7,557 matches
-
aceea a secundarului: „În critica literară, ca și în alte discipline, un model teoretic trece întotdeauna printr-un proces de adaptare atunci cînd se confruntă cu o bogăție de material concret și încearcă să îi facă față”341. În prelungirea revendicărilor textualiștilor, de care au fost într-o măsură considerabilă influențați, scriitorii români din generația ’80 au încercat să modifice însuși statutul universului literar, „considerat altădată de gradul al doilea”. În articolul citat, Ion Bogdan Lefter (indiscutabil unul dintre criticii cei
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
prin care se obțin acestea output-uri. De altfel, acest model neoclasic mai poartă și denumirea de modelul Input - Output sau abordarea organizației ca mașină (tehnologie) productivă. Odată cu dezvoltarea teoriilor behavioriste, procesele interne ale firmei (structura de guvernare a organizației, revendicările asupra organizației, raporturile de putere, normele etc.) devin esențiale În explicarea comportamentului, Îndeosebi a performanțelor economice ale firmelor. Firmele sunt structuri sociale care agregă o multitudine de interese și indivizi maximizatori, iar comportamentul firmei, output-ul social, depinde de modul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
moderne. Totuși explicația pornește de la premise contestabile. Distribuirea beneficiilor rezultate din creșterea eficienței este o decizie mai degrabă politică și simbolică (se bazează pe anumite percepții și modele mentale subiective), decât una tehnică. Se asumă că modalitatea de alocare (de revendicare) a beneficiilor rezultate din creșterea valorii de piață a firmei pentru actorii constitutivi (părțile contractante În cadrul firmei sau „investitori” În sens larg: acționarii, forța de muncă, furnizorii de materii prime, comunitatea, clienții etc.) este una „normală”, „competitivă”; aceștia primesc „prețul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
difuză” exprimată atunci când există o diversitate având ponderi relativ egale a intereselor financiare (și deci a scopurilor) actorilor constitutivi. Pentru cei doi autori Însă, actorii constitutivi sunt doar deținătorii de capital: acționari ce subscriu capital, acționari interni (manageri) și creditori, revendicările asupra „proprietății” fiind Împărțite doar Între acești actori. Forța de muncă, comunitatea sunt omise În analiză Între grupurile ce ar avea „investiții” În organizație Întrucât autorii consideră că aceștia Își tranzacționează aportul la prețul celei mai bune utilizări alternative. Ei
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la prețul celei mai bune utilizări alternative. Ei folosesc termenul de „proprietate difuză” a acționarilor, creditorilor, managerilor În corporația modernă, comportamentul acesteia fiind, susțin autorii, „social responsabil”, În virtutea funcției sociale a organizațiilor de generare a bunăstării sociale. Autorii limitează astfel revendicările asupra firmei (inclusiv stabilirea obiectivelor organizației) la revendicări financiare ale proprietarilor legali - deținătorilor de capital (residual claimants) și la revendicările pecuniare și non-pecuniare (mărimea biroului, serviabilitatea subalternilor etc.) ale managerilor. Costurile agenției reprezintă compromisul deținătorilor de capital (a intereselor fondatoare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
folosesc termenul de „proprietate difuză” a acționarilor, creditorilor, managerilor În corporația modernă, comportamentul acesteia fiind, susțin autorii, „social responsabil”, În virtutea funcției sociale a organizațiilor de generare a bunăstării sociale. Autorii limitează astfel revendicările asupra firmei (inclusiv stabilirea obiectivelor organizației) la revendicări financiare ale proprietarilor legali - deținătorilor de capital (residual claimants) și la revendicările pecuniare și non-pecuniare (mărimea biroului, serviabilitatea subalternilor etc.) ale managerilor. Costurile agenției reprezintă compromisul deținătorilor de capital (a intereselor fondatoare prin care se exprimă) față de interesele managerilor. Cu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
comportamentul acesteia fiind, susțin autorii, „social responsabil”, În virtutea funcției sociale a organizațiilor de generare a bunăstării sociale. Autorii limitează astfel revendicările asupra firmei (inclusiv stabilirea obiectivelor organizației) la revendicări financiare ale proprietarilor legali - deținătorilor de capital (residual claimants) și la revendicările pecuniare și non-pecuniare (mărimea biroului, serviabilitatea subalternilor etc.) ale managerilor. Costurile agenției reprezintă compromisul deținătorilor de capital (a intereselor fondatoare prin care se exprimă) față de interesele managerilor. Cu cât costurile agenției sunt mai mari, cu atât interesele ultimilor sunt mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
regulilor presupune o viziune simultan conflictuală și integrantă În care diferențialul de putere Între actori poate explica impunerea anumitor concepții (ce devin Împărtășite) În defavoarea altora. O analiză a comportamentului organizațional din perspectivă instituționalistă ar presupune mai Întâi identificarea intereselor (sau revendicărilor) exprimate În respectiva organizație, a puterii asociate acestora dar și a legitimității lor În termenii unor valori În sine sau a unor funcții sociale, exprimate În discursul public sub forma unor concepții sociale generale cu privire la natura și rostul organizației. Aceasta
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a programelor de management, de exemplu) ceea ce determină și normativitatea sa. Astfel, comportamentul real al organizațiilor ce se ghidează după acest concept (sau performanța și legitimitatea acestor organizații) pot fi explicate tocmai prin valoarea intrinsecă pe care societatea o recunoaște revendicărilor de sorginte legală, etică sau filantropică asupra organizațiilor. Acest concept privind comportamentul organizațional responsabil devine o construcție culturală a societăților moderne; el se transformă astfel Într-un factor constrângător la nivel normativ și cognitiv. Faptul că organizațiile știu că aceste
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ca atare și sunt responsabili față de constituenții (stakeholders) acesteia și nu doar față de proprietarii legali (deținătorii de capital). Ei sunt agenții autorizați de societatea rațională pentru satisfacerea intereselor tuturor constituenților, tuturor celor care au investit În organizație și care au revendicări de o natură sau alta asupra organizației - nu doar ai acționarilor. Teoria „investitorilor” a fost formulată ca o critică la adresa doctrinei acționariatului (stockholder doctrine) din teoria economică care prevede că responsabilitatea de bază a managerului este maximizarea rezultatelor În favoarea proprietarilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acționariatului (stockholder doctrine) din teoria economică care prevede că responsabilitatea de bază a managerului este maximizarea rezultatelor În favoarea proprietarilor legali ai firmei (residual claimants); responsabilitatea managerilor față de acționari ar aduce cu sine și creșterea beneficiilor sociale. Teoria „investitorilor” sau managementul revendicărilor multiple (stakeholder management) a fost formulată atât pentru a explica (caracter descriptiv), cât mai ales pentru a ghida (caracter instrumental), a Întemeia cognitiv, științific un anumit tip de comportament al organizațiilor ce ia În calcul impactele sociale mai generale. Teza
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
neoclasic, semnificațiile pe care managerii le atașează actului de conducere sau felului În care anumite corporații sunt conduse În realitate (Clarkson, 1991). Din perspectivă instrumentală, teoria, În conjuncție cu date empirice, este utilizată pentru a stabili eventualele legături Între managementul revendicărilor multiple și performanța corporațiilor măsurată clasic, prin profitabilitate. Carrol și Buchholtz (2000) se referă astfel la abordarea strategică prin care constituenții (investitori - stakeholders) sunt imaginați ca simpli factori ce trebuie luați În considerare În Îndeplinirea scopurilor organizației de a produce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sus (Mihăilescu, 2004:49-51). Managementul devine procesul politic de echilibrare a intereselor diverse având responsabilitate față de toți constituenții, În mod egal, și nu doar față de acționari (deținătorii de capital). Donaldson și Preston (1995) argumentează că abordarea normativă constituie fundamentul teoriei revendicărilor multiple prin care se admite relevanța intereselor constituenților În scopuri de cercetare, intervenție sau de principiu. Odată recunoscut statutul moral al intereselor constitutive, trebuie căutate criteriile, fie acestea norme sociale sau principii etice, pe baza cărora managerii vor adopta decizii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
DOUA Orientări centrale în teoriile politice feministe Capitolul III - Feminismul liberal 87 1. Idealuri normative în teoriile liberale 87 2. Evoluția feminismului liberal 91 2.1. Feminismul liberal clasic 91 2.1.1. Prima lucrare de teorie politică feministă: O revendicare a drepturilor femeii 92 2.1.2. Aservire și emancipare: John Stuart Mill și Harriet Taylor 94 2.2. Feminismul liberal românesc clasic 96 2.2.1. Superioritate morală, inferioritate politică: femeile în gândirea liberală românească 96 2.2.2
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
25. Pe acest fond cultural, găsești destule motive să fii uneori inumană față de alte femei, poate chiar față de cele mai apropiate: fiica, mama, sora, soacra, prietena 26. Politic poți să nu ai nici un drept 27. Uneori, după intense eforturi de revendicare ale mișcărilor feministexe "„feminist", încep să ți se recunoască astfel de drepturi. Poți vota la alegeri locale, poți vota și la cele generale, poți să candidezi pentru a fi aleasă. Și faci acest lucru. De obicei, votezi. Candidezi mult mai
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
iluminist. A avut un impact important în lumea modernă, în discuțiile despre universalizarea cetățeniei și a drepturilor. Începuturile feminismului modern sunt localizate în apariția și ecourile lucrării lui Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", A Vindication of the Rights of Woman (O revendicare a drepturilor femeii) (1792). Semnificația minimală a gândirii de tip feminist este următoarea: a) Femeile sunt sistematic aservite (oprimate) în grade diferite în toate tipurile de culturăxe "„cultură" și civilizație, în mod universal, pentru că sunt femei. b) Relațiile de gen
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Lozinca introdusă de către feminismul anilor ’60: Ceea ce este personal este politicxe "„ceeaceestepersonalestepolitic" a produs mutații semnificative care au condus spre dezvoltarea teoriei politicexe "„teoriepolitică" feministexe "„teoriepoliticăfeministă". Teoria politică feministăxe "„teoriepoliticăfeministă" s-a dezvoltat în legătură cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă", argumentând în favoarea revendicărilor solicitate de către femei, teoria fiind adeseori chiar avangarda acestor revendicări (pentru o tratare dezvoltată a mișcării feministe,xe "„feminist" vezi Popescuxe "„Popescu,Liliana", 2004): a) Primele mișcări feministe au vizat schimbări legislative prin campanii pentru: dreptul la votxe "„dreptullavot", la
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
politicxe "„ceeaceestepersonalestepolitic" a produs mutații semnificative care au condus spre dezvoltarea teoriei politicexe "„teoriepolitică" feministexe "„teoriepoliticăfeministă". Teoria politică feministăxe "„teoriepoliticăfeministă" s-a dezvoltat în legătură cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă", argumentând în favoarea revendicărilor solicitate de către femei, teoria fiind adeseori chiar avangarda acestor revendicări (pentru o tratare dezvoltată a mișcării feministe,xe "„feminist" vezi Popescuxe "„Popescu,Liliana", 2004): a) Primele mișcări feministe au vizat schimbări legislative prin campanii pentru: dreptul la votxe "„dreptullavot", la a fi parte contractantă deplină, la proprietate, legalizarea avorturilor, legislația
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
condiție drept „condiția femeii”, în ciuda multelor asemănări via patriarhatxe "„patriarhat". Au existat numeroase personalități care reprezentau preponderent femeile muncitoare (Clara Zetkinxe "„Zetkin,Clara", Rosa Luxemburgxe "„Luxemburg,Rosa", Lily Braunxe "„Braun,Lily", Inessa Armandxe "„Armand,Inessa", Aleksandra Kollontaixe "„Kollontai,Alexandra"), dar revendicările feministexe "„feminist" din interiorul mișcării socialiste au fost în general ignorate de bărbați, pe principiul că „problema femeilor” era secundară în raport cu „problema socialistă” și cu lupta de clasă. Chiar și femeile din mișcarea socialistă s-au lăsat convinse, treptat, că
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ideilor liberale le întâlnim în contextul teoriilor feministexe "„feminist" de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", Condorcetxe "„Condorcet", Theodore von Hippelxe "„vonHippel", vezi Vogelxe "„Vogel,Ursula", 1995). 2.1.1. Prima lucrare de teorie politică feministă: O revendicare a drepturilor femeiitc "2.1.1. Prima lucrare de teorie politică feministă \: O revendicare a drepturilor femeii" Fondatoarea feminismului liberal este Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", feministăxe "„feministă" britanică. Ea este prima teoreticiană a feminismului iluminist, sub influența radicalismului democratic a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
-lea (Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", Condorcetxe "„Condorcet", Theodore von Hippelxe "„vonHippel", vezi Vogelxe "„Vogel,Ursula", 1995). 2.1.1. Prima lucrare de teorie politică feministă: O revendicare a drepturilor femeiitc "2.1.1. Prima lucrare de teorie politică feministă \: O revendicare a drepturilor femeii" Fondatoarea feminismului liberal este Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", feministăxe "„feministă" britanică. Ea este prima teoreticiană a feminismului iluminist, sub influența radicalismului democratic a lui Rousseauxe "„Rousseau,Jean-Jaques" și a întregii mișcări teoretice pentru drepturile universale ale omului
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și a întregii mișcări teoretice pentru drepturile universale ale omului și ale cetățeanului. Este socotită o veritabilă pionieră a feminismului modern, în plan intelectual. Lucrarea sa de mare notorietate și influență este A Vindication of the Rights of Woman (O revendicare a drepturilor femeii), 1792. Această lucrare a apărut cu 50 de ani înainte de mișcarea femeilor pentru sufragiu universal. Ideile cuprinse în A Vindication se înscriu în tradițiaxe "„tradiție" liberală inaugurată de John Lockexe "„Locke,John", accentuând egalitatea în drepturixe "„egalitateîndrepturi
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
lor este preponderent liberală): „Din punct de vedere al culorii politice, femeia înainte de a fi conservatoare, liberală, junimistă, democrată, naționalistă, radicală, progresistă, socialistă, legitimistă, clericală ea trebuie să fie «Feministă». Femeile trebuie să se unească sub un singur steag, steagul revendicărilor feministexe "„feminist"” (Eugenia de Reuss-Ianculescu18). „Chestiunea feminismului este o chestiune de umanitate și de civilizație, căci e vorba de a ridica jumătatea omenirii la cel mai înalt grad de culturăxe "„cultură" morală (subl. M.M.). Femeile și bărbații pot să meargă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
între asociația feministelor liberale Drepturile femeii (rezultată în 1913 din transformarea asociației Emanciparea femeii, condusă de Eugenia de Reuss-Ianculescuxe "„deReus-Ianculescu,Eugenia") și asociația feministelor socialiste, Cercului feminin socialist. Prima asociație, cea de orientare liberală, avea în programul său toate marile revendicări politice și economice: vot, proprietate, egalitatexe "„egalitate" de tratament, salarii egale la muncă egală și se racordase deplin la mișcarea sufragetelorxe "„sufragete". Ea a propus celei de-a doua să trimită împreună un memoriu Corpurilor legiuitoare privind acceptarea votului și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ideea că feminismul este un atentat la putereaxe "„putere" și autoritatea bărbătească, iar femeile, adevăratele femei (cele care își asumă diferența), nu vor putereaxe "„putere" în chipurile ei masculinexe "„masculin". Feminismul nu mai trebuie să fie „politic” în sensul marilor revendicări, ci cel mult să vizeze micropoliticixe "„micropolitici" (vezi Mannxe "„Mann,Patricia", 1994). În acest context, prin feminism înțeleg toate tipurile de idei, teorii și politici care promovează și conduc la exercitarea drepturilor femeilor la autonomiexe "„autonomie", autoafirmare, precum și la creșterea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]