira, București, 2006. Cesereanu, Ruxandra (coord.), Comunism și represiune în România: istoria tematică a unui fratricid național, Editura Polirom, Iași, 2006. Ceaușescu, Nicolae, România pe drumul desăvârșirii construcției socialiste, vol. I, Editura Politică, București, 1968. Cioran, Emil, Convorbiri cu Cioran, Editura Humanitas, București, 2004. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ro/cronologia exilului literar postbelic. 100 Hannah Arendt, op. cit., pp. 446-447. 101 Constantin Noica, Rugați-vă pentru fratele Alexandru, Editura Humanitas, București, 1990, p. 123. 102 Ioana Macrea-Toma, "Cenzura instituționalizată și încorporată. Regimul publicațiilor în România Comunistă", în Ruxandra Cesereanu (coord.), Comunism și represiune în România: istoria tematică a unui fratricid național, Editura Polirom, Iași, 2006. p. 232. 103 Eva Behring, op. cit., p. 34. 104 Monica Lovinescu, Unde scurte I. Jurnal indirect, ed. cit., p. 511. 105 Eva Behring, op. cit., p. 36. 106 Neagu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
că "dacă anumite condiții legislative m-ar împiedica să acord " Clauza națiunii celei mai favorizate", acesta ar fi un obstacol major în calea politicii externe, care ar pune în pericol demersurile pentru pace și reducerea înarmării și ar putea agrava represiunea din URSS". El înțelegea poziția Congresului și era dispus să accepte un compromis rezonabil, ceva mai moderat decît amendamentul Jackson-Vanik. În concluzie, Nixon le-a spus lui Ullman și Schneebeli că oamenii lui sînt "gata să lucreze cu voi la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
suveranitatea și autonomia" tuturor țărilor 1793. Cînd i s-a cerut să explice sensul cuvîntului "organic", Sonnenfeldt a replicat că este o expresie folosită frecvent în cercurile de specialitate pentru a o "deosebi de o relație bazată pe forță și represiune". El voia ca relațiile dintre Moscova și Europa de Est să se bazeze pe un raport ca de la stat la stat, nu pe o legătură "neorganică" de opresiune și putere militară care exista la ora aceea 1794. În cursul pledoariei, Paul Findley
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]