1,570 matches
-
cu aleasa și timpul sacru al cosmosului, reîncărcat acum cu energie fertilă. Portrete de eroi în mișcare Actualizarea modelului eroic cu valențe cosmogonice asigură stabilitatea universului profan, ale cărui dimensiuni spațiale și temporale sunt marcate la intervale bine delimitate de revărsarea sacrului. Protagoniștii „domesticirii” neantului păstrează trăsăturile arhetipale cerute de victoria asupra monstrului etern și cele mai multe date asupra lor le descoperim în baladele fantastice. Dacă în colindele de fecior este pe larg dezvoltată dominanta solară, basmele și baladele întregesc portretul și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unor termeni diferiți; procedeul înregistrează o utilizare largă în planul onomastic folcloric. În basme, calul este Galben-de-Soare, iar preopinentul arhetipal se cheamă Jumătate-de-omcălare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop. Personajele denumite prin procedeul compunerii fantastice sunt entități complexe, imposibil de cuprins în cuvinte din planul cotidian. Revărsarea sensurilor dintr-un lexem în altul instaurează dimensiunea sacrului în care totul pare familiar, datorită simțirii tradiționale superioare, dar nu seamănă cu nimic din profan. Un alt procedeu constructor de aură mitică se bazează pe apozițiile dezvoltate: Petrea FătFrumos, șteblâ
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
conferă ritmicitate baladei, nu are doar marca apropierii afective a instanței epice, ci, mai ales, circumscrie acțiunile protagonistului destinului general al ființei umane în Lume. Eroul regenerează, prin gesturile lui, întreaga existență în cosmosul salvat și de această dată de revărsarea haosului. Mistricean s-a născut și a crescut pentru fiecare locuitor al profanului. Sintagmă frecventă în folclor, „nici departe, nici aproape” numește linia de frontieră între nivelurile ontologice, e un hiatus spațial, „dincoace de sacru, dincolo de profan” (Ion Șeuleanu). E
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
soarele sunt explicate de Mircea Eliade prin „legătura mistică dintre lună și femeie”. Tabloului îi lipsește dramatismul, fecioara apare integrată materiei primordiale, pe care are capacitatea de a o domina magic. Simpla ei prezență, statică și acvatică prin decor, controlează revărsarea neantului. Atrage atenția cromatica prin care se conturează imaginea fecioarei: între negru și alb. Toate colindele consultate vorbesc despre eroine cu ochi negri, aflate în leagăn de mătase: „Dar în leagăn cine șade?/ Șade Silvia doi ochi negri” (Sâmbăta-de-Sus - Făgăraș
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
constituie, așadar, domeniul distinct al inițierii, catalizatorul forțelor creatoare ale neofitului - fecioară. Sintagma recurentă în texte a mării mari, fără margini, are o amplitudine hiperbolică, ce acoperă întreg planul orizontal al lumii. Axa adâncimii vine însă și ea să completeze revărsarea de ape premergătoare genezei: „Marea-i marea-i, mărgini n-are;/ Leri domnesc/ Da’ diadâncă niși potrivă” (Dubău - Transnistria). Fără limite spațiale și fără fund, apa aceasta pare exact acea fons et origo în care Mircea Eliade vede „matricea tuturor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
gura spre prăpăstii”. Imposibilitatea de a părăsi lăcașul infernal indică începutul etapei de izolare a fetei smulsă din profan printr-un fenomen în acord cu ființa sa. Conștientizarea schimbării din viața sa provoacă plânsul fetei de măritat, care devine omolog revărsării apelor: „Nu știu, coase ori descoase/ Lăcrămioare pe față varsă” (Purcari - Suvorov). Ca și plânsul materiei aflată la început, lacrimile ei marchează efortul prin care se ivește creația. Ființa îi este absorbită în procesul de repunere de la capăt a lumii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Valoarea magică a leagănului în care dominanta statică este recunoscută se conjugă cu acțiunile subsumate legării: fata coase, chindisește, țese daruri de nuntă. Mai mult, recluziunea ei are o dominantă auditivă excepțională, cântecul știut de fecioară putând opri apele din revărsare și tulbura împărații. Recluziunea - formă a morții initiatice. Apropierea critică a momentului inițiatic este marcată de necesitatea îndepărtării fecioarei din planul cotidian, concretizată fie prin închiderea într-un turn ce îi reduce dramatic accesul la lumină, fie prin alungarea de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o ipostază feminină florală, fecioara care își transformă trupul în plantele ale căror taine ea le cunoaște. „Zâna” florilor constituie mireasa lumii renăscute, e fata care poartă în spirit calomfir, are brațe iscusite și erotism latent, delicat. Mâlul rămas în urma revărsării apelor conține germenii fecundității maxime, fiindcă înglobează pământul și apa într-un întreg. Florile crescute din el cheamă fetele prin coordonate inițiatice: acvatic, estetic, fertilitate telurică: „Pe luncile soarelui,/ Flori vinețioare de măr!/ Grele ploi plouatu-mi-au,/ Luncile s’au noroit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și calitățile preluate de la o specie sacră indică adevăratul motiv al incursiunii eroice, înfruntarea fiarei distructive nefiind altceva decât modalitatea de obținere a miresei ideale. O altă voce autoritară aparține unui animal subsumat și el simbolisticii solare. Cerbul ce provoacă revărsarea apelor i se adresează flăcăului, pentru a marca simbolic începutul de lume: „Intră-n râu și până-n brâu/ Și de corn tu să m-apuci,/ La margine să mă tragi./ Voinea bine-l d-ascultară” (Mlăceni - Vâlcea). Strunirea fiarei prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ei nu propun nimic în loc, dar s-ar simți bine dacă am dispărea. E greu, probabil, să accepte că întru slujirea literaturii române este loc pentru toată lumea. Nimeni nu-i oprește să-și facă propriile reviste, edituri etc. Astfel de "revărsări" bahluviene sunt lămuritoare și benefice pentru limpezirea unor raporturi. De câte ori am fost atacați am ieșit mai întăriți și plini de acuratețe revistele au fost mai valoroase, cărțile mai consistente. Pescuitorii în ape tulburi preferă semnarea a diverse declarații belicoase, în loc să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
îi provoacă dureri. * Unii bărbați o fac pe cocoșii, dar cotcodăcesc precum găinile. * Bețivul are chef de băut abia după ce s-a îmbătat. * Paharul plin inspiră optimism, cel gol exprimă speranță. * Ca și trăsnetele, nici tristețile nu cad din senin. * Revărsările de ape scot la suprafață gunoaiele; la fel și revărsările sociale. * Când a fost lăsat la vatră, el s-a urcat pe cuptor. * Ca să nu-l mai înțepe țânțarii, și-a pus vestă antiglonț. * Nu e înarmat, dar vrea să
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
cotcodăcesc precum găinile. * Bețivul are chef de băut abia după ce s-a îmbătat. * Paharul plin inspiră optimism, cel gol exprimă speranță. * Ca și trăsnetele, nici tristețile nu cad din senin. * Revărsările de ape scot la suprafață gunoaiele; la fel și revărsările sociale. * Când a fost lăsat la vatră, el s-a urcat pe cuptor. * Ca să nu-l mai înțepe țânțarii, și-a pus vestă antiglonț. * Nu e înarmat, dar vrea să împuște o slujbă. * Ca să funcționeze bine, orice aparat de partid
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
că Ivașcu le era vecin, locuia la trei case mai încolo, intervenție care l-a făcut pe Arghezi să ricaneze: „Da, e vecinul nostru, cum să nu, dar ce mă leagă acum de el este numai trotuarul.“ Oare aceste iuți revărsări de venin verbal (nepreschimbat în miere), la care am asistat în acea oră petrecută la Arghezi, îl defineau ca om rău? Era rău Arghezi cu oricine îi ieșea în cale, cum s-a tot spus, cu oricine în afară, bineînțeles
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
fi putut spune, cu mare discreție, în compania contrastantă a unor comeseni hăpăitori și guralivi, ființe rudimentare, ai fi zis, chiar dacă nu erau. Păreau însă astfel în comparație cu el. Era însă și celălalt Stancu, omul violențelor, al reacțiilor intem pestive, al revărsărilor neașteptate de mânie, al „crizelor“, autentice sau numai jucate, uneori numai jucate. Dorea să obțină neapărat ceva sau să iasă din vreo încurcătură, și alegea această cale a marilor izbucniri de mânie, cu atât mai „necontrolate“, mai vehemente și mai
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
iubitoare de spectacol, o făcea întotdeauna în forță. Una-două și din mai nimic devenea vehement, abătând asupra noastră un uragan de vorbe mustrătoare. Ceva din factura înfurierilor spectaculare ale lui G. Călinescu trecuse și în comportarea publică a discipolului său. Revărsările mânioase ale directorului nostru ajungeau însă în redacție, cel mai adesea, prin intermediul comunicării telefonice. De teama vizitatorilor inoportuni, Ivașcu se baricadase în locuința din Bulevardul Aviatorilor, unde i se trimiteau, de mai multe ori pe zi, șpalturi, machete, sumare etc.
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și de-acum înainte, nu încape nici o îndoială, agresiunea atacurilor josnice generate de ura înfrânților săi, ori a celor care suferă împreună cu ei. În trecutul regim, revistele Luceafărul și Săptămâna erau, cum se știe, canalele prin care dejectau, asupra sa, revărsările de ură. Azi, într-o normală continuitate, același oficiu îl fac publicațiile național-comuniste prea bine știute. Ca număr, ele s-au înmulțit. Polemic este Mircea Iorgulescu atât în critica literaturii la zi, cât și în explorările sale istorico-literare. Poate nu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ajuns la concluzia că ea se constituia pe un fals psihologic. Falsul constă în aceea că i se atribuia copilului felul de-a reacționa față de război al omului matur, sentimentul acestuia că războiul era o nenorocire cumplită, o grozăvie, o revărsare a infernului pe pământ, cum și este. Or, copilul percepe altfel decât omul matur ceea ce i se întâmplă, cu o accentuată disponibilitate de a și reprezenta existența feeric. În copilul normal sunt active resursele sufletești ale trăirii feerice, indiferent de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
În mod particular, fiecare civilizație să-și alcătuiască propriul calendar, diferit de toate celelalte, inclusiv prin prima zi, dar care era Întotdeauna un eveniment ciclic al naturii locului, eventual corelat cu unul astronomic. Egiptenii, de exemplu, Își acordau calendarul cu revărsarea Nilului - ceea ce Însemna efectiv Viață - ori dacă vreți, cu apariția la orizont a lui Sirius. În paranteză fie spus, acum, de când cu barajul de la Assuan, Nilul nu se mai revarsă; principala particularitate a locului a dispărut, laolaltă cu multe tradiții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
până la Tulcea, de acolo m am îmbarcat pe „pasagerul” Trotuș, un fost vas militar care după scoaterea din serviciul militar a fost amenajat ca vas de pasageri și care făcea o singură cursă pe zi de la Tulcea la Sulina (la revărsarea Dunării în mare), iar a doua zi făcea cursa înapoi spre Tulcea. M-am împrietenit repede cu Comandantul Secund Bivolaru, ofițer tehnic, cu care am purtat interesante discuții privind tehnica navigației, construcția navelor, a motoarelor pentru nave precum și amănunte privind
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cîteva coliere din aceleași paie; Îl chema Benjamín, dar nu vorbea spaniolă aproape deloc. Un pic deasupra omoplatului stîng avea o cicatrice datorată unei Împușcături de la o distanță mică, din cauza unei „vinganza“∗, potrivit spuselor sale. Întreaga noapte a fost o revărsare de țînțari ce se luptau pentru carnea noastră aproape virgină. CÎnd am aflat că este posibil să ajungi din Manaos În Venezuela pe rîu, starea noastră psihică s-a Îmbunătățit remarcabil. Următoarea zi a trecut calm și am dormit cît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de suprafață. Începusem a neglija fondul și dădeam întâietate aparențelor... Nu o știam, poate, dar o simțeam și lucrul acesta îmi făcea rău. Tu însă mi-ai vorbit... și vorba ta a fost pentru mine asemenea unei iluminări, a unei revărsări de înțelegere față de mine însumi, și sufletul mi-a fost cuprins de o bucurie, de o încredere, de o speranță fără margini... Sunt omul cel mai sincer de pe lume. E poate o calitate, dar poate fi și un defect... În
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
caldarâm pentru pavarea a tot felul de infernuri... Căci anul 1953 nu a fost numai anul morții lui Stalin, ci mai cu seamă anul celui de-al treilea Festival Mondial al Tineretului care urma să se desfășoare la București! Anul revărsării peste hotarele îngrădite ale țării a tot ce era tinerețe, dragoste și entuziasm din toate cele patru zări ale atlaselor de geografie... Anul 1953 era anul primului contact cu Lumea largă, anul mincinoasei speranțe de mai frumos și de mai
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ale fiecăruia), socialismul își sporește forța la infinit și se dovedește a fi cel mai uman sistem social din istoria omenirii. El demonstrează și asigură posibilitatea suprapunerii de semnificații a două noțiuni decisive pentru progres: eticul și umanul. Sudura lor, revărsarea unuia în celălalt sunt hotărâtoare pentru profilul omului de mâine - căruia comunismul, constructor sau gânditor pasionat de azi este o anticipare.“ (Tribuna, 31 august 1972) „Pășim în 1979 cu satisfacția că țara noastră, prin glasul celui mai autorizat reprezentant al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în fiecare clipă, construiesc comunismul Și că strungul meu e cheia universului...“ („Un mod de a gândi muncitorește“, Orizont, 1 decembrie 1977) TURCUȘ Aurel „Ămelodia «Tricolorul» a fost o expresie emoționantă, mobilizatoare, a unei permanente aspirații naționale, acum, această neasemuită revărsare sufletească, prin graiul muzicii, este expresia unei realități grandioase, trăită plenar de întregul nostru popor. Și prin urmare, melodia aceasta a căpătat o deplină legitimitate să i se consacre dreptul de a fi învelișul sonor al dreptului tricolor național, în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
calotei craniene. Foarte repede am învățat și eu să duc găleata cu apă pe cap, treabă deloc ușoară pentru un neinițiat. Trebuie să ai un mers lin, cu pași măsurați, cu mlădieri ale trupului astfel ca să previi balansarea găleții și revărsarea apei peste margini. Când am aflat că școala și colegii mei se află la Craiova, găzduiți la Liceul „Gheorghe Chițu”, am plecat acolo. A fost o adevărată aventură. Trenurile supraaglomerate, cu călători pe scări, pe tampoane și pe acoperișuri, circulau
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]