2,142 matches
-
să le altereze funcția identitară, căci manualul este, în continuare, construit pe diferențierea discursivă a unui grup față de altele (fie ele state, etnii, confesiuni etc.). Iar delimitarea de celălalt presupune, inevitabil, apelul la ficțiune, la ierarhizări avantajoase, la sentimente și resentimente 72 greu de înlăturat. În cazul românesc, manualele au fost supuse celor mai drastice revizuiri la scurt timp după ocuparea țării de către armata sovietică (1944). În numele "democratizării" și "de-fascizării", au suferit incredibile distorsiuni în sens pro-moscovit. A urmat un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu aceea din 2000, de vreme ce spaimele comunității internaționale relative la estul european sunt, în bună măsură, aceleași. Este o consonanță ce încurajează gesturile recuperatorii, în căutarea unei "adevărate" istorii naționale, anterioară propagandei comuniste. Au rămas însă vechi scrupule, poate și resentimente. Marea grijă a oamenilor politici români din acei ani a fost să convingă lumea că erau adecvați la principiile vremii. Unirea a fost insistent prezentată ca un act de voință politică, reprezentativitatea celor implicați fiind permanent subliniată. Din acest tablou
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
marilor tulburări aduse peste tot în lume de cel de-al Doilea Război Mondial. Ceea ce a deranjat mai mult pare să fi fost faptul că vecinii se folosiseră de război și profitaseră de slăbiciunea Bulgariei 40, iar un astfel de resentiment explică oarecum dezinteresul manualelor pentru soarta "țărilor-surori" comuniste. Uniunea Sovietică fusese cea care forțase intensificarea relațiilor "tovărășești" dar, în percepția autorului, aceste raporturi nu constituiseră o formă de "politică internațională", comparabilă cu aceea din Occident. Bulgaria se simțise izolată în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au străduit să reducă proporțiile acestei drame naționale, dar au cerut populației să livreze și mai multe produse din Moldova spre restul Uniunii 82. Injustiția și brutalitatea instalării regimului comunist în Moldova întrec, de departe, toate relatările citate anterior, trezind resentimente de neșters. Manualul amintea frecvent de un adevărat tribut pe care Moldova l-a plătit mereu imperiului sovietic 83, indiferent dacă au fost anii celui mai crunt stalinism sau deceniul promițător al perestroikăi. În această privință, povestirea trimite la un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cumva artificial, al unei istorii în care doar liderii regimului și oponenții lor direcți sunt absolut indispensabili. Tipic, scheletul relatării conține doar câteva nume, câteva date cronologice și mai multe noțiuni abstracte decât în alte lecții. Autorii admit existența unor resentimente colective perpetuate și după căderea comunismului, care au marcat din start epoca respectivă: "neîncrederea", "frica", "nemulțumirea". Spre finalul regimului, ele s-au transformat în "mânie", "curaj", "entuziasm" și "speranță". Ne întrebăm însă dacă între cele două serii evenimențiale, nu a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
prin îndemânarea educatorilor: "cei care luaseră premiul I și II în clasa I au fost făcuți pionieri prima dată. [Funcție nu am avut], pentru că notele mele au început să scadă" (L.B.). Această manieră de ierarhizare a provocat destule pasiuni și resentimente în lumea celor mici141: "eu nu eram pusă [în programul de serbări], pentru că nu eram nici comandant de detașament, nici de grupă, cel mai mare premiu al meu a fost premiul III. Și țin minte că îi invidiam pe ăia
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Narațiunea este scrisă, atenție, sub masca adevărului incontestabil, iar naratorul, în calitatea sa de martor implicat în evenimentele prezentate, ține să-și aroge un statut de superioritate, ba chiar atotputernicie în fața oricăror posibile întrebări: Nu se va da curs nici resentimentului și nici recunoștinței. Aceste lucruri sunt adevărate ca atare. Dacă cineva va întreba de unde știu, întâi și-ntâi că nu îi voi răspunde, dacă nu voi avea chef. Cine mă va sili s-o fac? Eu unul știu că am
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și a pedepsei cu moartea (dreptul războiului). În general, se crede că inițiatorul edictelor de persecuție împotriva creștinilor ar fi fost tocmai Galerius, generalul armatei danubiene, recrutate în acele regiuni unde creștinismul nu se dezvoltase prea mult. Atitudinea sa trăda resentimentul țăranului-soldat din zona dunăreană, față de creștinul evoluat al Orientului civilizat, înmuiat de religia creștină a obiectorilor de conștiință. Promulgarea unei măsuri legislative anticreștine, urmărea îndepărtarea soldaților creștini din armată: trebuiau să se adapteze religiei oficiale, împlinind prostagma, act ce implica
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din 1914-1918. Dimpotrivă, prevederile păcii consfințite la Paris și modul de aplicare vor fi resimțite foarte mult, însă cu precădere de către statele învinse. Germania le-a considerat inechitabile, receptându-le ca fiind punitive și coercitive, fapt ce îi va alimenta resentimentele și atitudinea de revanșism și revizionism. Premoniția cunoscutului scriitor francez Paul Bourget, că deși Aliații au câștigat războiul, imediat „vor începe greșelile”, se va adeveri în evoluția ulterioară a scenei politice europene. Cu toate momentele de euforie din momentul semnării
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mondial. De asemenea, o serie de state ca Italia Japonia, inclusiv U.R.S.S., potrivnice Germaniei în prima conflagrație mondială, se vor apropia și se vor cristaliza într-o grupare revanșardo-revizionistă, ce vor recruta și alți sateliți, dornici și plini de resentimente (Ungaria, Bulgaria), exploatându-le copios nemulțumirile.. Datorită acestor tendințe, care încă din anii 20 ai secolului XX erau prefigurate în mare măsură de manifestările acestui grup de state revizioniste și, în perioada anilor 30 din același secol, erau stimulate și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
revenit teritoriul format din cele două județe Caliacra și Durostor, ce alcătuiau Cadrilaterul sau Dobrogea Nouă, cum mai era denumită regiunea în limbajul timpului. Înfrângerea suferită și pierderile teritoriale au șocat cercurile politice bulgare, iar în opinia publică au produs resentimente și dorințe de răzbunare, ce au fost accentuate după prima conflagrație mondială, când visul realizării Bulgariei Mari a fost frânt și de această dată. Regatul României a fost o permanentă țintă a revizionismului și revanșismul bulgar în perioada interbelică, cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
09%, ambele în 1992. Este adevărat, creștin-democrații, populist-țărăniștii, național-catolicii, iar în Boemia și Slovacia comuniștii sau postcomuniștii încearcă să profite de decepțiile alegătorilor față de economia de piață. III. Concluzii Dificultățile politice și economice inerente tranziției au dat naștere la multe resentimente și, din acest motiv, la clivaje în țările din grupul Vișegrad. Avînd o mare importanță la începuturile democratizării, clivajul Stat/societate civilă cunoaște diverse forme. Acesta a dispărut în Slovenia, în timp ce în Slovacia personalitatea controversată a lui Vladimir Meciar, care
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
va fi de acord În forul său interior, va apărea fenomenul de rezistență interioară, de pe urma căruia dialogul dintre profesor și elev Încetează. Mai mult, dezacordul respectiv Îl va face pe elev să devină cu adevărat leneș, el extinzîndu-și cu repeziciune resentimentele de la persoana profesorului la disciplina pe care o predă, și chiar asupra activității școlare În general. Unii elevi nu sunt responsabili de dificultatea de a Învăța, ci mai degrabă se traduce această dificultate printr-un anumit comportament etichetat ca lenevie
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
comunicare și dezvoltarea relațiilor pozitive. Felul În care profesorii Își explică comportamentele indezirabile Întâlnite determină reacția pe care o adoptă. Dacă conduita este etichetată ca obraznică, iar reacția va fi de pedepsire a elevului (efect resimțit de elev ca: ostilitate, resentimente față de profesor) sunt șanse mari de perseverare În aceste comportamente. Dacă problemele de comportament ale elevilor sunt considerate o greșeală inerentă procesului de Învățare, iar reacția va fi de a ajuta elevii prin promovarea situațiilor, gest ce Îl Încurajează elevii
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
puternic progresul tehnologic. Schimbarea este deci produsul unei operații combinate dintre lumea exterioară și universul mental și psihic. Dacă urmărim evoluția lui Hitler, trebuie să ținem ne-apărat cont, la început, de personalitatea sa de bază, de decepțiile sale, de resentimente (evoluția lui Lenin către marxism și revoluție este în mare parte determinată de executarea fratelui său, condamnat pentru complot), de fanatismul său, de megalomanie și de resorturile psihice. Aceste date s-au adăugat problemelor presante ale Germaniei anilor 1920: umilirea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o masă de manevră manipulată de diferite forme autocratice, în care structurile religioase s-au îmbinat cu cele militare și politice, sprijinindu-se reciproc. Această tradiție obscurantistă a relațiilor sociale europene, înclinată către scindare, a fost de natură a genera resentimente populare, acestea fiind cultivate de regimurile tiranice, care au legitimat impostura, exact pentru a-și asigura un control cât mai ferm asupra maselor. De abia după cel de-al Doilea Război Mondial au început să germineze speranțele unei construcții europene
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
familial [Saint Martin, 1993]. Castelul, emblemă a nobilimii Raporturile cu domeniul familial, al cărui centru este castelul, sunt diverse. Unele familii și-au păstrat caracterul rural, tradițional și atașat de valorile aristocratice într-o manieră câteodată paseistă, trădând un anume resentiment față de schimbările greu suportate. Alte familii au devenit cu totul pariziene și nu-și mai asigură veniturile din exploatarea pământului. De multe ori au păstrat castelul sau casa de familie, unde este păstrată și cultivată memoria descendenței. Vânzarea unui astfel
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a condus la destrămarea iluziei fericirii burgheze, e resimțită ca un sacrificiu dureros pe altarul creației, al scrisului activitate solitară având ca resort, în opinia criticului, un profund sentiment de insatisfacție, de frustrare și, în cazul creatorului român, chiar de resentiment 98. Nu întâmplător, romanele din ciclul eminescian întrerup, cronologic, succesiunea volumelor din ciclul Bizu ("autobiografic", s-a zis) semn al unei crize de identitate majore suferite de autorul însuși, care va fi trăit, pentru scurt timp, drama geniului romantic. Cu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prezent în orice melodramă). Eseistul francez sublinia, într-o manieră foarte lovinesciană de altfel, rolul preponderent pe care-l joacă imitația în dezvoltarea personalității (și, implicit, în geneza dorinței), sancționând totodată "starea sufletească romantică" pe motiv că e "pătrunsă de resentiment". Romanticul (Eminescu nu mai puțin, creatorul român în genere 122) ar fi, din acest unghi privind lucrurile, "omul resentimentului" prin excelență 123. Dar, cum "resentimentul ne împiedică să sesizăm rolul jucat de imitare în geneza dorinței", rezultă că romanticul e
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
joacă imitația în dezvoltarea personalității (și, implicit, în geneza dorinței), sancționând totodată "starea sufletească romantică" pe motiv că e "pătrunsă de resentiment". Romanticul (Eminescu nu mai puțin, creatorul român în genere 122) ar fi, din acest unghi privind lucrurile, "omul resentimentului" prin excelență 123. Dar, cum "resentimentul ne împiedică să sesizăm rolul jucat de imitare în geneza dorinței", rezultă că romanticul e și un naiv, și un snob inocent (asemeni unui copil, afirmă Girard), un vanitos care "nu se vrea discipolul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
implicit, în geneza dorinței), sancționând totodată "starea sufletească romantică" pe motiv că e "pătrunsă de resentiment". Romanticul (Eminescu nu mai puțin, creatorul român în genere 122) ar fi, din acest unghi privind lucrurile, "omul resentimentului" prin excelență 123. Dar, cum "resentimentul ne împiedică să sesizăm rolul jucat de imitare în geneza dorinței", rezultă că romanticul e și un naiv, și un snob inocent (asemeni unui copil, afirmă Girard), un vanitos care "nu se vrea discipolul nimănui", fiind convins "că e veșnic
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sexuală) stă la originea procesului creator în genere, înseamnă că obiectul pasiunii desemnează, de fapt, tocmai acea "formă ideală" la care aspiră sufletul artistului. Dar starea sufletească a creatorului român (Lovinescu dixit) e prin excelență sentimentală, romantică (adică impregnată de resentiment) de aceea, admirația față de modelul occidental (specifică "fondului" nostru psihic colectiv) poate fi înțeleasă și ca o formă de sclavie erotică, generând toate acele "complexe" caracteristice unei culturi "minore". Aplicând "teoria" lui Girard ideilor lovinesciene, se poate spune că imitația
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
formă de sclavie erotică, generând toate acele "complexe" caracteristice unei culturi "minore". Aplicând "teoria" lui Girard ideilor lovinesciene, se poate spune că imitația "formelor" occidentale constituie o manifestare sui generis a "dorinței triunghiulare", adică a unui sentiment comun (bazat pe resentiment), care nutrește iluzia unicității, conducând, în fond, la disoluția personalității, la dispersia în anonimat. Conștient de asemenea pericol, romancierul Lovinescu va atribui "eroului" său un tip de conștiință scindată, care condamnă realitatea și reclamă refugiul în imaginar. Pe de altă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
va atribui "eroului" său un tip de conștiință scindată, care condamnă realitatea și reclamă refugiul în imaginar. Pe de altă parte, iubirea față de Mite trebuie înțeleasă ca o formă particulară de admirație pentru "modelul german" expresie a dorinței triunghiulare, semnalând resentimentul și, subsecvent, pericolul mimetismului steril -, pe când dragostea pentru Veronica lasă impresia unui sentiment mai firesc, mărturisind o trăire oricum mai "spontană" și mai "specifică", în deplin acord cu înclinațiile "temperamentului moldovenesc". Or, personalitatea poetului oscilează mereu între impulsul afirmării nestingherite
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
începuturilor și începuturile romanului, traducere de Paula Voicu-Dohotaru, prefață de Angela Ion, Editura Univers, București, 1983. Rougemont Denis de, Iubirea și Occidentul, traducere, note și indici de Ioana Cândea-Marinescu, prefață de Virgil Cândea, Editura Univers, București, 1987. Scheler, Max, Omul resentimentului, traducere de Radu Gabriel Pîrvu, studiu introductiv de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1998. Shusterman, Richard, Conscience du corps. Pour une soma- esthétique, tr. Nicolas Viellescazes, Éditions de l'éclat, 2007. Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, traducere de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]