16,540 matches
-
1993, precum și a Ordonanței nr. 13/1994 referitoare la școlarizarea cetățenilor străini, cetățenii României și ai Uniunii Europene urmau a beneficia, începând cu anul școlar 2006 - 2007, de același tratament cu privire la accesul la educație și taxele de studii. Dreptul de rezidență La data intrării în vigoare a noii legi care prelua toate Directivele menționate mai sus, urmau a fi abrogate dispozițiile OUG 194/2002, asigurându-se, astfel, un tratament egal pentru cetățenii români și ai UE. Dreptul de vot La 30
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
printr-o lege specială, care ar fi trebuit adoptată până în 2006, pentru a intra în vigoare la aderare. Libera circulație a lucrătorilor România confirma că, până la aderare, nu vor mai exista prevederi contrare acquis-ului comunitar, în special referitoare la naționalitate, rezidență sau limbă. Legislația privind permisele de muncă era aplicabilă, până la 1 ianuarie 2007, tuturor străinilor care doresc să se încadreze în muncă în România. Din 1 ianuarie 2007, nu mai era necesară eliberarea permiselor de muncă pentru cetățenii Statelor Membre
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
transpunerii prevederilor Directivelor Sistemului General, urmau intra în vigoare în 2004, cu excepția acelor prevederi care urmau a se aplica după aderare. Directivele sectoriale Notând confirmarea României că va identifica și elimina, până la data aderării, toate restricțiile existente bazate pe naționalitate, rezidență și limbă pentru practicarea profesiilor reglementate și că acest lucru va asigura că procedurile simplificate sunt puse în practică, pentru promovarea serviciilor în aceste domenii, UE a invitat România să confirme faptul că aceasta va fi și cazul profesiunilor acoperite
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
România nu va fi subiect de verificare la momentul aplicării recunoașterilor. UE nota, cu toate acestea, faptul că este, de asemenea, necesar, să se asigure că profesioniștii din România nu au nevoie de pregătire suplimentară. Drepturile cetățenilor a. Dreptul de rezidență UE a invitat România să indice modul în care va transpune Directivele nr. 73/148/CEE și 64/221/CEE și să indice acele prevederi legislative comunitare care consideră că au fost deja transpuse. b. Libera circulație a lucrătorilor UE
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
măsuri prin care să se asigure că, la momentul aderării, toți practicienii/profesioniștii îndeplinesc condițiile specificate în Directive. Până la momentul aderării, se aștepta ca toată legislația României să fie aliniată la regulile comunitare, în mod special cu privire la condițiile de cetățenie, rezidență și limbă. Legislația privind recunoașterea reciprocă va trebui să includă proceduri mai simple, care să permită furnizarea serviciilor. România trebuia să continue eforturile de aliniere a legislației la acquis în domeniul dreptului la reședință. Totodată, se cerea să fie amendată
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pentru alinierea la acquis în ceea ce privește dreptul de vot, în momentul aderării. Deși s-au înregistrat progrese cu privire la egalitatea de tratament și la permisele de muncă, era necesară o mai bună aliniere la acquis. Trebuiau clarificate modalitățile existente de angajare și rezidență referitoare la lucrătorii migranți și familiile acestora, precum și condițiile de acordare a vizei și reședintei, pentru lucrătorii pe cont propriu. Se aștepta un progres mai mare în privința întăririi serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, din perspectiva viitoarei participări
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
profesională în interiorul UE, de la data aderării, în concordanță cu procedurile aplicate în cadrul proceselor de extindere anterioare. De la data aderării, România trebuie să se asigure că legislația națională este conformă cu acquis-ul în ceea ce privește drepturile cetățenilor, în particular cu privire la cerințele de naționalitate, rezidență și limbă. Până atunci, cetățenii români și cei ai UE care nu au cetățenia română urmau să beneficieze de același tratament cu privire la educație, inclusiv cu privire la taxele de școlarizare. În domeniul liberei circulații a lucrătorilor, legislația nouă cu privire la regimul aplicabil străinilor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
nu au cetățenia română urmau să beneficieze de același tratament cu privire la educație, inclusiv cu privire la taxele de școlarizare. În domeniul liberei circulații a lucrătorilor, legislația nouă cu privire la regimul aplicabil străinilor a adus o serie de clarificări cu privire la viză și cerințele de rezidență pentru lucrătorii pe cont propriu. Cu toate acestea, amendamentele la legea cu privire la permisele de muncă au introdus discriminări pentru lucrătorii migranți și familiile lor, pe motive de naționalitate. Pregătirea pentru coordonarea viitoare a sistemelor de securitate socială era la un
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
aplicate în aderările anterioare. Cu toate amendamentele constituționale din 2003, o legislație mai detaliată era necesară în domeniul drepturilor cetățenilor. Până la data aderării se așteaptau asigurări că legislația României va fi aliniată cu regulile Comunității Europene, în special cu privire la naționalitate, rezidență, cerințe de limbă și drepturi electorale. Până atunci, cetățenii români și ai UE trebuiau să primească același tratament cu privire la accesul la educație, inclusiv cu privire la taxele pentru învățământul în limba maternă. În domeniul liberei circulații a lucrătorilor, noua legislație cu privire la permisele
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
reședinței secundare. România era de acord cu solicitarea UE de a exclude din sfera perioadei de tranziție, pentru achiziția terenului agricol, fermierii liber profesioniști din UE și cetățenii din Spațiul Economic European care doresc să se stabilească și să aibă rezidență în România. România urma să liberalizeze, înainte de aderare, achiziționarea de teren în scopul construirii reședinței primare și achiziționarea de teren pentru investiții directe, cu excepția terenurilor agricole și pădurilor. România își retrăgea solicitarea pentru o perioadă de tranziție de 15 ani
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pe termen lung și la termen acordate de nerezidenți rezidenților sunt libere. UE va putea acorda o perioadă de tranziție de 5 ani, timp în care România are dreptul să mențină prevederile naționale privind achiziția de teren în proprietate pentru rezidență secundară. UE a subliniat faptul că o asemenea perioadă de tranziție nu ar trebui să aibă implicații asupra drepturilor din cadrul altor libertăți, să cauzeze distorsiuni ale concurenței pe Piața Internă, să nu aibă implicații semnificative asupra bunei funcționări a altor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
perioadă de 5 ani, după data aderării) și o perioadă de tranziție în ceea ce privește achiziționarea de teren agricol și forestier (o perioadă de 7 ani, după data aderării). România a acceptat că fermierii care vor să se stabilească și să aibă rezidență în România sunt excluși din sfera perioadei de tranziție. România îndeplinește, în general, angajamentele și cerințele apărute în negocierea acestui capitol. Raportul de țară 2004 Au fost înregistrate progrese conform calendarului în ceea ce privește mișcările de capital și plățile, dar liberalizarea fluxurilor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
calendarului. În ceea ce privește investițiile străine, libertatea investitorilor de a înființa afaceri rămânea nesigură de vreme ce principiul libertății de stabilire nu era în mod explicit prevăzut în legislația existentă. Stabilirea unei companii deținută de cetățeni străini era condiționată încă de stabilirea fizică a rezidenței în România. Mai mult, prevederile din legislația privind privatizarea, care permit statului să dețină așa-zisa "acțiune nominativă de control", erau încă în vigoare și au fost utilizate în luna iulie 2004 pentru a stabili drepturi speciale într-un caz
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
vecine nu au avut succes. Migrația Au fost ratificate acorduri de readmisie cu Albania, Austria, Croația, Ungaria, Republica Moldova și Suedia. Au fost semnate acorduri cu Liban și Norvegia. România a încheiat 27 de acorduri de readmisie. În ceea ce privește uniformizarea permiselor de rezidență, România a adoptat, în iunie 2002, un act normativ privind eliberarea noilor documente românești de identitate și de trecere a frontierei de stat pentru cetățenii statelor terțe. În iunie 2002, Guvernul a încheiat un acord cu Organizația Internațională pentru Migrație
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
este dependentă de calitatea de cetățean al unui Stat Membru al UE, prin urmare nu este vorba despre o înlocuire a cetățeniei naționale, ci de o completare a acesteia. Calitatea de cetățean european conferă anumite drepturi: libertatea de circulație și rezidență pe teritoriul UE, dreptul de a vota și de a fi ales la alegerile locale și pentru PE în Statul de reședință, protecția diplomatică și consulară a autorităților oricărui Stat Membru, în cazul în care persoana în cauză provine dintr-
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Procedura de codecizie = a fost insitituită prin Tratatul de Maastricht (1991), având ca obiectiv întărirea puterii PE de a adopta decizii împreună cu Consiliul. Astfel, PE este consultat, pe baza acestei proceduri, în următoarele domenii: libera circulație a lucrătorilor, dreptul de rezidență, servicii, Piața Internă, educație, sănătate, protecția consumatorilor, rețelele transeuropene (orientări), protecția mediului, cultură și cercetare (programe cadru). În mare măsură s-a avut în vedere aplicarea acestei proceduri acolo unde tratatele prevăd obligativitatea Consiliului de a decide cu majoritate calificată
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
ieșirea generată de o cavitate optică simplă bi-oglindă: distanța dintre oglinzi, respectiv razele de curbură și reflectivitățile acestora. Fotonii sunt reflectați repetat prin mediul activ, ceea ce dă naștere la două efecte: probabilitatea emisiei stimulate este majorată datorită creșterii timpilor de rezidență ai fotonilor, respectiv reacția permite undei să crească în mod coerent. Pierderile din cavitate au mai multe cauze: transmisia prin elementul de cuplaj pentru ieșire (ieșirea utilă), împrăștierea determinată 20 de neomogenitățile optice din mediul activ, absorbția și împrăștierea aferente
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
elevilor din mediul urban, comparativ cu cei din mediul rural, unde antiefectul reclamei (enervarea) este mai mare, probabil și din cauza oportunităților mai reduse de dobândire a produselor promovate prin reclame. Graficul 20. În ce măsură ești influențat de reclame? (în funcție de mediul de rezidență) Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Atitudinea elevilor față de violența transmisă prin emisiunile TV Evaluarea directă a atitudinii elevilor în raport cu actele de violență (scene cu bătăi, lupte, crime
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mare școlii (adevărul și cultura civică), televiziunii (spiritul de competiție). În ansamblu, se poate spune că receptarea de către elevi a valorilor și antivalorilor promovate de cele trei instituții nu este semnificativ diferită în funcție de vârstă, structura pe sexe și mediul de rezidență, ceea ce arată că tipurile de influențe menționate sunt consistente, cel puțin ca tendință. Diferențele de influențare valorică sunt însă semnificativ diferite în funcție de cele trei tipuri de instituții. Dintr-o perspectivă cantitativă, cea mai influentă pare a fi școala, cu influențe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Laaceastă fetele răspund în mai mică măsură „singurră” față de băieții (22,14%, față de 28,31%), timpul alocat de acestea televiziunii suprapunându-se cu al mamelor în procent mult mai ridicat (16,51%, față de 10,52%). Consumul TV în funcție de mediul de rezidență În timpul săptămânii, în orașele mari cu peste 200 de mii de locuitori, procentul celor ce privesc la TV între una și două ore zilnic este egal cu cel al „consumatorilor medii” (34,36%), în orașele mici cei din urmă sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
CURS și CSMNTC, noiembrie 2005. Trebuie remarcat procentul foarte ridicat al copiilor din orașele mari care se uită la TV mai rar decât zilnic în timpul săptămânii (7,18%), față de procentele înregistrate de această variantă de răspuns în celelelte medii de rezidență. Presupoziția că acest lucru este datorat, în mare măsură, existenței unei palete mai largi de activități avute la dispoziție în acest mediu este parțial infirmată de procentul ridicat de „mari consumatori” din acest mediu. Din păcate, respondenții nu pot estima
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și unul dintre cele mai scăzute procente la categoria „marilor consumatori”. În week-end, procentul celor ce aleg varianta de răspuns „una-două ore zilnic” este mult mai mică decât al celor ce aleg varianta „trei-patru ore zilnic” indiferent de mediul de rezidență, cea mai ridicată diferență înregistrându-se în satele aparținătoare, unde raportul este de 1 la 3. De remarcat faptul că dacă în timpul săptămânii procentul celor ce nu se uită la TV niciodată este mult mai ridicat în orașele mari, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și în week-end, cu o singură excepție notabilă și anume procentul băieților ce privesc dimineața între 6 și 9 la TV este dublu față de procentul fetelor ce au același comportament, atât în timpul săptămânii, cât și în week-end. În funcție de mediul de rezidență există diferențieri majore atât în ceea ce privește consumul TV din cursul săptămânii, cât și în week-end. Tabelul 7. Consumatori TV în urban și rural, % În zilele lucrătoare Oraș peste 200 mii loc Oraș 100-200 mii loc Oraș 30-100 mii loc Oraș sub
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fi văzut și în graficul de mai jos: Graficul 1. Consumul media în rândul copiilor cu vârste între 7-10 ani Sursa: CURS și CSMNTC, noiembrie 2005. Aceste diferențe se mențin și atunci când împărțim respondenții în funcție de sex sau de mediul de rezidență, existând evident variațiuni în cadrul modelului, dar nu modele diferite de consum, televiziunea rămânând principala formă de loisir, reducând timpul alocat în genere altor activități. Din tabelul de mai jos se poate observa că, dacă nu ar exista televiziunea, copiii s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
față de băieți (4,5%, respectiv 4,4%) aceștia recuperând procentele la categoria „emisiuni sportive”, unde se înregistrează 12,9% din răspunsurile băieților și doar 1,8% dintre răspunsurile fetelor. Diferențe semnificative ce apar atunci când este luat în considerare mediul de rezidență al respondenților pot fi puse pe seama discrepanțaei existentă între „televiziunea disponibilă” în fiecare mediu de rezidență. În contextul celor prezentate mai sus și subliniind cvasiinexistența unor programe destinate acestei categorii de vârstă, cercetarea la care am făcut referire și-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]