2,802 matches
-
în 1999, a 140 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova și Țara Românească. După cum este lesne de observat, aversul plachetei (fig. 30av) aduce că noutate o imagine a domnitorului Al. I. Cuza nevalorificata, până acum, în gravura medalistica, iar reversul (fig. 30rv) imortalizează prima imagine medalistica a Palatului de la Ruginoasa. Medalia reprodusa în figurile 31av și 31rv, așa cum aflăm din inscripția reversului, marchează un eveniment petrecut în 24 ianuarie 2007. Informațiile pe care le-am mai obținut nu clarifica în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
30av) aduce că noutate o imagine a domnitorului Al. I. Cuza nevalorificata, până acum, în gravura medalistica, iar reversul (fig. 30rv) imortalizează prima imagine medalistica a Palatului de la Ruginoasa. Medalia reprodusa în figurile 31av și 31rv, așa cum aflăm din inscripția reversului, marchează un eveniment petrecut în 24 ianuarie 2007. Informațiile pe care le-am mai obținut nu clarifica în totalitate problemă genezei medaliei respective. Pe de o parte avem informații că medalia a fost oferită la festivitatea organizată cu ocazia încheierii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de la moartea lui Mihai Eminescu, bătută la Monetăria Statului în anul 2010, sub egida Secțiunii din Iași a SNR. Deosebit de interesante ni se par efigiile afrontate ale celor două mari personalități pe aversul plachetei (fig. 32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul Românesc (fig. 32rv). Placheta este machetata, după o idee a profesorului-maistru Victor Antăluță din Iași, care a suportat costurile de batere în tombac argintat și argint, de sculptorul Constantin Dumitrescu, un artist despre
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medalia Ștefan cel Mare și Sfânt, din anul 1988, despre care, în 2002 scriam: „Pe o medalie din 1988, Ștefan cel Mare apare în calitate de ctitor al mănăstirii Voroneț, cum ne comunica imaginea și inscripția aversului...precum și o parte din inscripția reversului, pe care voievodul este realizat în viziunea gravorului Const. Dumitrescu... După cum lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativa din anul 1982. Chipul emană aici bunătate și blândețe, conferite de estomparea acelor elemente pe care le accentuase
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
gravorului Const. Dumitrescu... După cum lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativa din anul 1982. Chipul emană aici bunătate și blândețe, conferite de estomparea acelor elemente pe care le accentuase în medalia de mai sus Ștefan Grudinschi. Reversul este foarte aerisit. Gravorul a urmărit prin această să pună în prim-plan trăsăturile personalității, doar prin imagine și nu prin exces de elemente exterioare, așa cum procedase și în cazul medaliei din 1982. Legendă circulară se rezumă la esențe: 1457
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
personalităților de pe acestea sau cu al artiștilor medalieri. Obiceiul a fost practicat inițial de unele persoane care au susținut material realizarea de medalii. În ultimul timp însă a apărut ideea realizării de „medalii personalizate”, care constă în preluarea aversului și reversului de pe medalii dedicate unor personalități, pe care este gravat și numele respectivului colecționar cât mai vizibil, obținându-se astfel, crede respectivul, „un valoros unicat medalistic”. Este inutil să mai spunem că se obține de fapt un kitsch, că misiunea medaliei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
si nu 2004, cum greșit am făcut trimitere în prima ediție, reflectării medalistice a personalităților orașului Iași (paginile 116-117), apreciam că responsabilitatea pentru actul creației medalistice românești revine deopotrivă Monetăriei Naționale și Societății Numismatice Române. Lipsa de originalitate în conceperea reversului medaliilor actuale, la care ne-am referit în capitolul dedicat unor personalități din această lucrare, credem că revine și inițiatorilor. Aceștia, deși au făcut un act de cultură de o noblețe aparte, s-au limitat la preluări și adaptări în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
actuale, la care ne-am referit în capitolul dedicat unor personalități din această lucrare, credem că revine și inițiatorilor. Aceștia, deși au făcut un act de cultură de o noblețe aparte, s-au limitat la preluări și adaptări în realizarea reversului medaliilor respective. Această practică ne duce cu gândul la una dintre ideile marelui om de cultură Mihail Kogălniceanu în raport cu creația originală, exprimată încă din 1840, în cunoscută „Introducție” cu care se deschide revista „Dacia literară”: IMITAȚIILE, ADAPTĂRILE ORICÂT DE VALOROASE
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
crucii sub care se află atât existența umană, cât și intervenția recuperatorie a medicului neurolog. Întreaga reprezentare este cuprinsă în bandă mărginita de cercuri liniare cu legendă CLINICĂ DE NEUROLOGIE ȘI RECUPERARE NEUROLOGICA (sub forma nimbului) / 1979-2009 (între două steluțe) Reversul (fig. 35rv) prezintă imaginea impozantului edificiu văzut, de această dată, din Nord, nimbată de inscripția SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE, care continuă în exerga cu numele localității, IAȘI, așezat pe două ramuri de laur, ușor arcuite și dispuse simetric. Realizând acest
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Medalia este realizată la împlinirea, în anul 1838, a trei ani de la înființare și consemnează pe avers (fig. 34av) prin legendă cu alfabet de tranziție, dispusă pe cinci rânduri și între două stele, ACADEMIEI / MIHĂILENE / ANIVERSALĂ / A / INAGURĂREI, continuată pe revers (fig. 34rv), în coroană de lauri, pe patru rânduri SERBATA / ÎN / IULIE / 1838. Zidurile încărcate de istorie ale clădirii Academiei Mihăilene cu vestitul arc peste stradă, care le unea cu internatul acesteia, aflat lângă actualul local al Colegiului Național „Mihail
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
rostit de Spiru Haret, ministrul instrucțiunii publice și al cultelor, în acea memorabilă zi de 21 octombrie 1897{\cîte 52} În anul inaugurării edificiului sunt realizate două medalii. O primă medalie (65 mm, argint și arama), considerată oficială, are pe revers (fig. 39rv) bustul în profil spre stânga al regelui Carol I și inscripția semicirculara CAROL I REGE AL ROMÂNIEI. Pe avers (fig.39av), într-o cunună de lauri, este inscripția pe cinci rânduri ÎN AMINTIREA / INAUGURĂRII PALATULUI / UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cunună de lauri, este inscripția pe cinci rânduri ÎN AMINTIREA / INAUGURĂRII PALATULUI / UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI / 21 OCTOMBRE / 1897. O a doua medalie care consemnează evenimentul în discuție, din argint și bronz, de 65 mm, realizată de gravorul român Carniol, are reversul asemănător cu cel al medaliei precedente (fig. 40rv), iar aversul (fig. 40av) prezintă palatul Universității și inscripția UNIVERSITATEA DIN IAȘI (sus, circular) INAUGURATĂ / ÎN / LUNA / OCTOMBRE / 1897 (jos, pe patru rânduri). Mai ilustrativa ni se pare medalia realizată de românul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
înființarea Universității și 75 de ani de la înființarea Academiei Mihăilene. Pentru evenimentul care urma să se consume, cum era și normal, în anul 1910, Fany Saraga comandă la un atelier din străinătate un modest medalion cu toarta, pe aversul și reversul căruia sunt doar inscripții - UNIVERSITATEA DIN IAȘI 1860-1910, respectiv, SERBĂRILE JUBILIARE 1910 (fig 41av și 41rv). Un an mai tarziu, așa cum ne informează publicații ale vremii, în perioada 25- 30 septembrie 1911, în prezența familiei regale și a unor înalți
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
trei sferturi de veac de la înființarea Academiei Mihăilene și alta, în memoria lui Al.I.Cuza și M.Kogălniceanu, cu ocazia ridicării statuilor lor din Iași{\cîte 54}. Medalia jubileului Academiei Mihăilene și al Universității din anul 1911 are pe revers (fig.42rv) busturile lui Mihail Sturdza, Cuza Vodă și Carol I, orientate spre stânga și inscripția semicirculara MIHAI STURDZA VODĂ, CUZA VODĂ, CAROL I REGE. Pe avers (fig. 42av) este imaginea palatului universității, având în partea de sus inscripția arcuita
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de la înființarea Universității, nu s-au realizat medalii, iar în 1960, la Centenarul Universității, din motive lesne de înțeles, reflectarea medalistica nu a inclus explicit și aniversarea Academiei Mihăilene. Medalia realizată atunci, după machetă gravorului Haralamb Ionescu, are pe revers (fig. 43rv) busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu, în profil spre dreapta heraldica (și nu spre stânga cum din neatenție scriam în precedentă ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN CUZA - M. KOGĂLNICEANU, iar pe avers
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de reprezentări simbolice: efigiile și edificiile. Procedeul a debutat în anul 1897 pe medaliile inaugurării Palatului Universității din Dealul Copoului ieșean. După cum să putut observa, medalia realizată de Carniol are pe avers prima imagine medalistica a noului edificiu, iar pe revers efigia regelui Carol I, de numele căruia se leaga construcția acestuia. Din nefericire, așa cum am mai apreciat și cu alte ocazii, prin inscripția din exerga aversului, aceasta medalie poate stârni confuzii (fig. 40av și 40rv). În 1911, când, cu întârziere
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu întârziere de un an, s-au sărbătorit 75 de ani de la fundarea Academiei Mihăilene și 50 de ani de la fundarea Universității, alături de a doua imagine medalistica a Palatului din Dealul Copoului ieșean, reprezentată pe avers (fig. 42av), apăreau pe revers (fig. 42rv) și efigiile acolate ale lui Mihail Sturza, Cuza Vodă și Carol I. În acest fel se evidenția rolul fiecărei personalități în parte în trei etape ale dezvoltării învățământului academic ieșean: fundarea Academiei Mihăilene în clădirea de pe actuala stradă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
se comunică un subtil mesaj legat de rolul pe care clădirea l-a avut ca sediu în care s-au plămădit mai toate instituțiile de învățământ superior că secții ale Vechii Universități. Tot subtil, prin efigia lui Kogălniceanu, acolată pe revers cu cea a lui Cuza (fig. 43rv), se făcea trimitere și la Academia Mihăileană, unde marele om de cultură în calitate de profesor susținuse Cuvântul de deschidere a cursului de istorie națională. Ideea de adaptare a medaliei centenarului că medalie de protocol
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Stiinte Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași debutează cu o primă realizare la împlinirea a 75 de ani de învătământ agronomic superior la Iași. Ca imagine simbol este folosită efigia savantului Ion Ionescu de la Brad, pe revers (fig. 49rv), prin care proiectantul medaliei susține ideea că învățământul superior agricol a început, prin cursurile de agricultură susținute de marele savant la Academia Mihăileană, în perioada 1842- 1848). Pe aversul medaliei (fig. 49av) apar alte tipuri de reprezentări simbol
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
universitar ieșean. Acesta nu mai este legat de cursurile de agricultură susținute de Ion Ionescu de la Brad la Academia Mihăileană, ci de personalitatea lui Haralamb Vasiliu și de activitatea acestuia în Secția Agricolă de la Universitatea ieșeana. Medalia subliniază prin efigiile reversului și rolul de excepție pe care l-au avut în viață instituției academice respective, Agricolă Cardaș și Neculai Zamfirescu (fig. 50rv). În același timp pe aversul medaliei este valorificata și imaginea simbol a impozantului edificiu din capătul de sus al
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
edificiu din capătul de sus al Copoului (fig. 50 av). Nu ne scăpa medalia realizată în 1996, la împlinirea a 45 de ani de către Facultatea de Zootehnie. Din nefericire această etalează pe avers doar o legendă (fig.51av), iar pe revers, facla și carte (fig. 51rv), imagini simbol banalizate de o prea deasa uzitare și care nu comunica nimic în legătură cu specificul instituției respective. Avem informații că semicentenarul din 2001 nu a fost imortalizat pe o altă medalie. După cum suntem informați de pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Politehnic a căpătat rang de Universitate, păstrându-și numele marelui om de cultură Gh. Asachi. Pe aversul acesteia, deasupra unui ornament din frunze de laur dispuse simetric, este inscripția pe patru rânduri UNIVERSITATEA / TEHNICĂ / GH. ASACHI / IAȘI (fig. 52av). Pe revers (fig 52rv), în zona centrală, este plasat chipul lui Asachi, așezat pe un ornament semicircular din frunze de laur dispuse simetric, având deasupra inscripția arcuita PER ASPERA AD ASTRA (Cu greutate până la stele). Inspirat ales ni se pare acest dicton
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
un ornament semicircular din frunze de laur dispuse simetric, având deasupra inscripția arcuita PER ASPERA AD ASTRA (Cu greutate până la stele). Inspirat ales ni se pare acest dicton latin, care face o interesantă legătură dintre mesajul aversului și cel al reversului. Așa după cum era de așteptat, între reprezentările de pe o altă medalie a Universității Tehnice „Gh. Asachi”, realizată în anul 2009, a fost valorificata și emblemă acesteia adoptată în 1993 - statuia lui Asachi căreia, la vremea dezvelirii (1890), i se negau
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
observă, operă cioplita din marmură albă a sculptorului Ion Georgescu, este reprodusa pe medalie fără soclu și implicit fără placă cu inscripția „Primului învățător, Gheorghe Asachi, școalele românești recunoscătoare” (fig 53av). Această reprezentare, ca și anii de pe emblemă și de pe revers (fig. 53rv), fac trimitere mai explicit la cele două momente marcante din istoria învățământului tehnic universitar ieșean, promoția de ingineri hotarnici pregătită de Asachi între anii 1814-1818 și 1937, anul când facultățile cu profil tehnic se desprind din structura Universității
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
sine stătătoare. Înaltă ținută academică este sugerată și de aforismul lui Francis Bacon IPSA SCIENTIA POTESTA EST (Știință însăși este putere). Dacă în anul bicentenarului va fi realizată și o medalie strict jubiliara, nu vedem nici-un impediment în folosirea pe revers și a imaginii palatului Universității din Dealul Copoului văzut din Nord-Est, întrucât o asemenea reprezentare ar avea o motivație istorică și actuala. Medalistica Universității Tehnice „Gh. Asachi” este completată în mod fericit cu o realizare (fig. 54unifață), prilejuita de Centenarul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]