2,221 matches
-
a ne spune cum au fost alegerile altădată, fie pentru a vota. În aceasta nu ar fi nimic rău. Nu vârsta Înaintată o reproșăm personajelor, ci o anumită comportare bătrânească, o anumită lâncezeală, lipsă de vigoare, un anumit aer de resemnare și o sfătoșenie răsuflată, toate aceste Însușiri aparținând blajinilor, și săracilor cu duhul țărani semănătoriști. Adeseori, voind să-și „umanizeze” eroii, ca să nu fie simple discuri reproducătoare de discursuri, poeții le atribuie vreo apucătură din cele ale „bunicului” Delavrancea, ale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
iau decizia de a nu ceda ultimatumului teroriștilor și cei care o aprobă ar fi de acord cu asemenea decizie atunci când ar fi vorba de propria lor viață (ceea ce, desigur, este problematic) nu-i va putea consola și îndemna la resemnare. Salvarea propriei lor vieți le apare drept imperativul suprem. Putem, pe de altă parte, înțelege foarte bine de ce mulți dintre cei care-i compătimesc sincer, în primul rând cei chemați să ia decizia, nu împărtășesc acest mod de a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mod de viață, de la dietă și spațiul casnic pînă la relațiile apropiate, meserie și carieră. Oricum, atunci cînd Reiki curge prin dumneavoastră, vă poate ajuta și În ceea ce privește aceste ajustări, permițîndu-vă să Înfruntați schimbarea Într-o stare de calm, relaxare și resemnare. În capitolul care urmează, vom arunca o privire amplă asupra vindecării și a motivelor din care oamenii se Îmbolnăvesc, precum și asupra rolului pe care Îl poate juca Reiki În dobîndirea sănătății și a bunăstării. Capitolul 3 Vindecare și Întregire În
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
de sleirea energiilor vitale. Nu lipsa subiectelor, nu „mecanicitatea” scenariului conduce la aceste situații, ci devenirea interioară a eroului. Limbajul este barometrul sensibil ce înregistrează toate aceste mutații: de la strălucirea și grațiozitatea dialogurilor din cărțile de început la amărăciunea și resemnarea din ultimele. Faptul că Marlowe renunță la atributul de căpetenie al oricărui cavaler rătăcitor - burlăcia - e semnul eșecului, nu al împlinirii. Eroul rămâne un model atâta vreme cât se mișcă liber și mintea lui nu ajunge prizoniera unor obligații exterioare. Formal, Marlowe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
toate cazurile pe care le-am descris, nimeni nu e bătut, nimeni nu e insultat. Violența se exercită fără a fi văzută sau bănuită, cu sentimentul că totul e făcut „în folosul clientului”. De aceea, ea se soldează fie cu resemnare din partea beneficiarilor, fie cu explozii de violență. Configurația instituțiilor și violența instituțională Instituțiile în care apare și se dezvoltă violența instituțională au mai multe caracteristici: În interiorul acestor centre se perindă un număr mare de beneficiari care au istorii de violență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
et al., 1989; Earl et al., 1991-1992). Rezultatele obținute de echipa lui Weimer arată că o atitudine de rezistență activă îi ajută mai bine pe bolnavi să facă față stresului generat de rezultatul examenului serologic decât adoptarea refuzului sau a resemnării pasive. Halperin (1993) notează că, pe termen scurt, refuzul poate constitui o apărare eficientă pentru adolescenții ai căror părinți au murit de sida. Să amintim, în cele din urmă, studiul întreprins de Presberg și Kibel (1994), care propun o terapie
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
1995) menționează mai multe tipuri posibile: - coping centrat pe emoție, care vizează reglarea tulburării emoționale; - coping centrat pe problemă, care vizează gestionarea problemei aflate la originea tulburării subiectului; - coping de evitare, care permite subiectului, prin strategii pasive (evitare, fugă, refuz, resemnare etc.), să reducă tensiunea emoțională; - coping „vigilent”, care, grație unor strategii active (căutare de informații, de susținere socială, de mijloace etc.), permite subiectului să înfrunte situația pentru a o rezolva. Diferitele instrumente de evaluare a coping-ului (Folkman și Lazarus, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
asemenea celorlalte mecanisme de apărare, apare doar în anumite circumstanțe, fiind însoțită, în plus, de o perturbare a activității. Dantzer (1991) remarcă faptul că probabilitatea apariției acestei „apărări fundamentale” poate fi condiționată de o serie de factori ai experienței anterioare (resemnare învățată) și că, în retragerea apatică, individul caută să se protejeze reducându-și interacțiunile cu mediul înconjurător. Autorii care au descris acest mecanism de apărare utilizează imagini foarte asemănătoare între ele: „carapace de insensibilitate”, „cochilie”, „nișă pe care ne-o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
grămadă... Trebuia să reușești să fii insensibil în fața tuturor acestor cruzimi” (în Fischer, 1994). În sfârșit, relatând niște circumstanțe similare, Levi (1958/1987) scrie: „Am suportat cu toții noua primejdie (bombardamentele) și noile greutăți cu aceeași indiferență, care nu era o resemnare, ci mai degrabă inerția obtuză a animalelor bătute, care nu mai reacționează la lovituri”. Aflarea veștii că propriul copil are o boală mortală sau pierderea soțului/soției sunt alte circumstanțe dureroase ce pot antrena, după cum a remarcat Bowlby (1980/1984
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
D-nei MARIA BAIULESCU În ziua de 1 Decembrie, împlinindu-se 14 ani de la Unirea Ardealului cu Vechiul Regat, gândul nostru se îndreaptă către D-voastră. Fiică a Ardealului, ați luptat cu vrednicie, împreună cu bravele femei din partea locului, ați pătimit cu resemnare urgia dușmanilor milenari, ați fost învrednicită de D-zeu să vedeți realizat visul neamului întreg și să semnați în numele femeilor române marele act istoric de la Alba-Iulia. Federația societăților femeilor române din Iași, vă salută cu dragoste și protestează alături de D-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
fapt indiscutabil, sădit prin educația și exemplul familiei părintești, prin tradiția religioasă și socială și printr-o inconștientă admitere a inferiorității femeii. Cazurile când bărbatul este pus, din cauze economice sau sanitare, în imposibilitate de a câștiga, sunt privite cu resemnare, ca o anomalie, și munca femeii, care se impune în asemenea cazuri, este luată ca o necesitate dureroasă. Văduvele, divorțatele, părăsitele, se consideră ca niște ființe care n-au reușit în viață, silite de a duce un trai independent prin
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
o țigară fumegând pe caldarâm/ chipul meu răsfrânt/ de vitrine”; „să bați la mașină/ cuvântul curaj/ pe masă să cazi doborât de efort/[...] să stai cu sandu mușina de vorbă/ despre toate astea”. Cu timpul, dezabuzarea s-a înțelepțit în resemnare, curajul pufos a devenit tristețe cuminte („se face întuneric ca și cum/ deodată lumea s-ar ascunde/ sub burta unui uriaș iepure”), iar „trăitul cu picioarele pe pământ” lasă dâra cenușie a ratării să mărturisească un timp propice deznădejdii: „decât să scrii
BUCUR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
și chiar refuzul de a relua revenirile dinainte prevăzute ale ființei nimeni nu le-a cântat mai zguduitor ca B. (Cetire în palmă, Tăgăduiri). „Tristețea metafizică” traversează un stadiu anxios (În marea trecere) și apoi chinuitor (Lauda somnului), spre o resemnare înțeleaptă. Ecoul ei îl aduc versurile culegerii următoare, La cumpăna apelor, care, cum sugerează titlul, fixează pragul de unde evenimentele vieții urmează a fi retrăite într-o simetrie a declinului. Se înmulțesc și reprezentările satului românesc sub o aură mitică, întreținând
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
viață proaspătă, înnoitoare, înflorită și în lumea moțească. Cu alte cuvinte, Al. Andrițoiu încearcă să scrie biografia lirică a Țării Moților, văzută prin semnificația ei istorică. (...) De altfel poetul, moț de origine, nu păstrează în cântecul său nici o urmă de resemnare. Cântecul lui este clocotitor, în cadențe populare, amenințătoare: Fluieru-l dusei la gură Să cânt dragoste și ură. Frunză verde de gorun alelei topor străbun! Frunză verde clătinată, n-o veni ea vremea-odată?(.... Mai toate poemele întâiului ciclu Trecute vieți din
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dezrădăcinatului: rană eram,/ refuzul vindecării”. Familia, neamurile, satul întreg au devenit o lume moartă, iar legatara și cântăreața lor mărturisește inutilitatea verbului poetic, devenit „dodie” și „vorbă”. În frecventele „autoportrete” în fața oglinzii „necruțătoare”, poeta își apare drept o „mască a resemnării/ estetic fățuită”. Antiromantismul ei temperamental, potențat din ce în ce mai evident de brutalitatea vremurilor pe care le traversează, se asociază în chip firesc cu o poetică anticalofilă, a dizarmoniei, care o plasează pe A. în familia de spirite bacoviană: poemul său adună „toate
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
regiuni ce înmănunchează o sumedenie de convergențe la nivel ideatic, ce relevă comparații utile, pe de o parte cu Europa Centrală, pe de alta cu aceea Sud-Orientală; și ele sunt străbătute de convulsii, de crize ale conștiinței, de speranțe și resemnări, formele instituționale de tip modern ori legislațiile vehiculate la curțile princiare românești sau rusești ființând încă în cel de-al XVII-lea secol. Nimic nu se naște din vid, nici o evoluție nu este posibilă fără crearea unui cadru propice răsturnărilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
poate ține sub control. E un scenariu simplu care corespunde unei situații reale și nu trebuie interpretat: persona traversează o perioadă dificilă, cum ar fi divorțul, șomajul, boala, un proces, falimentul etc. Visul de agresiune, în acest context, exprimă angoasele, resemnare în fața unei situații dureroase. Subiectul este agresat în vis la fel cum este agresat și în realitate. În schimb, dacă perioada nu este prea dificilă, visul exprimă temeri ascunse. În cest caz trebuie ținut cont și de context, în speță
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
scoli împrospătat de boarea răcoroasă a dimineții, ai făcut câțiva pași și simți că te topești. Ți-e cald! Pe străzi, soarele împarte latul caldarâmului în două fâșii - una albă, strălucitoare, incandescentă, și alta îndoliată de umbră, care privește cu resemnare soarta celeilalte jumătăți. Stau la o stație de tramvai. Liniile paralele, ca două trese argintii se pierd în zare. Tramvaiul se apropie cu legănări de rață leșească, mânat de neobositul său suflet electric. În tramvai, câțiva pasageri, câteva doamne. Evantaiele
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vis și realitate, între teribila sa dorință de afirmare și oportunitatea oferită (un post oarecare, la un ziar oarecare). Intrat în această dilemă, cu greu mai ieși din ea. Primejdia unei opțiuni nefericite se traduce prin cuvinte vagi și dureroase: resemnare, comoditate, carieră mediocră. Important este să fim realiști. În jurnalism, nu există o rețetă a fericirii. Toate au un preț - mai ales, celebritatea și satisfacția profesională. Rareori, cineva are ocazia să aibă parte de toate bucuriile meseriei. Depinde ce vrei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
De n-ar veni noaptea... (1969). Poetul se fixează în ipostaza unui „bard ostenit”, elegiac, meditativ și melancolic. Versurile păstrează solemnitatea dicțiunii, însă într-un registru preponderent confesiv, interiorizat, uneori cu inflexiuni psalmice, atitudinea dominantă fiind aceea, productivă liric, de resemnare senină, ca în poemul Din când în când: „Din când în când mă adumbrește,/ așa din senin,/ câte o pală de nor./ Din când în când bătăile ornicului/ îmi par mai moi/ decât blana de cârtiță./ Din când în când
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
de a doua cărți, Cetatea mea (1939). Simbolismul întârziat (ploaie autumnală, nevroze, ftizie, solitudine apăsătoare) este pătruns de câte o notă expresionistă (motivul „urletului” revine obsedant). Un amplu poem, Mama (1948), caută să creeze un simbol al suferinței și al resemnării universale și, pe alocuri, al posibilității de regenerare morală, sprijinindu-se și pe o prozodie zbuciumată și stranie în manierismul ei. O tentativă de înnoire, de abandonare a tonurilor întunecate și a imaginilor sumbre, se remarcă în volumul Pe drumuri
BARCAROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285637_a_286966]
-
În primul rând, refuzul ideii că „moartea este ultimul termen” (K. Jaspersă care Închide existența, precum și faptul că „omul este ființă destinată morții” (M. Heideggeră. Aceste afirmații nu pot fi nici respinse, nici acceptate, deși ele cuprind o notă de resemnare În fața unor acte care nu pot fi nici influențate și nici Înțelese. Problema esențială este reprezentată de destin. Se Încheie aici, În lumea realității fizice externe, existența persoanei umane, sau ea continuă și dincolo de moartea individului? Este sufletul la fel de perisabil
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cel al elevilor buni, ce merg la olimpiade sau vor să urmeze un liceu bun și, eventual, o facultate, având astfel nevoie de o pregătire solidă. Aceste afirmații sunt elocvente pentru situația materială a familiilor incluse în studiu și evidențiază resemnarea părinților față de nivelul de pregătire a copiilor lor și de inutilitatea investiției în educație. În acest context, referindu-se la opțiunile pe care copiii lor le au după terminarea ciclului primar, părinții din mediul rural consideră că aceștia ar trebui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de administrație, iar deciziile sunt stabilite la acest nivel. Colaborarea, spiritul de inițiativă, capacitatea de a lua decizii, interesul față de școală etc. sunt mult mai intense în școala din urban decât în mediul rural, unde predominantă este o stare de resemnare. Este posibil, așa cum afirma și directorul școlii din municipiul Bacău, ca, datorită riscului restrângerii activității, cadrele didactice să colaboreze mult mai bine în scopul atragerii de elevi și menținerii posturilor. Principala problemă cu care se confruntă școlile în ceea ce privește colectivul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sunt analizate costurile provocate de criză și potențiale beneficii care ar putea rezulta. Din nou, încercarea de depășire a crizei prin negociere este acut determinată de resursele interioare și de definirea evenimentului declanșator de către cei afectați. Negocierea poate sfârși prin resemnare, situație în care schimbarea nu a fost acceptată, ci asumată; e) adaptarea - reprezintă depășirea situației de criză în mod funcțional și acceptarea schimbărilor necesare. La acest moment, ciclul crizei a fost parcurs, individul dezvoltând abilități noi, pe care le va
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]