1,533 matches
-
să mă privească. "Nu!", zisei. "Ba da, te rog să mă lași să plec!". "Nu!", repetai și îi pusei pe braț mâna pe care mi-o retrăsei în clipa următoare, simțind din ușoara ei tresărire că era, fizic, intangibilă. Se resemnă și începu să se uite pe fereastră. "Te rog să mă lași să plec", spuse iar și în aceeași clipă două lacrimi mari i se rostogoliră pe obraji. Nu, răspunsei, nu înțeleg de ce trebuie să pleci, și dacă te las
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
semn că da, i s-a întîmplat și nu mai e nimic de făcut... "Ei, ce este, dar te rog să vorbești, lasă acuma glumele, te simți rău, să chem un medic?" "Victoraș... Victoraș... murmură ea încercînd deja să se resemneze, vorbindu-mi nu mie, ci parcă ferestrelor, prin care se vedea viscolul chinuind neîncetat vârfurile celor doi plopi... Victoraș, ne-am procopsit..." Și în clipa când contemplă inevitabilul care s-a produs, care nu trebuia să se producă, și acuma
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vorba de voință? Nu-i mai merge Matildei cu ștabul ei și acum vrea s-o dreagă! Ai auzit ce-a spus ieri: iubești, urăști, iar iubești, iar urăști! Mersi! Nu sânt genul! Și nici nu sânt bătrân să mă resemnez!" " Cauți fericirea!", mă ironiză Tasia, ca și când căutatul ăsta ar fi fost ceva de râs. "Da, zisei, de ce nu?" "Vezi să n-o găsești!" "Oricum, n-o să fiu ultimul care o face, și nici primul care a eșuat. Altfel, vorba ta
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fără să dorească, a fost anunțat de plecarea ei la Sinaia cu un tip cu care trăiește de mult ("nu știam că trăiești de mult cu un tip, poate dacă mi-o spuneai tu singură de la început m-ași fi resemnat, dar când am auzit că o să te duci cu el la cota 2000, unde ai fost de-atîtea ori cu mine, și o să tragi la același hotel și o să chicotești pe pârtie cum ai chicotit și cu mine"...). Atunci și-a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tresărire, vreo temere că ar putea fi urmărită. Deci aserțiunea ei că îi fusese frică era și asta o minciună. Da, și atunci ea îl incitase. Atâta liniște din partea lui, după ce o chinuise atâta vreme? Cum, chiar așa? S-a resemnat atât de ușor? Atât de puțin a iubit-o?!... Și a lansat mesajul: Plec la Sinaia! Astfel se confirma vechea mea teorie despre Căprioara că numai sufletele terne sânt atrase de o viață violentă, desigur o atracție instinctivă, viscerală, nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lemn, să clachez în etuvă. Mai încercau și-alte metode, mai puțin subtile, dar la fel de eficiente: clămpănitul ușii de la amfiteatru (la Litere toate ușile sunt descentrate), vorbitul tare pe holuri sau târșitul scaunelor pe ciment. Dacă nimic nu mergea, intrau resemnați în sală. La început, studenții mă decupau cu privirea, căutau să-și agațe curiozitatea de ceva, un braț, o mânecă de tricou prost călcată, culoarea șosetelor, cureaua, șlițul, forma feselor, pieptul, gâtul și ligamentele sale, freza nepieptănată, zâmbetul, degetul arătător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
literaturii române. Acum ascultau cu-adevărat, treziți cu forța și enervați la culme. În cele din urmă, clacau. După zece minute de monolog, duelul se încheia: eu, triumfal; studenții, zdrobiți. Smeriți, apatici, plecau privirile în pământ, acolo unde mâinile forfoteau resemnate prin genți și sacoșe cu un conținut incert. Ce-ar fi putut să transporte în bagajele enorme, burtoase, atârnând ca un pește fiert peste picioarele vecinului? Haine? Vreo plapumă? Niște cadouri, pentru-acasă? Misterul rămânea, cu fiecare an, intact, împachetat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-mi stăpânesc emoția, bucuria: o grămadă de stări de gestionat. „Nu foarte departe. Și, în orice caz, nu unde m-a trimis scriitorașul nostru. N-a mers chiar cum te-așteptai, amice, nu-i așa?“ Scriitorul n-a răspuns. Stătea resemnat în sacul lui, prins în pachetul de sfori. Îi căzuse tot aplombul. Nici picioarele nu mai încercau să se miște, tălpile zăceau moleșite deasupra parchetului. Arăta jalnic, ca un jambon de pe masa lui Placid. „Când am primit mesajul lui Lupu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dădea seama că femeia l-a studiat și a ajuns să-l cunoască în cel mai înalt grad și că, prin urmare, știa cum să-l lovească. Și, întrucât căsătoria nu era într-adevăr decât în intenție, Afanasi Ivanovici se resemnă și cedă în fața Nastasiei Filippovna. Această decizie a mai fost favorizată de încă o împrejurare: era greu să-ți imaginezi cât de puțin semăna la înfățișare această nouă Nastasia Filippovna cu cea de dinainte. Până atunci fusese doar o fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Petrovici are, desigur, dreptate, spuse Nina Alexandrovna. Nu te mai încrunta, te rog, și nu te enerva. Ganea, n-o să te întreb de nici un lucru pe care nu vrei să mi-l spui singur și te încredințez că m-am resemnat cu totul, așa că fii bun și nu te teme. Spuse aceasta continuând să croșeteze, părând într-adevăr calmă. Ganea era surprins, dar tăcea precaut și își privea mama, așteptând-o să se exprime mai clar. Scenele de familie îi făcuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
întrebă ea repede. Nu te-am văzut niciodată! Du-te și anunță... Ce-i cu țipetele astea? Se ceartă, îi răspunse prințul și porni spre salon. Intră într-un moment decisiv: Nina Alexandrovna era gata deja să uite că „se resemnase“; de altfel, îi lua apărarea Variei. Alături de Varia stătea și Ptițân, care renunțase la hârtia scrisă cu creionul. Nici Varia nu se intimidase, de fapt nici nu era dintre cele sperioase; însă grosolăniile fratelui ei, cu fiecare cuvânt, deveneau din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
generalul Sokolovici, împreună cu numeroasa și distinsa lui familie. Această casă, alte trei pe Nevski Prospect și încă două pe Morskaia reprezintă acum tot cercul meu de cunoștințe, adică de cunoștințe care sunt numai ale mele, personale. Nina Alexandrovna s-a resemnat de mult în fața împrejurărilor. Eu, însă, continui să-mi amintesc... și, ca să zic așa, să mă recreez în acest cerc cult, în societatea foștilor mei tovarăși de arme și subordonați, care și acum mă divinizează. Acest general Sokolovici (de altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
față că sunteți caraghioși? Și, dacă așa stau lucrurile, nu sunteți un material? Știți dumneavoastră, după părerea mea uneori e chiar bine, e chiar mai bine să fii caraghios: astfel ne putem ierta mai repede unii pe alții, ne putem resemna mai iute; doar n-o să înțelegem totul dintr-odată, doar n-o să începem chiar cu desăvârșirea! Ca să atingi desăvârșirea, e nevoie mai întâi să nu înțelegi multe! Iar dacă înțelegem prea repede, s-ar putea să nu înțelegem bine. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
putere colonială după restabilirea păcii, SUA care credea în principiul îngrădirii (vezi CONTAINMENT), îngrădire fără de care efectul dominoului (vezi DOMINO EFFECT) putea să afecteze grav echilibrul geopolitic al Războiului Rece. Urmează primul război din Indochina în care forțele franceze se resemnează să sprijine un guvern vietnamez anti-comunist în luptă cu Viet Minh-ul comunist al lui Ho Și Min. Războiul se încheie în 1954 prin divizarea Vietnamului în Republica Democrată a Vietnamului în nord, condusă de comuniștii lui Ho, sprijinită de China
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
din New Orleans. Această călătorie trece prin momente de comedie, satiră, dar atinge tragicul, prin confruntările dramatice între iluzie și realitate. Stella s-a obișnuit cu noua realitate, gri-ul cotidian fiind colorat de relația, eminamente fizică, în care se resemnează să fie victima supusă a lui Stanley. Confruntarea dintre cele două lumi se vede în raportul Stanley Blanche. Călcată de tramvaiul dorinței, violată de cumnat, sora Stellei ajunge într-o instituție medicală, în care va depinde de amabilitatea și înțelegerea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cel mai bun exemplu de asumare a suferinței. A fi creștini Înseamnă a ne Îmbrăca În Hristos nu doar În viața, ci și În moartea Sa, În ascultare pe Cruce (Romani 6). Acceptarea nu este sinonimă cu resemnarea. A se resemna Înseamnă a se apleca În fața unei fatalități, a unei lovituri a sorții, a circumstan‑ țelor adverse. Acceptarea este Îndeplinirea unui act de liber‑ tate, prin care ne asumăm suferința și o folosim În scopul creșterii credinței noastre, a iubirii și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sub semnul întrebării voința prezumtivului erou-cavaler. O zi, o buclă pe acest tăiș? Acum, ca la-nceput, a câta oară? Pasăre, sângele, mai jos coboară Și intră sub pământ ca-ntr-un hățiș... (Scoica de pământ). "Străinul" pare a se resemna în starea de așteptare nelămurită, deschis oricăror posibilități: Oprit aici sub foșnitoarea barcă: Stejar sau flaut. Curcubeu sau rană Nu intru în cetate. Vară, iarnă. Trecură. Stau. Cetatea crește parcă. Un an. Alți ani. Afară sub coroana De frunze-aștept. Nu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
modernului și "au căutat să se salveze prin altceva", pledând pentru o multiplicitate a punctelor de vedere", dar care continuă să persiste în alte forme de exagerare, ce "o fac pe Jane Lafrenson să confunde denigrarea valorilor naționale cu atitudinea resemnată în fața ideii de adevăr parțial"244. Spre a înțelege mai bine lucrurile, să spun că d-l Negoiță distinge trei paradigme în istoria culturii europene din ultimele două milenii, paradigme cu care am putea fi de acord dacă toate ar
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
judecători dispuși să-i asculte ordinele. Însă și aceștia nu au găsit suficiente dovezi pentru a-l condamna la moarte pe Fouquet, singura măsură care au putut să o ia a fost cea a închisorii pe viață. Regele s-a resemnat, însă tot el a dictat condițiile încarcerării. Astfel, deținutului nu i s-a permis să vorbească cu nimeni, iar soldaților care îl păzeau li s-a interzis să comunice cu acesta, în caz contrar fiind condamnați la moarte. în același
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să facem ABA?!”). Și încă acesta este unul din cazurile fericitepentru că acel părinte măcar a aflat că se poate face ceva... ceva care sună ca numele unei formații, da, dar cel puțin nu i s-a spus să se resemneze și să își instituționalizeze copilul. Oare medicii nu sunt decât niște furnizori de etichete lipsite de înțeles și de rețete ilizibile? Dacă nu există timp pentru explicații și medicii sunt suprasolicitați de aglomerația din spitale (ceea este copleșitor și epuizant
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
din pasiune, din vocație), nu te mai gândești la alternative, ci cauți doar să-ți împlinești menirea; îți este imposibil să gândești în termenii, în maniera unui medic sau a unui magistrat, care sunt uneori în situația de a se resemna în fața neputinței de a combate, de a îndrepta ceea ce văd cu claritate că este rău în suflet și în trup. Cred în puterea noastră de a îndrepta, de a tămădui elevii cu probleme de comportament și cred că orice profesor
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
neîncetată” cu fiii săi, cu membrii comunității, cu sine însuși, cu dorința de a menține pământul în familie. Louis reprezintă țăranul autoritar, violent care nu are vicii, sobru, econom, dominat de dragostea pătimașă, obsedantă pentru pământ. Bătrân, trebuie să se resemneze, ducând o viață, spera el, liniștită. Despărțirea de pământurile sale este un adevărat supliciu, un prim pas spre decădere: își pierde înfățișarea umană devenind un fugar, iar singurul lucru care îl liniștește este rătăcirea în preajma fostelor pământuri. Sfârșitul său este
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
ieșirii în compania lui Negotei: Când am dat să mă întorc, cuprins de amețeala viziunii, mă împiedicai de ceva care zăcea pe jos... Ar fi putut să fie și pielea naratorului, un moment părăsită. Destul s-o revezi, ca să intri resemnat în ea și să redevii, de fapt cine ești35. Citită din perspectiva acestor aluzii explicite la condiția de autor/narator, cartea devine mai mult decât un roman de idei, un roman al ideii de literatură. În acest context se revelează
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
care au ajuns la permanentizarea unei conduite profund deviate” (ibidem, p.141). În aceste situaț ii, relaț ia educativă profesor-elev trebuie construită astfel încât să evolueze spre atitudinea ” Eu sunt OK, tu ești OK”. Educatorul trebuie să încerce, fără a se resemna vreodată, să-ș i scoată elevii din atitudinile negative față de ei înșiși sau/și față de ceilalți cu care l-a preluat deoarece ”orice ființ ă omenească vine pe lume cu un potențial fundamental de a ajunge foarte curând la atitudinea OK-OK
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
uneia singure care se cățăra vioaie mai departe. Spectatorii continuau să strige: „E mult prea obositor! Nu va putea nimeni să ajungă sus!” „Toate sunt la fel de fricoase!” „Încă una s-a rănit căzând de pe turn!” Tot mai multe broscuțe se resemnau și abandonau. Doar una singură se cățăra consecvent mai departe. Nu voia cu nici un chip să abandoneze. În final renunțaseră toate, cu excepția acelei broscuțe care, cu un imens curaj, ambiție și rezistență reuși să ajungă singură în vârful turnului
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]