2,886 matches
-
2.000 de orfani Întorși din xe "Transnistria"Transnistria, din care majoritatea au emigrat În xe "Palestina"Palestina. Joint aechipat complet sau parțial 51.000 de evrei pauperi, a sprijinit pentru diverse necesități 89 de comunități (reparații de sinagogi, băi rituale, cantine, azile etc.), a furnizat fonduri pentru conservarea bunurilor deportaților, a ajutat 20 de spitale și dispensare, a distribuit medicamente, a susținut și echipat diverse ateliere de școli profesionale, din care prima școală agricolă din România - la Colentina, lângă xe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
selecta doar câteva: respectarea repausului sabatic, prima Îndatorire a oricărui credincios evreu, nu era asigurată. Din cauza ei, copiii din familiile religioase erau eliminați din școli sau universități, iar adulții, lucrători sau funcționari, Își pierdeau locul de muncă. În 1954, tăierea rituală, conform cu principiile casrutului, este oprită de Ministerul Alimentației - vom nota, ca un fapt de oarecare semnificație, că ministrul respectivului departament era Pascu xe "Ștefănescu"Ștefănescu, el Însuși evreu - pe motive de... higienă (!). A fost necesară intervenția șef-rabinului Dr. M. xe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
pentru problemele evreiești la nivelul organizațiilor de partid din teritoriu. Materialele C.D.E. atrag atenția asupra unor probleme specifice ale populației evreiești, cum ar fi nesoluționarea problemelor de bază ale supraviețuitorilor Holocaustului, probleme specifice legate de respectarea zilei de shabat, hrană rituală etc. Firește, și aceste rapoarte sunt influențate de „limba de lemn” și pline de naivități, dar ele relevă fenomene sociale bine ascunse În societatea românească a epocii. Prezența permanentă și agresivă a activiștilor C.D.E. În mijlocul oamenilor, la sinagogă, În casele
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
În când. E adevărat, la intervale mari de timp și sistate relativ repede, dar și aceasta fiind o dovadă că ele nu erau spontane, ci „dirijate” de putere, pentru a se crea o diversiune. În 1965, zvonuri insistente de „omor ritual” se răspândesc În sudul xe "Transilvaniei"Transilvaniei. La Râșnov se vorbea despre descoperirea a două butoaie de sânge, la fel se vehicula și știrea despre o mașină Wartburg „cu niște evrei, care omoară copii”. Atmosfera era foarte Încinsă și la
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
consecință. Iată un exemplu într-o situație de criză sau de panică. Pornind de la indici stabiliți, o mulțime crede că descoperă că un grup oarecare, de negri sau evrei, de pildă, conspiră, o amenință. Ea le inventează crime fictive (omoruri rituale, violuri etc.), ațîță flacăra zvonurilor și sfîrșește prin a se lansa într-un pogrom sau un linșaj. Același procedeu slujește la a clădi legende în jurul unui personaj admirat în mod deosebit. Mulțimile amplifică episoadele frapante pentru francezi, martiriul lui Napoleon
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
meserie sau împărtășesc aceleași opinii. Proverbul o afirmă, experiența o verifică: cine se aseamănă se adună. Dar de ce se întîmplă astfel și oamenii nu se îndreaptă înspre cei diferiți de ei? Pe de o parte, repetînd chipuri familiare, săvîrșind gesturile rituale de recunoaștere, individul visează în mod manifest să își economisească eforturile. Pe de altă parte, se protejează împotriva eventualelor situații neplăcute, a ostilității persoanelor necunoscute, dar și împotriva propriei sale ostilități față de acei necunoscuți. El își construiește un soi de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ha, avea o colină-citadelă, ce dădea spre o zonă rezidențială, cu un sistem bine planificat de canalizare; printre clădirile publice se numărau un grânar, o clădire mare, ce era, probabil, un templu și un bazin adânc, servind, poate, unor băi rituale. Cuprul și bronzul erau folosite atunci pe scară largă și existau dovezi ale unor contacte cu Orientul Mijlociu, însă scrierea utilizată de locuitorii din Mohenjo-Daro rămâne încă nedescifrată. Savanții nu s-au pus, încă, de acord asupra naturii religiei din acea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
între artist și realitatea pe care artistul o poate reprezenta în felul său. Luând termenul de la Platon, i-a dat alt sens, noțiunea lui fiind mai aproape de cea primitivă sau, mai bine zis, constând în fuziunea dintre două noțiuni: cea rituală și cea socratică 2. Procesul mimetic ar presupune așadar o liberă reelaborare a datelor realului, rămânând intim legat de cunoașterea lumii. Potrivit felului elenic de gândire, orice formă de cunoaștere e în funcție de natura pe care o reflectă și căreia tinde
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
unghi privilegiat de vedere - își revelează caracterul interșanjabil. Astfel, investigarea „arheologică” a conceptului de mimesis ne-a condus la concluzia că, încă din cultura Antichității grecești, crucială devine fuziunea (în aristotelism, de pildă) a două viziuni: cea socratică și cea rituală. Că realitatea era, și pentru autorul Poeticii, plurală, polimorfă și, în ultimă instanță, scindată, o demonstrează și faptul că el nu excludea miraculosul din câmpul tragediei și admitea ilogicul în epopee. De aici și până la a deduce ce pondere ar
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
plurală, polimorfă și, în ultimă instanță, scindată, o demonstrează și faptul că el nu excludea miraculosul din câmpul tragediei și admitea ilogicul în epopee. De aici și până la a deduce ce pondere ar căpăta în viziunea aristotelică înrâurirea accepțiunii presocratice, rituale, a mimesis-ului, distanța este, desigur, destul de mare. Însă nu e mai puțin adevărat că argumentele aduse de cercetările mai recente în favoarea interpretării conceptului de mimesis în primul rând ca joc, ca simulare (în spiritul accepțiunii arhaice), se pot dovedi extrem de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Journal, Volume 96, Issue 384, 1986. Merton, R.K., Social Theory and Social Structure, Glencoe, IL, Free Press, 1957. Meyer, J.W., Conclusion: Institutionalization and the Rationality of Formal Organizational Structure, În Meyer, J.W., Scott, W.R., (eds.), Organizational Environments. Ritual and Rationality, London, Sage Publications, 1992. Meyer, J.W., Jepperson, R.L., The „Actors” of Modern Society: The Cultural Construction of Social Agency, Sociological Theory, Vol. 18, 2000: 100-120. Meyer, J.W., Rowan, B., Institutionalized Organizations: Formal Structure as Myth and
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
J.W., Rowan, B., Institutionalized Organizations: Formal Structure as Myth and Ceremony, În Powell, W.W., DiMaggio, P.J. (eds.), The New Institutionalism in Organizational Analysis, Chicago, University of Chicago Press, 1991. Meyer, J.W., Scott, W.R., (eds.), Organizational Environments. Ritual and Rationality, London, Sage Publications, 1992. Meyer, J.W., Scott, W.R., Deal, T.E., Institutional and Technical Sources of Organizational Structure: Explaining the Structure of Educational Organizatins, În Meyer, J.W., Scott, W.R., (eds.), Organizational Environments. Ritual and Rationality
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Organizational Environments. Ritual and Rationality, London, Sage Publications, 1992. Meyer, J.W., Scott, W.R., Deal, T.E., Institutional and Technical Sources of Organizational Structure: Explaining the Structure of Educational Organizatins, În Meyer, J.W., Scott, W.R., (eds.), Organizational Environments. Ritual and Rationality, London, Sage Publications, 1992. Michels, R., (ediția originală 1911, prima ediție În engleză 1915), Political Parties, New York, 1962. Mihăilescu, V. (coord.), Tranzițiile porcului, Societatea reală, vol. 1, București, Paideia, 2004. Mihăilescu, V., Porcul real și porcul legal, Societatea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Powell, W.W., DiMaggio, P.J. (eds.), The New Institutionalism in Organizational Analysis, Chicago, University of Chicago Press, 1991. 164-182. Scott, W.R., Reform Movements in Organizations: The Case of Aging, În Meyer, J.W., Scott, W.R., (eds.), Organizational Environments. Ritual and Rationality, London, Sage Publications, 1992a. Scott, W.R., The Organization of Environments: Network, Cultural, and Historical Elements, În Meyer, J.W., Scott, W.R., (eds.), Organizational Environments. Ritual and Rationality, London, Sage Publications, 1992b. Scott, W.R., Organizations. Rational
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Aging, În Meyer, J.W., Scott, W.R., (eds.), Organizational Environments. Ritual and Rationality, London, Sage Publications, 1992a. Scott, W.R., The Organization of Environments: Network, Cultural, and Historical Elements, În Meyer, J.W., Scott, W.R., (eds.), Organizational Environments. Ritual and Rationality, London, Sage Publications, 1992b. Scott, W.R., Organizations. Rational, Natural and Open Systems, Englewood Cliffs: Prentice Hall International, 1998. Scott, W.R., Instituții și organizații, Iași, Polirom, 2004. Scott, R., Meyer, J.W., The Organization of Societal Sectors
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Rational, Natural and Open Systems, Englewood Cliffs: Prentice Hall International, 1998. Scott, W.R., Instituții și organizații, Iași, Polirom, 2004. Scott, R., Meyer, J.W., The Organization of Societal Sectors, În Meyer, J.W., Scott, W.R., (eds.), Organizational Environments. Ritual and Rationality, London, Sage Publications, 1992. Searle, J.R., Realitatea ca proiect social, Iași, Polirom, 1995, 2000. Selznick, P., Foundations of the Theory of Organizations, American Sociological Review, Vol. 13, 1948: 25-35. Sewell, W.H., Jr, A Theory of Structure: Duality
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
o grijă nemaipomenită de a poseda un loc de veci cu acte în regulă. O preocupare chinuitoare era aceea de a nu fi îngropată de vie, motiv pentru care conjura pe toți să n-o înmormînteze înainte de cele trei zile rituale. Apoi se ruga ca groparii să nu arunce pământul repede, să n-o sperie, să-l presare mărunțel și cu fereală, ca nu cumva să se rupă capacul sicriului. Luase toate dispozițiile să i se facă parastasele la soroc, temîndu-se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pierduse comanda, aruncă toate schițele într-un sertar și reveni iarăși la lectura lui Maupassant. Își împărțise ziua după un program foarte rigid. Dimineața, după ce își făcea cu atenție toaleta, intra în sufragerie, îmbrăcat cu îngrijire, bărbierit și pieptănat, făcea ritualele civilități, lua cafeaua cu lapte și schimba câteva cuvinte fără importanță cu cele două femei. Apoi cerea jurnalele și le răsfoia în fața lor. După această operație săruta mâna lui maman și tâmpla lui Mamy și trecea în biroul lui, unde
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
miturilor și practicilor pe care le generează, în dimensiunea lor inextricabilă de realitate și spectacol, se reclamă de la un punct de vedere al totalității. Spre deosebire de autonomizările uzuale ale sferelor de înscriere și de intervenție, putem încerca o depășire a opozițiilor rituale care marchează viziunile mondializării. Toate acestea trimit la matricea ideală a cifrei unu și la explozia ei și prelungesc, fără a le reînnoi, interpretările deja învechite ale fazelor critice inducând teama unei disoluții a alterităților. Astăzi discursurile profetice despre criză
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înmuiate într-un vas umplut cu apă adusă dintr-un loc sacru. În aceste două cazuri, procesul este depășirea conservatoare și producerea unui spațiu de comunicare deschis spre alt domeniu, cel în care se intră în relație cu zeii; schimburile rituale monetarizate pun în scenă ideea conform căreia banii se înscriu în alte logici decât cele strict economice. Să luăm un alt exemplu: în timpul întronării anuale a regilor fictivi care nu stau pe tron decât două zile -, este instalată o piață
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aici se află miza unui conflict cu manifestări variate, întotdeauna vehemente, uneori violente. Continuitatea unei constituții sătești este sursa afirmării existenței autonome, însă dominate de universul social și simbolic local. Aceste exemple arată că banii și circulația lor în schimburile rituale monetarizate sunt în totală dependență față de logica modului de comunicare centrat asupra meditației ancestrale și a depășirii ei conservatoare. Pe de altă parte, banii sunt investiți în întregime în producerea unei puteri sătești a cărei existență se află în centrul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în aceste practici ilustrează dependența fundamentală a relației comerciale: banii și relația comercială sunt astfel elemente extrase dintr-un ipotetic câmp economic pentru a alimenta și a îmbrățișa reproducerea unui mod de comunicare în centrul căruia se află ele. Schimburile rituale monetarizate pun în scenă colectivele, formarea relației lor prin aceste schimburi monetarizate. Or, suma prestațiilor monetare într-o situație ceremonială sau alta este stabilită prin deliberare în spațiul politic, mai exact în cadrul fabricării "convențiilor sătești" scrise: este cel dintâi capitol
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un angajament, un entuziasm remarcabil al actorilor, al spectatorilor din mulțime, părând ca posedați cu hainele strălucind de podoabe aurite, conotează astfel ceremoniile observate în 1993-94, care sunt la apogeul lor și pun în scenă o supralicitare și un exces ritual, reflectând credința împărtășită în întoarcerea prosperității și a unei relative acalmii 83. Repercusiunile importante ale crizei asiatice asupra Laosului (care se traduc prin trecerea dolarului de la 700 la 7 500 kipi cu un vârf de 10 000 kipi și prin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de inițiere prin căsătorie. Ceremoniile anuale, de căsătorie s-au rărit așadar; alterate, mai mult sau mai puțin dezarticulate sau avortate, ele nu mai atrag multă lume. Posesiunea pare aici mimată, aproape prefăcută, trist teatralizată și oferind spectacolul unei dereglări rituale conștientizate cu mâhnire de fiecare. Uneori geniile refuză chiar să se încarneze în mediumuri, care se mulțumesc să danseze fără concentrare sau bucurie sau preferă să stea la taclale între ele, fumând și bând de-a lungul întregii zile pentru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se mulțumesc să danseze fără concentrare sau bucurie sau preferă să stea la taclale între ele, fumând și bând de-a lungul întregii zile pentru care au fost prost remunerate. Dezafectarea pe care o cunosc ceremoniile, sărăcirea lor și dezordinea rituală care le invadează subliniază ratările unei economii de piață care, pentru locuitori, capătă aspectul unei nesfârșite decepții. Astfel, acele spirite care nu-și abandonează nici teritoriul lor originar, nici pe reprezentanții lor oficiali într-o fidelitate care le îndepărtează de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]