8,343 matches
-
instituirea supravegherii mai puternice a diverselor activități ale indivizilor; puterea regelui sporește foarte mult; este schimbat modul de alcătuire a electoratului (de exemplu vârsta de vot pentru Adunarea Deputaților a fost ridicată de la 21 la 30 de ani); modificarea funcționării Reprezentanței Naționale compusă din Adunarea Deputaților și Senat prin introducerea criteriului profesional la baza corpului electoral. Astfel pentru a putea fi membru al Adunării Deputaților trebuia să practici o ocupație în una dintre cele trei categorii: “agricultură și muncă manuală“; “comerț
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
contactul cu statele Africii nearabofone; excepție face Republica Arabă Yemen, țară arabă propriu-zisă, situată la limita naturală a spațiului arab de pe continentul asiatic (pe litoralul sud-vestic al peninsulei arabe). De remarcat faptul că majoritatea acestor state dețin efectiv sedii de reprezentanțe diplomatice într-un număr mic de țări, în raport cu numărul legăturilor bilaterale stabilite oficial, ce au însă în mare măsură un caracter mai mult formal. Mauritania, țară cu populație majoritar arabă sau arabizată, a reușit într-un interval de peste patru decenii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
era ceva. Erau niște legături sui-generis, niște legături care erau slabe când românii erau tari; niște legături care erau tari când românii erau slabi. Așa dar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața reprezentanței naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă. Însă domnilor, acum încep greutățile, fiindcă noua noastră condițiune de definire a independenței într-un mod mai determinant și mai absolut trebuie să fie acceptată în Europa. Aci este cestiunea, aici
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
legăturile rupte - comunica omul politic - ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare 62 (...). Am ajuns la scopul urmărit nu de azi ci pot zice de secole. Nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței naționale, că noi suntem o națiune liberă și independentă. Noua noastră condițiune cu definirea independenței trebuie să fie acceptată de Europa (...) Noi trebuie să dovedim că suntem în stare să facem și noi sacrificii pentru ca să păstrăm această țară și drepturile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
era ceva. Erau niște legături sui-generis, niște legături care erau slabe când românii erau tari; niște legături care erau tari când românii erau slabi. Așa dar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața reprezentanței naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă. Însă domnilor, acum încep greutățile, fiindcă noua noastră condițiune de definire a independenței într-un mod mai determinant și mai absolut trebuie să fie acceptată în Europa. Aci este cestiunea, aici
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
legăturile rupte - comunica omul politic - ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare 62 (...). Am ajuns la scopul urmărit nu de azi ci pot zice de secole. Nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței naționale, că noi suntem o națiune liberă și independentă. Noua noastră condițiune cu definirea independenței trebuie să fie acceptată de Europa (...) Noi trebuie să dovedim că suntem în stare să facem și noi sacrificii pentru ca să păstrăm această țară și drepturile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
diete, se recruta căpitanul teritorial, numit în Austria Inferioară "mareșal teritorial". În mod cu totul excepțional au participat și reprezentanți ai țăranilor în Diete, caz cunoscut în Tirol și, vremelnic, la Salzburg. Comunitatea reprezentanților stărilor se numea fie gemeine Landschaft ("reprezentanța comună a țării") sau Landleute ("oamenii țării"), fie "cele patru partide". Participarea stărilor la adoptarea deciziilor de interes teritorial în Landuri avea însă tradiție (fiind vorba de Landtaing, formă străveche Landtagului). În Boemia au funcționat, cum vom vedea în detaliu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
țărilor austriece și burgunde, al prelaților și comiților, și doi ai orașelor imperiale; un reprezentant al fiecăruia din cele șase "cercuri teritoriale" care nu erau în posesiunea directă a principilor electori ori a împăratului. Reichsregimentul instituia conducerea Imperiului printr-o reprezentanță a stărilor privilegiate, cu continuitate permanentă. Dacă instituția ar fi durat, ea ar fi asigurat stărilor o preeminență deplină asupra autorității imperiale. Maximilian I a făcut totul pentru a o desființa și pentru aceasta i-a suprapus în anul 1501
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
formele constituționale vechi. Se poate pune în discuție problema: ceeea ce a determinat trecerea de la Statul feudal la Statul întmeiat pe stări, constituie pasul decisiv spre Statul modern? Cu siguranță nu apariția corpurilor reprezentative ale stărilor este elementul determinant, întrucât Reprezentanța poporului, Adunarea națională, Dietele imperiale, Curia feudală sunt prezente în forme diverse încă din timpuri mai vechi. Există însă o descendență instituțională directă, chiar dacă este dificil să se fixeze o dată precisă a transformării, de pildă, a așa numitei " Dieta imperială
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
41, au servit nemijlocit cauzei Unirii Principatelor. Situat în perfectă corespondență cu "deschiderile" liberale (fie și inconsecvente sau incongruente) ale ultimului domnitor moldovean, programul de măsuri reformatoare inițiat, dezbătut și apoi adoptat, succesiv și în formă sintetică, de cele două reprezentanțe naționale, numite Divanuri sau Adunări ad-hoc ale Principatelor, în toamna anului 1857, a semnificat, precum s-a observat deja42, un act cu valoare și forță juridică constituțională, oferind soluții problemelor cardinale cu care întreaga societate românească se confrunta, deopotrivă, în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
său în funcție, dar și în malversațiuni politico-administrative, Nicolae Conachi Vogoride. Obiectivul politic central, dacă nu și exclusiv, al celor doi caimacami, de la București și Iași, a fost și a rămas, precum iarăși se știe, organizarea alegerilor pentru cele două reprezentanțe naționale, numite Adunări sau Divanuri ad-hoc, menite în concepția garanților europeni a se rosti în privința viitorului politic al Principatelor: unire ori separație? Modificarea priorităților de ansamblu în conduita politică și administrativă a factorilor responsabili a condus astfel spre epilogul consemnat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ceea ce a redus la minimum necesitatea existenței unor reguli și proceduri care să stea la baza acestor relații. La Începutul Evului Mediu existau, de asemenea, numeroase firme comerciale cu sediul central În diverse țări ale Europei, care Înființaseră birouri și reprezentanțe În majoritatea orașelor importante ale continentului. Parteneriatele comerciale de tipul Commenda erau constituite pe perioade scurte de timp, la sfârșitul cărora profiturile erau Împărțite conform Înțelegerii, iar parteneriatul dizolvat. Totuși erau și excepții, precum este Liga Hanseatică , o companie internațională
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
investitoare, și să acorde sprijin acesteia În achiziționarea de produse din străinătate. Pe lîngă filialele comerciale, există și alte tipuri de servicii de sprijin care sunt prestate de filiale din străinătate pentru firmele mamă. Acestea fac, de obicei obiectul activității reprezentanțelor regionale, care acționează ca un centru intermediar de control și administrare Între sediul central și unitățile operative localizate În străinătate. Principalele atribuții ale acestor centre constau În coordonarea activităților filialelor și furnizarea de informații financiare și de marketing firmei mamă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de noțiunea generică de salariat dar și de prepus civil, definit de art.1000 al 3 C.civ. Prepusul comercial îl dedublează pe comerciant, este reprezentantul general al acestuia atât la sediu cât și la sucursale, puncte de lucru, agenții, reprezentanțe; el este abilitat să conducă în mod stabil întreprinderea și să lucreze în numele și pe seama acestuia. Prepusul încheie toate actele necesare desfășurării activității curente a întreprinderii fără să fie nevoie de aprobări din partea patronului: acte de dispoziție și de administrare
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operațiuni de piața, influențând direct sau indirect concurența 79; • entități fără personalitate juridică, cu singura condiție a exercitării unei activități economice și a unei autonomii decizionale și financiare: sucursalele, agențiile, reprezentanțele societăților comerciale, asociațiile în participațiune etc. Capitolul 3 Raportul juridic de concurență 1. Generalități Raportul juridic de concurență este o relație socială patrimonială sau nepatrimonială ivită în sfera activității industriale și de comercializare a produselor, de execuție a lucrărilor, precum și
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
locurile publice, intens circulate, un anunț de licitare a 4 hectare de pădure, proprietate a sfântului locaș. Pios și binevoitor, primarul Hușului a dat dispoziție subordonaților de a lua măsurile ce se cuveneau. Tot în luna ianuarie a aceluiași an, reprezentanța din România a Uzinelor germane „Lanz”, trimitea la Huși o ofertă pentru „cea mai bună treerătoare din lume”, ofertă însoțită și de o foarte interesantă prezentare a acestei prestigioase firme. Morala creștină era la mare cinste pe atunci odată ce parohul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ce trimite strict la nevoia stringentă a românilor și nu la ideea de apartenență la UE. Mesajele candidaților la europarlamentare nu au reușit să depășească localismul (Fotiade 2009, 16-17). La dezbaterea organizată de ActiveWatch-Agenția de Monitorizare a Presei (AMP) și Reprezentanța Comisiei Europene la București, pe 23 iunie 2009, cu prilejul lansării raportului pe tema mesajelor electorale, la care au participat jurnaliști, cadre universitare, reprezentanți ai Biroului de Informare al Parlamentului European și ai Consiliului Europei și reprezentanți ai asociațiilor de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
rii, s-ar înregistra, cu siguranță, dacă nu morți, foarte mulți răniți”. Cel mai adesea, aparatele de proiecție utilizate erau fie marca „Klang-film”, fie marca „Monarch” - firma Krupp. Acestea din urmă puteau fi achiziționate de la societatea bucureșteană „Balkania”, ce deținea reprezentanța generală pentru România a Uzinelor KruppErnemann din Dresda. Sumele de cumpărare erau extrem de piperate. Spre exemplu, reclama pentru „instalația cinematografică Monarch” - compusă dintr-un aparat cinematografic, negreșit, „de mare preciziune” și un grup electrogen de 2 C. P. (motor-Dynamo și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost denumite și „Golaniada”, titlu ce face referire la apelativul „golan”, folosit de Ion Iliescu. 6. Studiu de caz: Teme și dezbateri politice în Parlamentul României la 1900 a) Parlamentul României la începutul secolului XX Potrivit Constituției din 1866, Parlamentul (Reprezentanța Națională) era bicameral, fiind format din Camera Deputaților și Senat. Parlamentarii erau aleși prin vot cenzitar. Dezbaterile parlamentare începeau în luna noiembrie cu „mesajul tronului”, rostit de rege, și se încheiau cu răspunsul Parlamentului la mesajul tronului. Deputații și senatorii
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
214 Comisia Europeană, Proposition de règlement du Conseil sur le statut et le financement des partis politiques européens (présentée par la Comission européenne), COM (2000) 898 final, 2001/0011 (CNS), Bruxelles, 13 februarie 2001. 215 Interviu cu Didier Seeuws, de la reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, 25 februarie 2002, Bruxelles. 216 Loc. cit. 217 Aricolul 308, "Version consolidée du traité instituant la Communauté eurpéenne", în Journal Officiel des Communautés européennes, C 325, 24 decembrie 2002. 218 Comisia Europeană, Explantory Memorandum for
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Consiliului Uniunii Europene, Note à l'attention du Président du Conseil (2379ème réunion, 29-30 octombre 2001). Point: Proposition de règlement sur le statut et le financement des partis politiques européens, GAG-statutpartis-291001, Bruxelles, 26 octombrie 2001. 224 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 225 Consiliul Uniunii Europene, op. cit. (7 decembrie 2001). 226 Loc. cit. 227 Consiliul Uniunii Europene, op. cit. (26 noiembrie 2001). 228 Consiliul Uniunii Europene, Proposition de règlement sur le statut et le
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
26 noiembrie 2001). 228 Consiliul Uniunii Europene, Proposition de règlement sur le statut et le financement des partis politiques européens, dosar interinstituțional 0011 (CNS), 14484/01, Limite, PE 117, INST 116, Bruxelles, 26 noiembrie 2001. 229 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 230 Consiliul Uniunii Europene, op. cit. (7 decembrie 2001). 231 Loc. cit. 232 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 233 Arnold Cassola, Robin Cook
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Limite, PE 117, INST 116, Bruxelles, 26 noiembrie 2001. 229 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 230 Consiliul Uniunii Europene, op. cit. (7 decembrie 2001). 231 Loc. cit. 232 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 233 Arnold Cassola, Robin Cook, Werner Hoyer, Nelly Maes și Wilfried Martens, Lettre à Guy Verhofstadt, Louis Michel, Annemie Neyts et Romano Prodi, Bruxelles, 10 octombrie 2001. Această solicitare a intrat
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Arnold Cassola, Robin Cook, Werner Hoyer, Nelly Maes și Wilfried Martens, op. cit. Această solicitare a intrat în dimensiunea "formulare politică" a procesului politic european: Consiliul Uniunii Europene, Copy of the Letter, Bruxelles, 26 octombrie 2001. 237 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 238 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 7 martie 2002. 239 Michel Winock, Le socialisme en France et en Europe. XIXe-XXe siècle, Seuil, Paris, 1992. 240
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
intrat în dimensiunea "formulare politică" a procesului politic european: Consiliul Uniunii Europene, Copy of the Letter, Bruxelles, 26 octombrie 2001. 237 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 238 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 7 martie 2002. 239 Michel Winock, Le socialisme en France et en Europe. XIXe-XXe siècle, Seuil, Paris, 1992. 240 Annie Kriegel, "La IIIe Internationale", în Jacques Droz (ed.), Histoire générale du socialisme, vol. III
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]