1,852 matches
-
politica iconoclastă a basileilor militari (sau împărații-generali, care proveneau din zonele cele mai expuse influenței culturilor aniconice, de la granițele orientale), instituția puterii a dus, în folosul propriei imagini și al propriului plan de administrare a lumii creștine, o politică de reprimare a imaginilor lui Iisus și a celor marianice. În schimb, teologii iconofili au recurs în discursurile lor antibasileice la mijloacele unei retorici sofisticate, situate la confluența dintre genul deliberativ și cel juridic, dat fiind că era necesară condamnarea în spațiul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
turburări ale spiritului. Nu arareori materiile pornesc chiar către plămâni și inimă, sau spre alte organe interne, așa că se poate susține că cea mai mare parte a bolilor organelor interne, adică chiar și tuberculoza pulmonară, se produc de-abia după reprimarea unor astfel de manifestări exterioare. De aceste manifestări exterioare ține și tusea, care prin darea afară a flegmei izgonește din corp o mulțime de materii străine. Dacă tusea e reprimată prin diferite mijloace, sau prin căldură prea mare, ori prin
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
inteligenței superioară persoanelor necreatoare, dar această constatare încetează să fie valabilă când este vorba de analiza capacității intelectuale pe diversele ei laturi (verbală, spațială, logică, memorare, capacitate de diferențiere, etc.). c) Dau dovadă de o anumită absență a mecanismelor de reprimare și suprimare a impulsurilor, care îi face mai deschiși la propriile experiențe și mai capabili a le exprima, dar sunt și mai lipsiți de autoapărare. d) Sunt susceptibili de tulburări psihice, dar au capacitatea de a reacționa viguros la ele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
știe dacă așa-zisa „blîndețe” există sau e o formă de perfidie îndelung exersată, căci cu masca de „blînd” trăiești mai comod! I-am răspuns pe ocolite, atrăgîndu-i atenția că, în cazul lui A., violența verbală poate fi consecința unor reprimări, și că „prost etern” poate să însemne „naiv, credul, exaltat”. Cuvîntul „blînd” nu trebuie luat ad-litteram și transformat în criteriu cînd judeci un om la beție. El duce, într-adevăr, către ideea de cumpătare și discreție. Or, A. e - fapt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Etnoculturală, 2005). De același autor, la Editura Polirom au mai apărut: Solidaritatea alergătorilor de cursă lungă (1997); Locurile unde se construiește Europa. Adrian Severin în dialog cu Gabriel Andreescu (2000); Ruleta. Români și maghiari, 1990-2000 (2001); Națiuni și minorități (2004); Reprimarea mișcării yoga în anii 80 (2008); L-am urât pe Ceaușescu. Ani, oameni, disidență (2009). A editat Naționaliști, antinaționaliști. O polemică în publicistica românească (1996) și Problema transilvană (în colab. cu Gusztav Molnar, 1999). Mihnea Berindei este cercetător la Institut
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
iar pe plan local, la județe și municipii, primii secretari având atributul de a verifica și pe acela de a supraveghea activitatea organelor de ordine de sus și până jos. În ultimă analiză, atât puterea politică, cât și cea de reprimare se întâlnesc în mâinile aceleiași persoane, care nu este alta decât Nicolae Ceaușescu. Ceea ce face el în calitate de for politic se bate cap în cap cu ceea ce întreprinde în domeniul Securității, problema preponderenței rămânând permanent deschisă, și deci nerezolvată. Orașul este
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
între prigonire și colaborare Mihai Albu Informatorul. Studiu asupra colaborării cu Securitatea Dorin Dobrincu (editor) Listele morții. Deținuți politici decedați în sistemul carceral din România potrivit documentelor Securității, 1945-1958 Marius Oprea Bastionul cruzimii. O istorie a Securității (1948-1964) Gabriel Andreescu Reprimarea mișcării yoga în anii 80 Mircea Stănescu Reeducarea în România comunistă (1945-1952). Volumul I: Aiud, Suceava, Pitești, Brașov Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (editori) Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă. Volumul I: 1979-1985
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu un aparat de filtrare/decodare construit de gardienii conștiinței colective. Dar și un mijloc de a-i identifica pe responsabilii acestui uriaș experiment colectiv, demontându-le respectabilitatea intelectuală, oferindu-i în adevărata lor înfățișare: garanți ai acțiunilor de teroare, reprimare, exterminare, inși care s-au oferit să procure alibiuri „morale” pentru „crima de stat”. Unii s-au achitat cu brio de aceste roluri în care au fost distribuiți sau pe care le-au solicitat cu insistență. În primul text al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că tatăl îl va castra, trăire inductoare de anxietate (anxietate de castrareă. Oricum, părinții (adulțiiă sunt sursă nu doar de satisfacții, ci și de interdicții. Prin asimilarea imago-urilor acestora, în interiorul psihismului se instituie instanța supraeului, sursă de interdicții și reprimare a pulsiunilor libidinale. Apare astfel un conflict intrapsihic, între id și supraego, sursă de anxietate, conflict mediat de ego. În plus, ego-ul mediază și rezolvă adaptarea la exigențele realității, la realitate, în general. În plus, intră în joc conștiința. Aceasta
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personale. Din perspectivă psihodinamică, se consideră că stilul critic și autoritar al părinților favorizează structurarea unei imagini particulare despre sine - „Ești altfel decât ceilalți!” - cu unele deficiențe și atribute contradictorii. Există un deficit de integrare a supraeului drept consecință a reprimării conflictelor cu părinții - îndeosebi din etapa primei copilării. Ca urmare vulnerabilitatea propriului eu este proiectată asupra celorlalți fiind cultivat progresiv sentimentul adevărului propriu - paranoidismul - care îi îndepărtează pe cei din jur, în mod intolerant și incisiv, în scopul conservării individualității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
FREUD (1923Ă - sunt de luat în considerare acele funcții psihologice și mecanisme de apărare care asigură adaptarea la stimulii mediului. Tulburările caracteriale, exprimate prin autocontrol deficitar, manifestări impulsive, neelaborate și distorsiuni emoționale sunt rezultatul apelului la mecanisme defensive maladaptative precum reprimarea sau identificarea proiectivă. În același cadru patologia Sinelui (KOHUT, 1977, KOHUT, 1984, ORNSTEIN, 1998Ă este centrată pe raportul dintre coeziunea și vitalitatea respectiv slăbiciunea și fragmentarea acestui pol structural individual. Primele două atribute sunt favorizate de calitatea și cantitatea relațiilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu scopuri ierarhizate și net delimitate. Sunt fundamentale clasificarea dominantelor afective ale pacientului și definirea tuturor contradicțiilor și nepotrivirilor din limbajul și comportamentul acestuia. Ele sunt expresia procesului de difuziune, de dezorganizare și lipsă de coerență interioară. Conștientizarea lor și reprimarea fenomenelor de proiecție asupra celor din jur cu ajutorul terapeutului favorizează refacerea unității și autenticității personale. Sunt abordate elaborat capacitatea de autocontrol, percepția de sine, relațiile interpersonale și randamentul în profesie ale căror particularități sunt interpretate și adaptate pentru perioada imediat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
natură decât încălcarea normelor și legilor oficiale ale unei socio-culturi. Ea are în primul rând un sens etic negativ. Provocarea deliberată a suferinței fizice și tortura s-au practicat în plan instituțional de către regimuri extremiste și autoritare în cadrul acțiunilor de reprimare a adversarilor politici a programelor de reprimare în masă. Se cere și la acest nivel făcută diferența - cel puțin până la un punct - între agresiunea morală și fizică realizată în planul relațiilor directe cu o altă persoană și cea realizată în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ale unei socio-culturi. Ea are în primul rând un sens etic negativ. Provocarea deliberată a suferinței fizice și tortura s-au practicat în plan instituțional de către regimuri extremiste și autoritare în cadrul acțiunilor de reprimare a adversarilor politici a programelor de reprimare în masă. Se cere și la acest nivel făcută diferența - cel puțin până la un punct - între agresiunea morală și fizică realizată în planul relațiilor directe cu o altă persoană și cea realizată în planul grupurilor sociale, ca expresie a unor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Este adeptul, fanatic aproape, al deplinei sincerități („Mi se pare așa de firesc să nu ascunzi nimic în cutele sufletului și să te arăți lumii în lumina ta adevărată, cu ceea ce poți și ceea ce ești, fără mască și fără afectări”). Reprimarea acestei porniri i se pare fariseică, iar „moderația de stil” - o absurditate. S-a remarcat ca un polemist înverșunat, malițios, chiar sarcastic uneori, ceea ce i-a consolidat adversitățile, fără a-i aduce numaidecât aderenți. Foiletonist superior, în adevăratul înțeles al
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
fi identificate deja toate cele patru tipuri de celule endocrine (dispersate și nereunite încă în insule Langerhans), iar din săpt. 10-12 sunt prezente și structurile acinare exocrine (cu granule de zimogeni). Semnalele de inițiere a "programului pancreatic" au ca țintă reprimarea unei familii de gene (hh) responsabile de dezvoltarea intestinului. Aceste semnale sunt activina- B și factorul de creștere a fibroblaștilor (FGF) secretate de către notocord, cel puțin pentru mugurele dorsal (1). O parte dintre factorii de transcripție intervin și în dezvoltarea
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
toleranța s-ar referi la acestea și ar constitui subculturile violente. Violența reprezintă un act distructiv ce nu poate fi justificat în nici un fel în condițiile civilizației contemporane. Violența poate conduce la moartea victimei sau la atacuri și atingeri sau reprimări grave (fizice, emoționale, sexuale, asupra bunurilor materiale, marginalizare socială). Comportamentele violente pot fi direcționate spre ceilalți (în război, viol, acte de terorism, maltratare), spre ambient (distrugerea bunurilor), spre natură (distrugerea florei și a faunei) sau spre propria persoană (suicid, automutilare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
desfășoară doar în mediul urban, acolo unde există personal de specialitate. Printre inițiatorii sau partenerii programelor de prevenire a violenței sunt menționate: Inspectoratele Școlare, Poliția, ONG urile. Concluziile studiului arată că școala este predominant preocupată de protecția împotriva violenței și reprimarea violenței prin măsuri punitive, și nu prin mijloace educative. Se menționează mereu nevoia de supraveghere a copiilor, de obligare a părinților, de pedepsire a făptașilor; pe locul întâi în rândurile celor responsabili de prevenirea violenței în școli este plasată poliția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ar fi acolo în momentul bătăii. Nivelul III mecanisme nevrotice 1. intelectualizarea, izolarea ideilor de emoții: dorințele instinctive sunt gândite formal, în termeni lipsiți de afectivitate și nu se acționează conform lor. Ideea este în conștient, dar sentimentele lipsesc; 2. reprimare (refulare): apare ca o naivitate inexplicabilă, o lipsă de memorie, scăderi de conștientizare a impulsului venit de la anumite organe de simț care creează o problemă în situația curentă în care se află individul (încercând de fapt să fie o soluție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
identității etnice) care reprimă intrarea sa în câmpul formelor de acțiune. De aceea, preocuparea pentru posibilitatea activității publice se confundă cu lupta pe care o națune o duce în numele reprezentării identitare. Orice acțiune publică e un triumf al națiunii; dimpotrivă, reprimarea implică retragerea și amânarea angajamentului activ. Distincția lui Schlanger între o vocație "profesională", bine integrată spațiului comun, și o vocație retractilă, manifestată în spațiul privat, capătă astfel semnificație deplină în cazul vieții conduse de o chemare națională. E esențial dacă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mașinii era numărul de ani pe care-l primeai. Așa a fost și în dosarul meu: sentința și încadrarea juridică n-au fost conform faptelor și conform legii. Au făcut un proces superficial, pentru că sensul în care acționau comuniștii era reprimarea maselor, indiferent care masă, studențească sau marea masă a populației. Care era scopul arestărilor pe la țară? Să reprime masa, să facă liniște. Îi luau pe unul, doi, trei - de regulă pe cei mai gospodari -, iar cel mai sărac nu mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
reușea să-l prindă în plin... Se făcea proces verbal: "atac de cord, comoție cerebrală" și alte motive care duceau inevitabil la moarte, fără să se specifice că dintr-o lovitură a fost ucis. Unii au fost împușcați, tot pentru reprimarea masei. C. I.: Ați fost martor la situații de genul acesta? S. Ț.: Păi, nu m-au chemat, ci am văzut! C. I.: V-ar fi greu să povestiți o situație de acest gen? S. Ț.: Nu-i prea mult
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
începute din a doua domnie a lui Duca Vodă, din anul 1672: revoluția de la Orhei și Lăpușna, sub comanda Hănceștilor, împotriva lui Duca Vodă - și a grecilor care îl conduceau - l-a făcut pe domnitor să aducă în țară, pentru reprimarea mișcării, oștile tătărăști. Acestea, în luptele purtate cu insurgenții la Epureni, lângă Huși, au produs ținuturilor megieșite cu Hușii mari pagube și sărăcie. În vara aceluiași an, 1672, Sultanul începând război împotriva Poloniei, ca să ia cetatea Camenița, oștile turcești au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a promovat ziarele catolice, încurajând abonarea organismelor publice la acest tip de jurnale; tot ea a pus la dispoziția jurnaliștilor o asociație de ajutor reciproc. Expansiunea partidului socialist și numeroasele mișcări sociale (precum cea de la Milano din 1898, a cărei reprimare armată s-a soldat cu aproape 100 de morți) au determinat adoptarea unor măsuri care îngrădeau libertatea, astfel încât multe ziare catolice au fost puse sub sechestru sau au fost închise forțat. În 1903, Ferrandina a făcut un bilanț al presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
erau în viață. În anul 1936, 800 de preoți catolici au fost închiși, din care 102 uciși, iar restul deportați. Revolta Bisericii împotriva acestei mișcări comuniste era atât de categorică, încât în articol au fost oferite informații și referitor la reprimarea religiei islamice: "Mișcarea celor fără Dumnezeu se îndreaptă și contra Islamului: 10.000 comuniști au fost mobilizați pentru a împiedica celebrarea în timpul sărbătorilor, a ceremoniilor acestei religii la Tachnned, Sarmacand, Kopand și celelalte orașe; 15 moschei au fost închise și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]