1,275 matches
-
structurilor separatiste din Transnistria. A îndeplinit apoi timp de 4 ani funcția de Reprezentant special al președintelui RMN în Ucraina. Vladimir Bodnar este cetățean al Ucrainei și al al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene. El s-a declarat împotriva încercărilor de reunificare a Transnistriei cu Republica Moldova, fiind un susținător al încorporării Transnistriei în cadrul Ucrainei . În anul 2004, el a propus ca o soluție de normalizare a relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol, recunoașterea oficială a Republicii Moldovenești Nistrene și apoi crearea unei confederații
Vladimir Bodnar () [Corola-website/Science/313269_a_314598]
-
a fost trimisă spre Arrezo pentru a-l intercepta pe Hannibal. Servillius a pornit dintr-o poziție ceva mai distanță, mărșăluind de-a lungul drumului Via Flaminia alăturându-se colegului său pe care a construit-o. Hannibal nu a așteptat reunificarea armatelor consulare și și-a ridicat tabăra pe dealurile de lângă Lacul Trasimeno pentru a-i aștepta pe români. După cum relatează Polybius, "el [Hannibal] a calculat că, dacă trece în tabără și face o coborâre în cartierul de dincolo, Flaminius ar
Al Doilea Război Punic () [Corola-website/Science/317960_a_319289]
-
Teteria, hatmanul Ucrainei apusene, a dus o politică filopoloneză hotărâtă. După ce invazia sa în Ucraina răsăriteană s-a încheiat cu un eșec, Teteria a fost nevoit să demisioneze și să se refugieze în Polonia. Obiectivul lui Petro Doroșenko a fost reunificarea celor două jumătăți ale Ucrainei. El a convocat adunări ale cazacilor (Rada) cât de des a putut, încercând astfel să câștige sprijinul cazacilor săraci. Pentru ca să nu mai depindă de cazacii bogați (starșina), el a creat o armată permanentă de mercenari
Ruina (istorie) () [Corola-website/Science/319491_a_320820]
-
(expresie germană; în engleză: "GDR - Premier League") a fost, înainte de reunificarea Germaniei în 1990, nivelul de concurență. A fost elita fotbalului în Republica Democrată Germană ("Deutsche Demokratische Republik", "DDR", Germania de Est), fiind aproximativ echivalentă cu Oberliga (1945-1963) sau Bundesliga (1963-1990) din Germania de Vest. După al doilea război mondial , competiții
DDR-Oberliga () [Corola-website/Science/319913_a_321242]
-
sovietic de primăvară-toamnă (an calendaristic) programul a fost la locul lor. Aceasta necesita o rundă de tranziție în 1955 și, deși nu a fost campiaonă în mod oficial a declarat că sezon, Wismut Karl-Marx-Stadt a terminat în vârful clasamentului. După reunificarea Germaniei ultima sezon regulat DDR-Oberliga a fost jucat în 1990-1991 sub denumirea NOFV-Oberliga (Nordostdeutsche Fußballverband Oberliga). În anul următor, structura de ligă a fost grupată în sistemul german de Vest în cadrul DFB (Deutscher Fussball Bund), precum și primele două cluburi din
DDR-Oberliga () [Corola-website/Science/319913_a_321242]
-
indicate de părinți sau de reprezentantul legal; ... g) în cazul în care nu este posibilă încredințarea minorului persoanei prevăzute la art. 30 alin. (4) lit. c), să anunțe imediat cea mai apropiată reprezentanță diplomatică sau oficiu consular al României, în vederea reunificării familiale a minorului sau, după caz, să se reîntoarcă în România cu acesta. ... (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. e)-g), misiunea diplomatică sau oficiul consular sesizat are obligația de a informa imediat, direct sau prin intermediul Direcției generale
LEGE nr. 248 din 20 iulie 2005 (*actualizată*) privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273079_a_274408]
-
o perioadă de cel puțin un an sau, după caz, i s-a prelungit succesiv dreptul de ședere, în decurs de un an, pe teritoriul statului respectiv; ... b) a dobândit un drept de ședere pe teritoriul statului respectiv, în scopul reunificării familiale cu o persoană care domiciliază pe teritoriul acelui stat; ... c) a dobândit un drept de lungă ședere sau, după caz, un drept de ședere permanentă pe teritoriul statului respectiv; ... d) a dobândit cetățenia statului respectiv; ... e) a dobândit un
LEGE nr. 248 din 20 iulie 2005 (*actualizată*) privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273079_a_274408]
-
plebiscit majoritatea populației se pronunță pentru alipirea la Germania, lucru ce se petrece la 1 ianuarie 1957, când Saarland devine land german. Aceasta a fost ultima schimbare de frontieră din Europa până la căderea comunismului și a fost cunoscută ca „Mica Reunificare” (). În ianuarie 2012 coaliția guvernamentală CDU-FDP-Verzii a eșuat. Drept consecință, la 25 martie 2012 au avut loc în Saarland alegeri anticipate. Rezultatele oficiale preliminare sunt: De data asta există mari șanse pentru o coaliție „mare” între CDU și SPD. Este
Saarland () [Corola-website/Science/297275_a_298604]
-
pierde Tirolul în favoarea Habsburgilor, iar Brandenburg trece în posesia principatului Luxemburg. Prin Bula de Aur (1356) principele Bavariei a pierdut demnitatea de principe elector, aceasta fiind preluată de principii din Palatinat ("Pfalz"). În 1503 Albrecht al IV-lea a reușit reunificarea celor trei linii ale Casei de Wittelsbach. Bavaria a ocupat poziția dominantă în cadrul "Ligii Catolice" din Războiul de 30 de ani. Ca urmare a victoriilor militare repurtate de generalul Tilly, principele Maximilian I a obținut în 1623 titlul de principe
Bavaria () [Corola-website/Science/297272_a_298601]
-
(în oficial "Freistaat Sachsen", în limba sorabă "Swobodny stat Sakska") este un land în Germania situat în estul țării, la granița cu Republica Cehă și Polonia. Landul a fost reînființat după reunificarea Germaniei în 1990 și ocupă aproximativ același teritoriu cu regatul , care a existat până în 1918. Cuvântul "Freistaat" („republică”; literal „stat liber”) din denumirea oficială a Saxoniei reliefează în mod expres faptul că landul Saxonia este membru liber și egal al
Saxonia () [Corola-website/Science/297276_a_298605]
-
parte din Saxonia a devenit de zonă de ocupație sovietică, iar regiunea din estul râului Neisse, la Zittau, și provincia Silezia au fost alipite Poloniei. La 7 Octombrie 1949 Saxonia a devenit provincie a Republicii Democrate Germane. În 1990, după reunificarea Germaniei, statutul Saxoniei a fost stabilit după statutul celorlalte landuri germane, în conformitate cu prevederile constituției vest-germane, devenită Lege fundamentală (Constituție) și pentru fostele provincii ale RDG. Până la reforma administrativă din 2008, Saxonia era împărțită în 22 districte rurale și 7 orașe-district
Saxonia () [Corola-website/Science/297276_a_298605]
-
repetate ale incendiilor sau atacurilor din exterior (în secolul al XIII-lea cruciații vor jefui așezarea, mai târziu în același secol împăratul bizantin (Mihai Paleologu) însuși aplicând o represiune brutală contra călugărilor atoniți care se opuneau, ca toată tagma călugărească, reunificării bisericii creștine, ocupația musulmană (a turcilor otomani) care a început în regiune cu ocuparea Salonicului în 1430 o va sărăci, fapt care va conduce la liberalizarea regulamentului comunității, în timp ce atacurile turcești mai recente, din secolul al XIX-lea, în perioada
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
cultural, a coordonat Jdanovscina și a instituit cultul personalității lui Stalin și glorificarea Uniunii Sovietice. Scriitorii și artiștii care nu s-au conformat au devenit țintele represiunii și acuzațiilor de formalism și cosmopolitism. În 1952, Stalin a propus liderilor occidentali reunificarea Germaniei ca stat neutru, demilitarizat și nealiniat, propunerea sa fiind imediat refuzată, aceștia suspectându-l de rele intenții. În Războiul din Coreea, sovieticii și chinezii i-au sprijinit pe nord-coreeni cu forțe militare împotriva Coreei de Sud aliată cu SUA. În ianuarie
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
ocazii oficiale se cântă numai a treia strofă din el. De fapt, primele două strofe nu sunt interzise, însă nu se cântă la ocazii oficiale, deoarece ele mai sunt încă deseori percepute ca o expresie a naționalismului și nazismului. După reunificarea Germaniei în 1990, " Das " a fost adoptat ca imn al Germaniei reunite. Până în 1990, RDG a avut un alt imn, intitulat Auferstanden aus Ruinen - (Ridicați dintre ruine). Acestea sunt versurile "" asa cum au fost scrise de Hoffmann von Fallersleben. Doar
Lied der Deutschen () [Corola-website/Science/296609_a_297938]
-
ore după proclamarea independenței noului stat (27 august 1991). Din declarația guvernului român, făcută cu acest prilej, reiese clar că, în viziunea autorităților de la București, independența Moldovei era considerată o formă de emancipare de sub tutela Moscovei și un pas spre reunificarea cu România. În prezent, România concepe relația sa cu Republica Moldova pe două coordonate majore: afirmarea caracterului special al acestei relații, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiții - realități ce nu pot fi eludate sau negate; dimensiunea europeană a cooperării
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
până în 1998 nu a mai avut loc o reformă majoră a ortografiei. În 1998 s-a ajuns la decizia reformării regulilor ortografice, adică la așa zisa ortografie germană „nouă”, pentru care lingviștii germaniști din patru state germanofone, RFG, RDG (până la reunificare), Austria și Elveția (cantoanele germanofone) s-au consfătuit timp de decenii. Noua ortografie este obligatorie în Germania numai pentru școli și anumite instituții de stat. Situația legală din Germania este ceva mai complexă din cauza structurii federale a statului, cu administrației
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
țară care face asta. La 21 decembrie 1991 Republica Moldova semnează actul de constituire a Comunității Statelor Independente. În 1992 Republica Moldova devine stat-membru al Organizației Națiunilor Unite. Înainte de proclamarea independenței, în țară a apărut o mișcare a băștinașilor majoritari, care sprijinea reunificarea Republicii Moldova cu România, dar și mișcări secesioniste care pledau pentru despărțirea unor teritorii (Transnistria, Găgăuzia) de Moldova. Cele din urmă, forțe separatiste, au proclamat unilateral independența teritoriilor respective. Au urmat o serie de ciocniri armate între trupele de ordine ale
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
germane s-au reunificat, prin aceea că în fosta RDG au fost înființate landuri (așa cum existau deja în RFG), landuri care, ceva mai târziu, au aderat oficial la RFG, adoptând și constituția RFG numită "Grundgesetz". Tratatul care a definit această reunificare se numește Tratatul doi plus patru (a fost încheiat de către cele două state germane și cele patru puteri care dețineau suveranitatea asupra întregii Germanii: SUA, Regatul Unit, Franța și URSS). Prin semnarea acestor acte, Republica Democrată Germană a încetat să
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
Bonn-Berlin, adoptat de Parlament la data de 10 martie 1994, Berlin a devenit, încă o dată, capitala Germaniei Întregite, în timp ce Bonn a obținut statutul unic de "Bundesstadt" (oraș federal), păstrând câteva ministere federale. Remutarea guvernului a fost finalizată în 1999. După reunificare, Germania a luat un rol tot mai activ în Uniunea Europeană și NATO. Germania a trimis forțe de menținere a păcii pentru a asigura stabilitatea din Balcani și a trimis o forță militarăgermană în Afganistan, ca parte din efortul NATO pentru
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
după Franța și Regatul Unit). În 2004, mulți evrei din fostele republici sovietice s-au stabilit în Germania (de două ori mai mulți ca în Israel), totalul populației evreiești ajungând la mai mult de 200.000, în comparație cu 30.000 înainte de reunificarea Germaniei. Orașele mari cu importante populații evreiești includ Berlin, Frankfurt și Munchen. Aproximativ 250.000 de budiști locuiesc în Germania, 50% dintre ei sunt imigranți din Asia. Conform sondajului Eurobarometru 2005, 47% din cetățenii germani sunt de acord cu afirmația
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
din ce în ce mai mult, determinate de acordurile dintre membrii Uniunii Europene și de legislația europeană privind piața comună. Germania a adoptat moneda europeană unică euro, iar politica ei monetară este stabilită de Banca Centrală Europeană, cu sediul la Frankfurt pe Main. După reunificarea Germaniei din 1990, nivelul de trai și veniturile anuale au rămas sensibil mai mari în fosta Germanie de Vest. Modernizarea și integrarea economiei din estul Germaniei de azi continuă să fie un proces de lungă durată și se prevede că
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
provincia seniorală. Moștenitorul lui Bolesław Krzywousty, Henric din Sandomierz, a fost duce al Sandomierzului pe care l-a primit în 1146. Vladislav al II-lea Exilatul a devenit primul senior. În perioada fragmentării teritoriale au avut loc unele încercări de reunificare a teritoriului, dar încercările au eșuat sau au fost de scurtă durată. Una dintre cele mai reușite a fost cea a „Henricilor silezieni” („"Henrykowie Śląscy"”), Henric I cel Bărbos și Henric al II-lea cel Pios. Ei au unit două
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
După cel de-Al Doilea Război Mondial, orașul a fost împărțit; Berlinul de Est a devenit capitala Germaniei de Est, iar Berlinul de Vest a devenit "de facto" o enclavă a Germaniei de Vest, îngrădit de Zidul Berlinului (1961-1989). În urma reunificării Germaniei din 1990, Berlinul a devenit din nou capitala întregii Germanii. Berlin este un oraș global al culturii, politicii, mediei și științei. Economia sa are la bază firme de înaltă tehnologie și sfera serviciilor. Orașul are o gamă diversă de
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
evanghelice libere, șase congregații a Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (mormone), o biserică veche-catolică și o biserică anglicană în Berlin. Berlin are 76 moschei, 11 sinagogi și două temple budiste, în afară de grupurile umaniste și ateiste. În urma reunificării din 3 octombrie 1990, Berlin a devenit unul dintre cele trei orașe land ale Germaniei, printre cele 16 landuri ale țării. Parlamentul orașului și landului este Casa Reprezentanților ("Abgeordnetenhaus"), care în prezent are 141 de locuri. Corpul executiv al Berlinului
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
rândul lor sectoarele se subîmpart în cartiere ("Ortsteil" și "Ortslage"). Berlin întreține parteneriate oficiale cu 17 orașe. Înfrățirea dintre Berlin și alte orașe a început cu înfrățirea cu Los Angelesul în 1967. Parteneriatele Berlinului de Est au fost anulate după reunificarea Germaniei, iar mai târziu au fost parțial restabilite. Parteneriatele Berlinului de Vest erau limitate la nivel sectorial. În timpul Războiul Rece, parteneriatele reflectuau diferitele blocuri de putere, Berlinul de Vest având parteneriate cu capitalele occidentale, iar Berlinul de Est având parteneriate
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]