3,827 matches
-
spiralei” fixează în bronzul neuitării efigia unui poet durabil. Căci poezia Luciei Olaru Nenati seamănă cu un creuzet de dimensiuni uriașe în care se topesc visuri, neliniști, spaime, regrete și nostalgii, bucurii și iubiri diafane de esență eminesciană, dar și revolte de aceeași factură, rezultând în final, din întreg, un farmec cuceritor și imposibil de uitat. O poezie care pe drept cuvânt te invită necontenit la relecturi, la alte și alte degustări estetice savuroase și inconfundabile. Lucia Olaru Nenati se numără
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
s-a întâmplat la Londra, Birmingham, Leeds, Liverpool, Manchaster și Bristol este recesiunea și implicit clasa politică, cea care nu a reușit să restaureze echilibrul în această societate de consum. Astfel că tinerii nu au nimic de pierdut dacă se revoltă, pentru că au parte de un viitor incert și fără speranță. Este clar însă că Tonttenham este zona unde nivelul șomajului este cel mai mare din Londra. În altă tabăra însă se conturează puternic ideea cum că revoltele sunt consecință directă
JURNAL LONDONEZ (3) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360111_a_361440]
-
mereu ne murdărim. - Bine, ascultă-ți nătânga obișnuință și comporta-te că și până acum, nimic nu ai învățat, cu nimic nu te-ai înălțat peste cele ce ai fost ... plânge-ți de milă dar nu la urechea mea. Era revoltat, vădit iritat de a sa incapacitate de a-i învinge mintea, simțea că pierde controlul și că tot efortul adunat dădea a se risipi precum nisipul între degete. Realiza că trebuie să schimbe tactică și tăcere se lasă deasupra amândoura
MÂNTUIREA I de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360175_a_361504]
-
un popor Ne-ai vândut averea țării clanurilor din Apus Joci mereu o carte dublă: când diavol, când cel sus pus! RETROSPECTIVĂ 2013 În dispute fără noimă când cei mulți rabdă tăcut Omenirea se îndreaptă spre-un final necunoscut Se revoltă izolați, înfruntând veacul nebun Numai cei născuți din piatră, scut pământului străbun. Bizar, o minoritate ne impune crezul ei Prin unelte selectate din tâlhari si derbedei Ne impun perversiunea cei cu arme și cu bani Gloatele înspăimântate au ajuns copii
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
dispută acerbă, izbucnită, spontan, între Carul mic și Carul mare pe motiv de taxare. Dispută absurdă. Au auzit ele, cine le-o fi spus, că Drumul Robilor, ce merge spre apus, a instaurat o taxă de parcurs. Cel mic se revoltă, amenință, susține convins, se agită, că taxa lui trebuie să fie mai mică. Cel mare, supărat, nu se dorește discriminat, consumul fiindu-i mare, este oricum prejudiciat. Gâlceava aflându-se-n toi, o stea căzătoare, cam zuză, neatentă, proastă, în
MISTER de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359793_a_361122]
-
despărțit, ea nu a admis să primească această propunere, inima ei spunându-i că nu merită dragostea ei. S-au despărțit, el asigurând-o de dragostea lui dar regretând că nu este înțeles. Ea, nefiind o fire care să se revolte, să se plângă preferând să sufere în tăcere, s-a închis în ea. Rănile treptat se vindecau, se cicatrizu dar urmele nu se vor șterge niciodată. Au rămas cicatricile. A trecut un timp în care doar mama a aflat de
IMPREVIZIBIL (1) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359783_a_361112]
-
dacă nu a fost cumva o farsă jucată de șampanie! Asta este oare dragostea? Aveam dreptul la ea mai mult decât doream sau asta era ceea ce îmi doream dar nu aveam curajul de a o primi și împărtăși? De ce mă revoltam? Aveam dreptul la viață mai bună decât aveam? Ce îmi lipsea? Ce nu-mi asigura soțul meu? Atent, iubitor în felul lui, bogat și nu numai material ci și sufletește, blând, dar... era suficient? Pe de altă parte instinctul de
MPREVIZIBIL (2) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359784_a_361113]
-
suficient? O îmbrățișare care o simt sinceră, din toată simțirea sufletului lui, un sărut asemânător celui părintesc de noapte bună, bună e un fel de a spune că numai eu știu cum e când trupul meu cere, se frământă, se revoltă și pe bună dreptate. Ce să fac și cum să-mi înving aceste gânduri care s-au transformat treptat în obsesii? Citise undeva că insistența învinge orice împotrivire și reținuse ce și cât poate eroda picătura de apă care cade
MPREVIZIBIL (2) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359784_a_361113]
-
are nevoie? Mă iubește mai puțin? Dar eu? La mine, vorba prietenelui cine se gândește? Am dreptul la viață! Dar ce pot să fac cu dorințele dacă trebuie să le țin înfrânate? Dar cine alta decât tu ți le înfrânezi? Revoltă? Furtună într-un pahar cu apă. Cine vreau să-mi rezolve această cerință? Să-i spun soțului cât de mult îmi lipsește? La ce bun și cum ar putea el să mă ajute? Grea sau aproape imposibilă scăpare atâta timp cât eu
MPREVIZIBIL (2) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359784_a_361113]
-
intră Igor. Bosumflat, îi aruncă Dorei pe sub gene o privire neprietenoasă și-i răspunse: „Ai trișat ca de obicei și ai luat-o la goană înainte de a termina eu de numărat”. „Nu-i adevărat!”, se indignă Dora și se ridică revoltată de pe scaunul pe care căzuse, obosită de alergătură. ”Gata, gata, copii! Hai, spălați-vă pe mâini și veniți să mâncăm. Dar înainte de masa, aș vrea să aud și eu ce note ați luat astăzi la școală”. Dora zâmbi bucuroasă și
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
foaia de decont pregătită. Alții își fac din neputința un scut de apărare. Când nu dai nimic, eu cred că trebuie să te aștepți la ceva. Altminteri, violența de lângă nonviolentă n-are nicio noimă. E periculoasă violență legitimă, dezlănțuita haotic. Revoltă fără lideri ne aduce aminte de cazarma noastră de toate zilele. Chiar și infrinte, revoltele pun gândurile în ... Citește mai mult De dupa perdele, strada se vede condusă de jandarmi.Din stradă, mulțimea nu mai vrea să fie condusă de nimeni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
Ne vadă Universul frumusețea, Sub cerul care nu are perdele, Să ne revedem tinerețea. Totul să fie luminos ca în amiezi, Încântați ne dăruim fericirii, Cu mine împreună să dansezi, Pe parchetul vast al Nemuririi. Noi știm că inima e revoltată, Și sufletul intens în căutări, Ne vrem viața luminată, Cu împliniri, dar și visări. Referință Bibliografică: Suntem prinși! Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 462, Anul II, 06 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate
SUNTEM PRINŞI! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359130_a_360459]
-
noi, așa a fost întotdeauna și așa este în multe alte țări ale globului. În ultimii ani, tot mai des, sacul moșului este încărcat cu surprize neplăcute, necazuri, calamități, accidente, supărări și confuzii. Unele din acestea sunt create de natura revoltată pe efectul de seră, altele de influențele universului asupra micii noastre planete. Consider totuși, că cele mai mari necazuri pricinuite speciei umane sunt făcute tot de indivizi aparținând acesteia, cu scopul de a face rău semenilor lor, pentru un fals
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]
-
aprins lumina singură... CUM SĂ MAI DAI? Cum să mai dai când toate-s cu măsură Și cum să umbli printre cei ce mor, Când alte umbre lunecă-n amor Și-același Cer nici astăzi nu se-ndură Să se revolte și să spună: "or Să țină cont de vechea mea Scriptură, Negându-și aplecarea către ură, Sau se vor stinge-n nemurirea lor?" Și tot gândim că nu avem ce face ... E prea târziu să îi întorci, să-și facă
UNIVERSUL POETULUI GEORGE TEI de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340243_a_341572]
-
anoste, idei fără logică, așezate amorfic. Caracterele tari ce-mi agresau condeiul, conștiința , emoțiile, mentalul, mă făceau să mă simt ca o molie cu respirația grea.De ce? Căci cisternele încărcate cu idei de obediență sau cu firimitura numită stereotipie mă revoltau, îmi decalotau ordinea dinlăuntru. Mi-aș fi dorit să existe acolo, în acel cotlon vechi un carpe diem, dar articolele din rațiunea scriitorului damnat să moară onest, pufăiau din trabucurile relațiilor livrești deformate.... Se simțea că șuvoiul de litere stacojii
NOUĂ ANI LA PORȚILE HADESULUI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340247_a_341576]
-
zăpăcește-i? E cam tot așa, dar e soluția alternativă pentru cei deja zăpăciți. Sigur că iar își vor face apariția aceia care știu ei cum trebuie să fie terapeuții (pentru că au văzut ei în filme) și se vor declara revoltați de modul meu de abordare. Când văd câte un iluminat din acesta care pășește pe mici norișori și debitează banalități de parcă i-au fost revelate de Sfântul Duh, mă duc spre el cu o mutră concentrată și privesc fix înspre
„Ai o aură mișto!” Cum mă apăr când un iluminat se oferă să mă rezolve energetic sau să mă purifice cu cristale () [Corola-blog/BlogPost/338277_a_339606]
-
din școlile românești izbucnesc tensiuni care ar putea slăbi și fibrele sufletelor născute tari. Au loc agresiuni asupra copiilor care se perpetuează zi după zi, fără ca cineva să le considere grave. Când, într-un final, un părinte află și se revoltă public, sistemul eșuează în a-i proteja pe copii și a elimina un om toxic, care are o uriașă putere formativă asupra lor. Chiar și în mijlocul scandalului și al presiunii publice. Directorii și inspectorii subliniază apăsat că astfel de cazuri
Al treilea părinte () [Corola-blog/BlogPost/338268_a_339597]
-
totul se întâmplă cu un sens. La fel gândeam și la 20, doar că pe atunci nu știam. La 40 de ani, am păstrat în mod miraculous o anumită pudoare...descopăr oamenii încet, treptat. Și la 40 de ani mă revoltă minciuna și fățărnicia. N-am învățat să fiu zen. Am păstrat, însă, credința că, orice ar fi, trebuie să rămân vie, deschisă, smerită în fața universului și a alegerilor pe care mi le oferă viața. Că n-aș renunța niciodată la
Ce știu la 40 și nu știam la 20 () [Corola-blog/BlogPost/338295_a_339624]
-
clasa cealaltă urla mai tare, dar nu au fost dovezi. Și-a luat concediu un an de zile. Acum este o altă învățătoare, care peste un an va fi probabil înlăturată cum au fost ceilalți de la clasa fetei mele”, se revoltă acesta. De ce ați reprimit-o? „Fiindcă am respectat toate legile care sunt în vigoare” Sancțiunea pe care Monica Chiorean a primit-o în cadrul școlii a fost scăderea cu 15% a salariului pe o perioadă de șase luni. În penal însă
AL TREILEA PĂRINTE. Învățătoarea condamnată revine la clasă. „Copilul meu e cu psihicul la pământ” () [Corola-blog/BlogPost/338307_a_339636]
-
că, în loc de fustă de uniformă, purtasem o fustă de blugi. Nu e de mirare că nu îmi place deloc chimia, dar am ajuns să am multe fuste de blugi în șifonier? Eu nu mai vreau să trăiesc în frică. Mă revolt împotrivă ei, vreau să o calc în picioare, să o elimin din viață mea și din cea a copiilor mei, vreau să pun în loc iubire și armonie. Să fie distractiv la ora lui și copiii să vină cu drag și
„Mamă iubitoare a 3 copii, caut profesor de meserie om frumos... Doresc să aibă următoarele caracteristici obligatorii” () [Corola-blog/BlogPost/338332_a_339661]
-
mulțumirea de a-ți fi reușit un proiect, de a fi înțeles și învățat o lecție, de a te simți azi mai înțelept și mai bun (poate) decât ieri. A treia calitate este să fii drept, corect. Copiii nu se revoltă când iau note mici sau când sunt pedepsiți (mustrare, nota la purtare) dacă aceste acțiuni vin din partea unui profesor drept, nepărtinitor. Desigur, copiii sunt foarte dezamăgiți de o notă mică, dar nu o vor pune pe seama profesorului drept și acesta
Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor () [Corola-blog/BlogPost/338331_a_339660]
-
va fi iubit de aproape toți copiii (recunosc, nu de toți - ar fi posibil așa ceva, să plăcem tuturor?). Dacă elevii simt că acțiunile vin din partea unui profesor dominat de arbitrar („așa vreau eu, așa am eu chef”), atunci ei se revoltă. Ultimul meu articol a stârnit ceva controverse, exact pe tema aceasta, a sancțiunii. Precizez că în toate școlile din lume sunt sancțiuni. Cunosc bine școala franceză, am vizitat școli străine (Portugalia), citesc bloguri ale profesorilor străini, am predat la Colegiul
Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor () [Corola-blog/BlogPost/338331_a_339660]
-
scris nimic. Gata, ai renunțat?” Tonul panicat prin care își făceau cunoscută dezamăgirea i-ar fi putut încadra printre cei mai dedicați cititori. Nu era cazul. Cei mai mulți habar nu aveau ce cărți am scris, dar le făcea plăcere să se revolte pe seama încetinelii și a lenei cu care scriam. Voiau să mă pună la treabă. „Data viitoare când ne vedem, vreau să mă anunți că ai compus minim o sută de pagini.” Mi-era jenă să-i întreb de ce mă tot
Sunt scriitor, deci un bizar: „Cum, n-ai primit nici un ban pentru ultima carte? Tu scrii 500 de pagini și nu iei nimic?” () [Corola-blog/BlogPost/338344_a_339673]
-
curva batalionului sau Fecioara Maria. Paradoxul este că sfârșim, inevitabil, prin a fi nimic. În forma incipientă a legii, țigările nu se mai puteau comercializa precum guma de mestecat, la casa de marcat. Ce a dispărut din lege nu a revoltat pe nimeni. Industria tutunului s-a luptat și a câștigat. A modificat această prevedere care ar fi făcut din dreptunghiurile cu nicotină un bun mai puțin accesibil și acceptabil. România pură și dreaptă care respiră nu a avut o problemă
„Fumez. Știu, nu contez!” Mesajul meu către „România care respiră” () [Corola-blog/BlogPost/338368_a_339697]
-
al „naturii” și pornirilor nepermis de naturale din noi: trebuințele fiziologice, sexualitatea, mâncatul și băutul etc. Buna cuviință era în primul rând idealul unui corp bine temperat - adică controlat. Flagelatori din evul mediu Dominație, mișcări de emancipare și cultura autenticului Revolte împotriva acestui auto-sclavagism al corpului au fost multe de-a lungul istoriei, dar adevărata mișcare de eliberare începe prin secolul XIX și se conturează mai bine de abia în secolul XX, la pachet cu mișcările de emancipare a diferitelor categorii
Corpul autentic și cultul său de piață () [Corola-blog/BlogPost/338369_a_339698]