8,327 matches
-
1964, Les héritiers, les étudiants et la culture, Les Éditions de Minuit, Paris. Bourdieu, Pierre; Passeron, Jean-Claude, 1970, La reproduction. Éléments pour une théorie du système d’enseignement, Les Éditions de Minuit, Paris. Bourdieu, Pierre; Passeron, Jean-Claude, 1975, „Învățământ și reproducție socială”, în Fred Mahler (coord.), Sociologia educației și învățământului. Antologie de texte contemporane de peste hotare, Editura Didactică și Pedagogică, București, pp. 187-205. Bourdieu, Pierre; Passeron, Jean-Claude, 1977, Reproduction in Education, Society and Culture (traducere de Richard Nice), Sage, Londra. Bowles
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
inferior și eșecul școlar pe baza diferențelor dintre sub-culturile asociate claselor sociale. Capitalul cultural, definit ca o sumă de resurse simbolice cuprinzând dispoziții și abilități ale elitelor, precum și cunoștințe despre elite, este transmis între generații, iar această transmitere echivalează cu reproducția statusului superior. Copiii din clasele favorizate dețin cunoștințe valorizate de elite, ce nu se predau în școli, dar pe care profesorii le apreciază. „Prin socializare, scrie Adrian Neculau, înțelegem un complex proces psihosociologic de interiorizare a unor norme și modele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
importanță aparte. Alții identifică instituțiile cu efectele lor asupra contextului social, cultural sau istoric. Instituția reprezintă o formă de organizare socială. Prin organizare înțelegem aici secvențe standardizate de interacțiune. Ca model social, o instituție este semnul unui proces specific de reproducție socială. Atunci când îndepărtarea de model este combătută într-o manieră anume (prin controluri activate în mod repetitiv), construite social - adică printr-un set de recompense și de sancțiuni - ne referim la model ca fiind instituționalizat. Altfel spus, „instituțiile sunt acele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sănătății și a stării mentale, Într-un mod Înțeles de alte culturi, dar nu și de a noastră. Hormonii sînt mesagerii care care orchestrează activitatea organelor, țesuturilor și celulelor. Ele guvernează fiecare parte funcțională a corpului uman, de la digestie la reproducție, de la gîndire la acțiune. Trec din celulă În celulă, oferind milioane de instrucțiuni pe secundă. Însă mesajele lor trebuie să dea informațiile corecte pentru ca trupul și mintea să lucreze În armonie. Dacă sistemul dumneavoastră hormonal Începe să funcționeze greșit, vă
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
În sînge și aceștia au o misiune și o traiectorie foarte clar trasată. Misiunea unui singur hormon ar putea fi stimularea sau stoparea creșterii, activarea sau inhibarea sistemului imunitar, reglarea metabolismului, pregătirea pentru o activitate (de exemplu, lupta, fuga sau reproducția) sau trecerea de la o etapă de viață la alta (pubertatea, sarcina, menopauza). Cei mai mulți oameni nu văd hormonii ca pe o forță care le modelează creierul. Ne gîndim la creier ca la ceva moștenit, cu capacitățile sale uimitoare și cu limitările
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
câteva excepții”, ci o multitudine de cazuri ce se găsesc în viața socială reală. Definiția dată de G. Murdock (1949), de exemplu, pare destul de completă. El arată că familia este un grup social caracterizat prin rezidență comună, cooperare economică și reproducție. Ea include adulți de ambele sexe, dintre care cel puțin doi au relații sexuale recunoscute (aprobate) social și unul sau mai mulți copii, proprii sau adoptați, pe care îi cresc și îngrijesc. C. Lévi-Strauss (apud Damian, 1972) definește familia ca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
contact sexual, societatea, prin familie, indică și modelele de reproducere sexuală. Permițând sau interzicând anumite forme de mariaj (mai multe soții sau mai mulți soți, de exemplu), promovând oanumită concepție despre divorț și recăsătorire, societatea și familia încurajează sau descurajează reproducția. c) Organizarea producției și a consumului (funcția economică). În societățile preindustriale, sistemul economic social depinde în mod esențial de funcția productivă a familiei (gospodăriile țărănești, atelierele meșteșugărești). În societățile industriale și postindustriale, funcția principală economică a familiei este cea de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiei este de a identifica bărbatul responsabil pentru protecția femeii și a copiilor și pentru plasamentul acestora în societate. Prin tată, biologic sau doar social, se asigură poziția copilului în sistemul de rudenie în societate, iar prin familie în general, reproducția valorilor, a normelor, cunoștințelor. Teoria cooperării și a schimbului (Lévi-Strauss, 1973) - care explică mai mult endogamia și tabuul incestului (vezi 3.3.2 și 3.3.3) - insistă asupra faptului că mariajul în afara familiei sau a tribului constituie cel mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că reproducerea biologică între rude apropiate, în cadrul unor grupuri închise, duce la degradarea fizică și psihică, sporind semnificativ numărul „monștrilor”. Fără a intra în detalii, sunt utile două observații care contravin unor idei consacrate, neexaminate însă întotdeauna și critic: a) Reproducția în populații mici și închise nu este neapărat vătămătoare. Acest gen de reproducție, prin genele recesive negative, duce la o rată mare a mortalității și la una scăzută a fertilității. Dar dacă populația depășește punctul critic al respectivului declin demografic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fizică și psihică, sporind semnificativ numărul „monștrilor”. Fără a intra în detalii, sunt utile două observații care contravin unor idei consacrate, neexaminate însă întotdeauna și critic: a) Reproducția în populații mici și închise nu este neapărat vătămătoare. Acest gen de reproducție, prin genele recesive negative, duce la o rată mare a mortalității și la una scăzută a fertilității. Dar dacă populația depășește punctul critic al respectivului declin demografic, reproducția strânsă (close inbreeding) conduce treptat la eliminarea genelor recesive negative (deletorii). În
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în populații mici și închise nu este neapărat vătămătoare. Acest gen de reproducție, prin genele recesive negative, duce la o rată mare a mortalității și la una scăzută a fertilității. Dar dacă populația depășește punctul critic al respectivului declin demografic, reproducția strânsă (close inbreeding) conduce treptat la eliminarea genelor recesive negative (deletorii). În mod teoretic, o succesiune de familii nucleare pot practica autoreproducția în decurs de câteva generații, fără efecte adverse și cu beneficii biologice. Cleopatra (ce minunată femeie, fizic și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dar ea este mult mai slabă (medici cu medici, de exemplu). Studiile de specialitate au confirmat cât de prezentă este selectivitatea socioprofesională în alegerea partenerului. Și cu toată accentuata mobilitate socioprofesională din țările occidentale, se poate constata și o remarcabilă reproducție a selectivității de acest tip: homogamia operează nu numai pentru statutul socioprofesional al partenerilor, ci și pentru cel al părinților lor. A. Girard (1974), cercetând fenomenul de alegere a partenerului în Franța, constată că în cazul categoriilor sociale superioare, această
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copiilor bolnavi în 81% dintre cazuri participă mama, în 1% tatăl, în relația cu școala 57% mama, 9% tatăl. Doar în domeniul jocului cu copiii participarea este mai apropiată: 15% tații și 21% mamele. Datele anchetei relevă și o pronunțată reproducție socială a segregării de roluri domestice: fetele sunt solicitate în 57% dintre cazuri să spele vasele, în timp ce băieții în 40%; la ajutorul pentru curățenie în casă, 44% fetele, 28% băieții; la a se ocupa de fratele sau sora mai mică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
timp personal, timp liber etc.) și diferite tipuri de capital marital (monetar și nonmonetar). Din ce în ce mai mulți economiști și sociologi ce se preocupă de familie iau în considerare și problema transmiterii patrimoniului familial, interesându-se de rolul acestuia în crearea și reproducția inegalităților sociale, de atitudinea membrilor familiei față de diverse modalități de moștenire, de relația dintre legiferările din acest domeniu și mentalitatea cotidiană. 6.2.3. Puterea și luarea de decizii în familietc "6.2.3. Puterea și luarea de decizii în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai puțin spontan, parametrii populaționali. În societățile complexe, statul este principalul instrument prin care cantitatea și calitatea populației necesare ca forță de muncă, forță militară, piață de consum se încearcă să fie controlate. Și deoarece familia reprezintă instituția fundamentală de reproducție a generațiilor, ea este ținta esențială a politicii demografice, a multor legi ce reglementează raportul dintre soți și dintre aceștia și copii, precum și a numeroase norme nescrise. A. Pitrou (1980) consideră ca importante următoarele forme de control ce se exercită
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
față de sociobiologie, susține că explicația este dată de evoluția și selecția socială. Colectivitățile umane, prin selecția producțiilor proprii sau prin împrumutul uneia de la alta (difuziune culturală), rețin în evoluția lor acele elemente socioculturale care au valoare mare de adaptivitate și reproducție. Comportamentele prosociale, aducând, în general, beneficii grupurilor sociale, sunt, prin urmare, promovate la cote înalte de societate. S-au sedimentat și norme în acest sens, trei apărând mai semnificative: 1) Norma responsabilității sociale pretinde ca oamenii să-i ajute pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relații stabile, au avut mai mari șanse de supraviețuire. Ele au asigurat în mai mare măsură, în principal prin diviziunea muncii (bărbații - procurarea de hrană, în speță, vânători; femeile - îngrijirea celor mici), creșterea copiilor astfel încât și aceștia să ajungă la reproducție. În acest fel, perechile avide de sex, dar practicând și corolarele lui psihoemotive au avut mai mari șanse să-și transmită genele urmașilor decât cele care nu au dispus concomitent de cele două caracteristici (raporturi sexuale intense și relații interpersonale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unui sistem de valori și norme la comunitățile sociale, care apare ca transsubiectiv și precedent acțiunilor individuale concrete, cu greu poate fi negată. Internalizarea datelor esențiale ale lui prin socializare explică, astfel, consensualitatea comportamentală din contexte socioculturale diferite și asigură reproducția culturală. De altfel, în literatura psihosociologică pe probleme ale cooperării și competiției, se face apel la diferențe individuale și culturale, vorbindu-se despre tipuri diferite de recompensă adoptată. Astfel, Taylor (1994) consideră că există: cooperanții, care sunt interesați să maximizeze
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
segregării în educație a romilor din România. Consider relevantă poziția exprimată de Pierre Bourdieu ca argument teoretic pentru rezultatele cercetării pe care o voi prezenta, motiv pentru care titlul studiului, dar și spiritul acestuia se înscriu în sfera conceptului de reproducție socială dezvoltat de Bourdieu. Inegalitatea oportunităților educaționale: perspectiva conflictualistă Relația dintre dezvoltarea economică și extinderea ofertei școlare este, în mod explicit sau implicit, una dintre temele majore de dezbatere ale sociologiei educației. Poziția funcționalistă din interiorul sociologiei educației afirmă o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
declanșarea unei competiții acerbe pentru obținerea unui loc de muncă, ce ar duce la scăderea salariilor pe care angajatorii sunt nevoiți să le plătească angajaților. O schimbare cu adevărat radicală în perspectiva conflictualistă o aduce sociologul francez Pierre Bourdieu. Teza reproducției sociale prin intermediul sistemului de educație ne arată că logica păstrării privelegiilor economice este, de fapt, o logică secundară, miza reală fiind conservarea supremației culturale a claselor dominante și a stratificării sociale existente. Educația este, în fapt, un joc de putere
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
educație ne arată că logica păstrării privelegiilor economice este, de fapt, o logică secundară, miza reală fiind conservarea supremației culturale a claselor dominante și a stratificării sociale existente. Educația este, în fapt, un joc de putere. Pentru a înțelege teza reproducției sociale, este necesar să expunem semnificația pe care Bourdieu o atribuie educației formale. Pentru el, „orice acțiune pedagogică (A.P.) este în mod obiectiv o violență simbolică, impunere printr-o putere arbitrară a unui arbitrariu cultural” (Bourdieu, 1974, p. 202). Principala
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
violență simbolică, impunere printr-o putere arbitrară a unui arbitrariu cultural” (Bourdieu, 1974, p. 202). Principala funcție a sistemului formal de educație ar fi accea de a impune arbitrariul cultural al grupurilor sau claselor conducătoare dintr-o societate. Prin această reproducție culturală, sistemul de educație realizează și reproducția socială, prin faptul că socializează raporturile de forță dintre diferitele grupuri sociale prin recunoașterea și valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al claselor dominate. Bourdieu denumește această transmitere
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a unui arbitrariu cultural” (Bourdieu, 1974, p. 202). Principala funcție a sistemului formal de educație ar fi accea de a impune arbitrariul cultural al grupurilor sau claselor conducătoare dintr-o societate. Prin această reproducție culturală, sistemul de educație realizează și reproducția socială, prin faptul că socializează raporturile de forță dintre diferitele grupuri sociale prin recunoașterea și valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al claselor dominate. Bourdieu denumește această transmitere a raporturilor de forță funcția de reproducție
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reproducția socială, prin faptul că socializează raporturile de forță dintre diferitele grupuri sociale prin recunoașterea și valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al claselor dominate. Bourdieu denumește această transmitere a raporturilor de forță funcția de reproducție socială a reproducției culturale. Un rol central în teoria reproducției sociale prin intermediul școlii îl joacă noțiunea de habitus. În concepția autorului, habitusul este definit ca o „dispoziție generală care generează patternuri particulare ce pot fi aplicate în diferite arii de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
faptul că socializează raporturile de forță dintre diferitele grupuri sociale prin recunoașterea și valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al claselor dominate. Bourdieu denumește această transmitere a raporturilor de forță funcția de reproducție socială a reproducției culturale. Un rol central în teoria reproducției sociale prin intermediul școlii îl joacă noțiunea de habitus. În concepția autorului, habitusul este definit ca o „dispoziție generală care generează patternuri particulare ce pot fi aplicate în diferite arii de gândire și acțiune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]