93,972 matches
-
mic, vînzoleală), cu un donquijotism care se transmite de la Bookarest la Gaudeamus și din primăvară pînă-n toamnă, publicul a avut parte de discursuri bine articulate și spumoase ca o sticlă de șampanie lovită de nava lansată la apă. Cum de reușesc criticii, cititorii, editorii și mai ales cititorii să-și păstreze entuziasmul, să nu obosească, nu încerc să aflu. Și, pentru că a venit vorba de donquijotism: unul din evenimentele Tîrgului a fost apariția versiunii românești a romanului lui Cervantes în traducerea
Tîrgul de Carte Gaudeamus – Noiembrie 2004 by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12264_a_13589]
-
teancului. Am făcut-o pentru sufletul meu și fără griji critice. Am început dimineața cu capitolul 5 din superbul "album științific" Universul într-o coajă de nucă de Stephen Hawking, care m-a atras într-un vis de care nu reușesc să scap: Este posibilă călătoria în timp?" Apoi am luat cartea cu titlul cel mai lung din toată viața mea de cititor, Honorificabilitudinitatibus (cuvîntul există) de, firește, Șerban Foarță. Faceți exerciții înainte, dacă vreți să o cereți la librărie! Apoi
Tîrgul de Carte Gaudeamus – Noiembrie 2004 by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12264_a_13589]
-
el să susțină legitimitatea creatoare a criticii: ŤAșadar, nu e adevărat, cum se pretinde, că fiecare critic e un scriitor ratat, ci dimpotrivă, fiecare scriitor valabil e un critic care a vrut să fie altceva decît critic, și nu a reușit decît prin puternicul spirit autocritic, condiție sine qua non a operei de artă moderneť". I se potrivesc dlui Lefter vorbele prin care d-sa îl caracterizează pe un confrate: "Scrisul lui Mircea Martin prezintă garanțiile de dreaptă rigoare etică și
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
ale paginilor fiind interșanjabile ("Observatori & Jurnaliști" cu "Actualitate" și aceasta din urmă cu "Politică"). Oricum, Cotidianul întărit e binerevenit pe piața medie atît de aservită puterii, fiindcă e clar de opoziție. Robert Turcescu e în acest moment campionul gazetăriei românești: reușește uimitoarea performanță - numai el știe cum și de unde atîta energie - să facă zilnic cîte o emisiune TV și una de radio, ambele cu mare cotă de audiență, un ziar de 24 de pagini (în care scrie și un editorial), plus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
Altfel, sînt trist, deoarece chiar asta n-am atins în prima mea carte: ceva ce am numi (prețios) o tristețe înțelegătoare..." l Pe aceeași pagină de Cultură din nr. 254(4029), cronicarul de cinema Ileana Dima, prezentînd un remake american, reușește performanța să nu dea nici titlul filmului despre care scrie, nici al celui inițial.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
Gabriela Ursachi Personalitate scindată de fascinația temelor duale împinse, prin rezolvare mistică, pînă "la pragul minunii", Vasile Voiculescu este, cu siguranță, un poet de antologie. Flagrantele discontinuități etice și estetice nu reușesc să clintească o anume impresie unitară, de orgoliu și solemnitate, care-l impune. Livresc (în maniera cu totul serioasă a autodidacticului), cu lecții de mitologie bine însușite, clasificate pe simboluri și apreciate după folosul didactic, V. Voiculescu rămîne, în esență
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
Marina Constantinescu Aproape niciodată somniferele pe care le iau nu-și fac efectul. Angoasele mele reușesc să iasă, în pijamale, din subconștient și să anuleze cabotin diferitele concentrații de ceva care se termină în "zepam" sau "cum" sau "nox" sau "nax". Este o boală planetară insomnia. Nici măcar aici nu sînt o excepție. Uneori, și aici clasic
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
extrem de bine documentate, dar și atenționarea de a nu le folosi datorită posibilității de a pierde beneficiile acumulate, yoga este un drum lung ce poate dura o viață Întreagă. Yoga se oprește atunci când practicantul, după stări prelungite de transă (samadhy), reușește să se desprindă de corp și să Încheie procesul de autocunoaștere prin starea de eliberat În viață (jivanmukta). Starea finală (kaivalya) este una de grație absolută (turya) și nimic nu-l mai poate impresiona pe practicant În viața curentă după ce
Yoga - de la suferință la libertate. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]
-
Că nici nu-i găsesc asemănare... Las'că mă mai cuget... Cred că intrase în panică alertat și de gesturile teatral-ridicole ale proaspătului moderator, de figura sfinx-glacială a moderatoarei și mai ales de rafalele de întrebări la care ar fi reușit să răspundă coerent cam în două-trei zile... O, dar ce clipe de desfătare intelectual-electorală ai pierdut neauzindu-i tirada social-filozofică, politico-administrativă și electoral-fotbalistică a domnului Gigi Becali! Apoi, vocea trandafiriu-emoțională, dar încărcată de promisiuni, a domnului Adrian Năstase repetând a
Întîia epistolă către Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12294_a_13619]
-
adevărată fobie a spionilor", unde "orice nou venit putea fi o iscoadă". Vor veni nenumărate situații-limită în Mexic, Venezuela, Columbia, Brazilia. În Amazonia mănâncă fructe, rădăcini, bucăți de șarpe și se îndrăgostește de Tude, una din femeile tribului, de unde abia reușește să evadeze. Urmează, cu alte peripeții, India și Australia, unde o cunoaște pe Regine, "o femeie superbă ce mirosea a eucalipt și a flori de portocal", întruchipare fantastică a unui continent înconjurat de ocean. Pe platoul tibetan, cu un vultur
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
se lasă convertiți la această nouă realitate spirituală. Imposibilității de a înțelege secretul i se adaugă simultan o dramă a incomunicabilității experienței-limită. Bariera comunicării dintre lumi ar fi impusă de o bănuită cenzură transcendentă. Exploratorii altei lumi, cărora le-a reușit accesul, rămân acolo. Cei de dincoace, simpli martori mirați ai unor experiențe spirituale privite cu ochi de profani, rămân pe dinafara fenomenului, cronicari uluiți ai unei transmutații probabile pe care nu o pot descrie decât în termenii unui fapt divers
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
euristică. Ca și în cazul Psaltirii în versuri, analiza Istoriei... (cea mai substanțială din carte) reia ideile din Expresivitatea involuntară, indeterminarea și indecizia stilistică a operei fiind astăzi punctele de maxim interes: "Limbajul a vrut să schimbe codul fără să reușească în intregime (...) Formulând hermetic, dovedind din mers, ca pentru a-și testa abilitatea și în acest domeniu gingaș, că poate să versifice, să muzicalizeze tot ceea ce vrea să comunice, a violat - fără s-o știe - principiul paralelismului, de parcă ar fi
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
lumină?) dirijând cu grație dansurile simple și profunde ale celui care știuse prea bine cum se cucerește publicul. Constantin Silvestri, după mulții ani de dirijorat în Anglia, Japonia, Australia și America de Sud, aflase exact ce trebuie să fie "specificul românesc". Am reușit să ne găsim locurile în teatrul de vară arhiplin (da, plin cu sutele de turiști din Evia, care sosiseră cu autocarele aici în "pustietate" pentru un strop de muzică europeană) înainte ca Iorgos Konstantinou să înceapă concertul în sol major
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
morale propriu-zise și acționează în funcție de interese strict politice, de conjunctură. Cei doi scriitori se regăsesc alături, din păcate de data aceasta, și prin comuna lipsă de ecou pozitiv a reacțiilor lor critice la adresa ideologiei și puterii totalitare sovietice, care a reușit pentru prea multă vreme să înfrângă orice opoziție internă și să manipuleze ori să cumpere numeroase conștiințe intelectuale din afară, unele oneste însă naive, altele deja manevrate de propriile grupări politice aliniate ideologiei staliniste. Calomniat de cercurile pro-moscovite din Franța
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
el să susțină legitimitatea creatoare a criticii: ŤAșadar, nu e adevărat, cum se pretinde, că fiecare critic e un scriitor ratat, ci dimpotrivă, fiecare scriitor valabil e un critic care a vrut să fie altceva decît critic, și nu a reușit decît prin puternicul spirit autocritic, condiție sine qua non a operei de artă moderneť". I se potrivesc dlui Lefter vorbele prin care d-sa îl caracterizează pe un confrate: "Scrisul lui Mircea Martin prezintă garanțiile de dreaptă rigoare etică și
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
noutatea punctelor de vedere, studiile teoretice, eseurile și articolele lui Eco sunt înzestrate cu calități literare evidente, presărate cu exemple sclipitoare (și nu de puține ori amuzante), într-un cuvânt uzează de acele "strategii textuale" care, în cele din urmă, reușesc să transforme până și pregătirea unui examen de teorie literară într-o experiență delectabilă. Toate aceste trăsături devin și mai evidente în cele mai recente cărți ale sale (mă refer la volumul apărut în 2002, Sulla letteratura, pe care îl
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
displăcea nici publicului cultivat, totuși din comparația cu romanele mai vechi, Baudolino nu poate ieși decât în pierdere. Cu cel mai recent roman al său, La misteriosa fiamma della regina Loana / Flacăra misterioasă a reginei Loana (Bompiani, 2004), Umberto Eco reușește din nou, din câte se pare, o mutare iscusită. Numai subtitlul - "roman ilustrat" - și ar fi suficient pentru a-i garanta cărții statutul de best-seller. Dar același subtitlu (ca și prezența efectivă a imaginilor) ar ajunge pentru ca noua carte să
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
ademenitor decât o "carte cu poze"!) pare să aibă în subtext o miză de alt gen (ce poate fi mai tentant pentru semiotician decât o carte în care "dialoghează" diferite tipuri de semne?) Pe scurt, Flacăra misterioasă a reginei Loana reușește atât să trezească cititorilor nostalgia primelor lecturi, cât și să reconfirme abilitatea autorului în a dezamorsa vechile tensiuni dintre experiment și romanul de consum. Un sunet cabalistic: Amarcord Începutul poveștii este dezarmant de simplu, ca să nu spunem de-a dreptul
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
concret în podul colbuit al casei bunicilor? (Nu întâmplător partea a doua - cea mai interesantă, poate - a romanului, se intitulează chiar Memoria de hârtie.) La Solara (a se remarca similitudinile fonice cu Solaris și implicit sugestia unui îndepărtat paradis), Yambo reușește să recreeze, pas cu pas, nu numai (sau nu în primul rând), propria istorie, ci mai cu seamă pe aceea a unei întregi generații. Între Giovinezza și Pipo non lo sa, între Mussolini, Salgari, Flash Gordon și canțonetele difuzate de
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
cât să-i permită un adaos de Heidegger. Mai punea puțin Marx sau Engels, pentru a nu se simți prea tare gustul de Kierkegaard. E ciudat că Ovidiu Cotruș sau Nicolae Balotă, colegii săi din Cercul literar de la Sibiu, au reușit să nu-și altereze nici unul din studiile sau eseurile lor de bază, ceea ce Radu Enescu nu a izbutit. Nicolae Balotă și-a putut reedita în 2000 fără nici o modificare sinteza din 1971 despre Literatura absurdului, dar Radu Enescu nu și-
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
suspectați că ar putea deveni cîndva ori una, ori alta. Ieșiți aproape cu totul din contemporaneitate, anesteziați de contemplația narcisiacă a unui trecut permanent recondiționat în cheie exemplară, nu facem altceva decît să recuperăm, derizoriu și mimetic, ce n-am reușit și nici n-am fost în stare să facem la vremea potrivită. Tot felul de organizații, zise civice, în numele cărora semnează nenumărați colonei și generali care și-au mutat lupta de pe frontul muncilor agricole pe frontul înalt al construcției simbolice
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
mizeria materială în care i-a prăbușit clarviziunea acestui produs al ciumei minții. P.S. Aflu cu întristare - nu și cu surprindere - că prozatorul Cristian Teodorescu a fost nevoit să plece de la conducerea săptămânalului "Cultura". Mare păcat. În doar câteva luni, reușise să creeze o revistă consistentă și independentă, departe de eternele aranjamente de culise și cumetrii din lumea culturală românească. Sau te pomenești că admirabilul comandant a fost împins să abandoneze corabia tocmai din acest motiv?!
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
ca "barbaria comunistă", "valorile tradiționale ale modului nostru de viață" și alte șabloane se înscriu în vocabularul tipic al kitsch-ului american, consideră Kundera. Căci, adaugă el, kitsch-ul este idealul estetic al tuturor oamenilor politici de pretutindeni. Ceea ce au reușit însă regimurile comuniste, cîștigîndu-și astfel niște drepturi speciale în acest domeniu, de fapt recunoașterea cuvenită oricărui novator al unui patent preexistent, a fost să absolutizeze kitsch-ul, să-l aducă pe culmi încă neatinse pînă la ele, materializate în aneantizarea
Cîte ceva despre kitsch by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12368_a_13693]
-
negată, cum ar veni. Numai că ea s-a perfecționat în ultima vreme atît de mult încît știe să recupereze ea însăși ca semn tot ceea ce oferă spectacolul societății de consum: violență, obiecte, trupuri, exotic etc. E drept, ea nu reușește să recupereze însăși moda, noutatea ca semn, pentru că noutatea este chiar garanția vizibilității. Mai mult, ea nu recuperează ca semn nimic literal, nu poate sau refuză să aplice limbajului tratamentul aplicat decorului social. Argumentul ei este că pe aproape nimeni
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
polițistť dintr-un roman echenozian, de pildă, sau compunerea școlară în ultimul roman al lui T. O. Bobe. În privința statutului social al literaturii trebuie spus doar atît: literatura poate fi aparatul imunitar al societății de consum atîta vreme cît ea reușește să recupereze conotația - transcendența - transformînd-o în semn, integrînd-o denotativului ("peretele din fund este un perete văruit"), dar în interiorul literaturii. Problema literaturii astăzi nu ține atît de necesitatea unei permanente simulări - ceea ce, pînă la urmă, nu e foarte greu - cît de
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]