2,063 matches
-
Donici. La Căprești Ovrei foastă colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat urât rusesc. La Telenești. Apus de soare. 30 Iulie. Nume de pe-aici: Plămădeală, Lapte Dulce, Iapă-scurtă, Șapte Frați, Copii mulți, Bou Negru, Bou Roș. Minunate seri la Telenești. Broscărie. Aici începe codrul Orheiului. Iarmarocul din Telenești ca cel din copilărie de la Pașcani. Sara, lângă iaz, se întorc soldații de la adunat fân cântând din gură și din fluer și chiuind. Noaptea străjerii bat în toacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un fel de bonetă conică, destul de înaltă, cu ciucur în vârf, și cu podoabe de pene de struț și flori în jur. Conul dintr-un fel de răsucitură alternantă de matasă verde și galbenă. Deasupra frunții, flori. Surugii cu fes roș ori albastru cizme răsfrânte larg, cu bordura în flori cusute. Unii cu șalvari. Alții cu fustanelă. Pe un portret al lui Scarlat Calimah, în jurul stemei Moldovei, județele cu stemele lor: Iași (cal) Cârligătura (cal mai mic și mai urât) Hârlău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu coastele aparente. Oiștea goală pe deoparte!! Meri înfloriți. La încrucișeri cu șosele în fața rampei închise, căruțe și gospodari care-și țin caii de bot, domolindu-i. Pământul lucrat arat de curând are o coloare foarte plăcută, o nuanță de roș închis, ca floarea ulmului între dungile verzi gălbui de săcară și ovăs. Buchete de arbori, tufărișuri, dumbrăvi; iarbă bogată; peisagiu submontan. Stanislav. Femei ghilesc pânză. Gunoiu împrăștiat cu scumpete pe ogoare. Buchete de molizi. Livezi. O pădurice de mesteceni. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bârladului. Poartă un toiag cu împletitură de aur pe fond albastru. 4. Marele vornic al țării de sus. Staroste de Dorohoi. Poartă toiag la fel. 5. Hatman pârcălab al Sucevei. Judecă pe slujitori arcași, călărași, darabani, seimeni, lefegii. Poartă toiag roș cu împletitură de aur. În tabără poartă buzdugan. 6. Marele Postelnic umblă înaintea Domnului, cu toiag îmbrăcat în argint. Are sub jurisdicție pe aprozi, curieri și pe Turci. E și pârcălab de Iași. 7. Marele spătar. La ceremonii se îmbracă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care nu li se par mulțămitor pudrate. Se uită cu coada ochiului în profil, dinspre dreapta, dinspre stânga. Închid geanta. Apoi o deschid îndată și iarăși se uită atent și grăbit în același timp. Trag de lângă pufușor un bastonaș de roș și-și rectifică linia buzelor c-o artă pentru care nu pot avea decât cuvinte de laudă. Într-adevăr astăzi numai femeile mai stau în tradiția adevăratei arte a bunilor zugravi de odinioară. Pentru ele roșu-i roș, albu-i alb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bastonaș de roș și-și rectifică linia buzelor c-o artă pentru care nu pot avea decât cuvinte de laudă. Într-adevăr astăzi numai femeile mai stau în tradiția adevăratei arte a bunilor zugravi de odinioară. Pentru ele roșu-i roș, albu-i alb și negru-i negru; și aceste valori sunt întrebuințate la ochi, la obraz sau la buze ca să facă mai frumos ceia ce-i numai frumos, să producă iluzie, deci artă. Bărbații de multă vreme au rătăcit calea. Vorbesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cocor și piatră de olmaz Gugiumanul avea în frunte o floare de argint în care o piatră de olmaz, cât o lacrimă, scânteia cu fulgere mărunte. Și din legătura de argint se încovoia pană subțire de cocor. Cizme de marochin roș pinteni mari argint spată grea Calul, în piept la crucea hamului avea bold. Cingătoare de piele de pardos, paftale de argint dela Veneția pumnalul italienesc lucrat frumos... Voinic trist și fără hodină. Viteaz și cu suflet mare. Dar chinuit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scorniseră apusenii și mai ales maurii din Gramà. Stratonic povestește lui Ionuț despre încăperile saraiului și despre grădina cu kioscuri și tainiți unde împărăția își ține haremul de fete "ghedlicâz". Straie subțiri albe, comănace bătute cu mărgăritar, pantofi de cordovan roș, buze roșii, dinți frumoși, ochi negri. Elias Diavolul " Oile de Angora cu coada lată pusă pe cărucior" oglu mărgele și hormuzuri (Ormuz India) turà = pecetea împărătească Generalisimul stă pe covor având alături iatagan, scut, buzdugan, arc și săgeți, semnele puterii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
A.I. Vâșinschi și am cunoscut pe savanta Lina Stern. A fost o adunare foarte densă de reprezentanți ai universităților europene. Apariție interesantă a făcut-o delegația de la Cambridge care a venit cu robe, la care pe lângă negru se adăogea mult roș și galben. Costumele acestea somptuoase acopereau trupuri care erau departe de a reprezenta frumusețea fiilor Angliei. Am văzut și reprezentanți ai mongolilor și ai altor nații care trăiesc în Uniune. S-a servit "crușon" băutură răcoritoare și niște mere, însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se prevalează în fața judecătorului de multe ori analfabet de beneficiul de mai sus. Judecătorul, în asemenea caz, se referă la mărturia temnicerului: Legit? Legit ut clericus, declară acesta. Atunci justiția se mărginește să-l marcheze în palma mânii cu fier roș, după ce i s-a uns acea mână cu untdelemn. Fierul sfârâie și scoate fum, lăsând semn fără durere. [CEHOSLOVACIA (Dobriš]* Note dintr-o călătorie în Cehoslovacia Am vizitat castelul Dobriš, fostă proprietate Coloredo-Mansfeld (asasinul lui Walenstein), astăzi naționalizată și dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nici un rezultat. Se întâmplă că șeful serviciului e un om de treabă. Înțelege năcazul bătrânului și-i pune o apostilă favorabilă imediat, trimițându-l la șeful de birou Dudescu spre rezolvare. După câteva minute, d. Dudescu intră la superiorul său roș și indignat, cu pensionarul cel bătrân după el, disperat. Domnule Director, zice d. Dudescu, sunt nevoit să-i dresez acestui cetățean actele pentru ultraj. Mi-a dat cinci lei. Domnule director, fie-vă milă! strigă bătrânul. De trei ani umblu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe care le-a sfredelit apa. La un pod se află un mic lac albastru de unde vin și parte din aceste izvoare gemene. Acolo am găsit un tânăr abhazian care aștepta mușterii trecători cu un butoiaș de 50 l. vin roș localnic, lângă izvorul cu apa cea mai rece. Tragi pe mățușcă vin în pahar și-l bei cu, și mai ales, fără apă. De pe păretele unui munte curg așa zisele lacrimi ale fetelor, ca o ploaie necontenită. Acestui loc îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lacrimile bărbaților; aici se află o strâmtoare numai de câteva zeci de pași: Poarta Iupșarei prin care trecem ca să străbatem pe lângă viforul torentului drumul până la lac. Rița e un lac cam cât Ghilcoșul și are o poveste întrucâtva asemănătoare. Lacul Roș e format, cum se știe, din surparea unor straturi de pământ la ieșirea Bicazului cătră Chei. Apele zăgăzuite astfel s-au adunat înecând pădurea de brazi a văii, iar peste zăgaz și-a făcut puțin loc pârăul. Aici se spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
avut literatură scrisă. Pe această înălțime care domină orașul, se mai pot vedea ziduri ruinate, rămășițe ale palatului regelui de odinioară al Abhaziei, Bagrat IV. Cei mai răspândiți arbori în laturea străzilor sunt oleandrii, rămuroși, bogat înfloriți alb, roz și roș. 5 noemvrie 1955 [CUVÂNT LA SĂRBĂTORIREA A 75 DE ANI]* Mulțămesc din toată inima pentru laudele ce mă covârșesc și dragostea ce mă împresoară. În euforia mea sîmt totuși că picură un strop de melancolie. Am vedenia poetului anonim, strămoșul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e și "om". Eforie. Astăzi, 10 august Iubite amice, Comandamentul marinei a anunțat de asară că vremea va fi tulbure, cu o mare furtunoasă așa încât nu se poate ieși spre Portița, cum plănuisem. La ora 5 1/4 soarele răsare roș, pe o mare relativ liniștită. Spre nord zare limpede; spre sud ceață misterioasă. Vântul de uscat care a bătut cu violență noaptea cealaltă, a stat. Nici o frunză nu se mișcă în plopii tineri de Canada din apropiere. Ieri am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dna institutoare Zulnia Isăcescu. Regele Carol I era de statură mijlocie, barbă rară parcă era pusă cu fusul. Și nu avea nici un pic de voie bună, era foarte gânditor, parcă-i lipseau toate cele trebuitoare. În schimb Regina Elisabeta, era roșă ca un rac și plină de viață și voie bună, parcă nu-i lipsea nimica. Directorul nostru Ioan Mitru a strigat pe elevul V.A. Ghiorghiță din clasa a III-a care a venit și a prezentat Regelui o sculptură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
corăbiasca cu zurgălăi la picioare, în medianul din Baea. Și era și învățătorul de la Tătăruși Bădița Alexandru Gh.Vasiliu, care a strigat din gură la o horă: "Lele nu te burica, Că mai sunt ca dumneata ! * Și lelița cu brâu roș, Parcă-i putina cu borș." Dintre toți elevii mei cel care juca cel mai bine și mai frumos a fost Petrea lui Constantin Gherasim Roșca, văr al doilea cu mine, care a murit foarte de tânăr ! Dacă trăia putea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fructe. Apoi elevii tăi nu știu gramatică nici de feli a zis el. Și eu l-am întrebat: "Cum, nu știe nici unul Gramatică ? ". Și el a răspuns că: "Nu știe ". Cum îi acela la față ? Și el a răspuns: "îi roș ". Apoi vedeți, acela are tată-su 5 vaci cu lapte și când îi lipsesc un substantiv pe pieptul tot atunci se prinde, că-i sătul și bine îngrijit. Și când întreb pe unul de a lui Niculai a lui Nică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Piața Unirii, ne duceam pe jos. Dacă prindeam tramvaiul, îl prindeam, [râde] dacă nu-l prindeam, nu-l prindeam și era tramvai din ăsta, dacă te puneai, mai repede mergeai pe jos decât în tramvai. Trecea pe Socola, prin Podu Roș trecea, pe la Palat, pe „Ștefan cel Mare” și făcea la dreapta și se ducea în Copou... Așa, deci, am reușit la liceu și după mine s-o mai luat încă cinci inși, tot colegi, ș-au reușit toți ș-am
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Press, Chicago, 1938. Bullard, Melissa Meriam, "Marriage Politics and the Family în Florence. The Strozzi-Medici Alliance of 1508", în American Historical Review, 84 (1979), pp. 682-683. Cicehetti, Angelo; Râul Mordenți, "La scrittura dei libri di famiglia", Letteratura italiană, Alberto Asor Roșa (ed.), III, 2, Le forme del testo. La prosa, Einaudi, Torino, 1984, pp. 1117-1159. ---, I Libri de Famiglia în Italia, I: Filologia e storiografia letteraria. La memoria familiare 1, Edizioni di storia e letteratura, Romă, 1985. Ginzburg, Carlo, Enrico Castelnuovo
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Nove, Bologna, 1995, pp. 123-150. Chittolini, Giorgi (ed.), La crisi degli ordinamenti comunale e le origini dello stato del Rinascimento, Îl Mulino, Bologna, 1979. Cicchetti, Angelo and Râul Mordenți, "La scrittura dei libri di famiglia", în Letteratura italiană, Alberto Asor Roșa (ed.), vol. 3:2, Torino, 1984, pp. 1117-1159. Clough, Cecil, "The Significance of the Illustrations în Thomas Mürner's 1530s Translation into German of Sabellico's Enneades", în Mediaevalia (2001), pp.185-226. Cochrane, Eric, "The Transition from Renaissance to Baroque
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în Medici Florence (1987), University of Toronto Press, Toronto, 2000. Pius ÎI, Commentaries, Margaret Meserve and Marcello Simonetta (eds), vol. 2, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 2004-2007. Procacci, Giuliano, Machiavelli nella cultură europea dell'età modernă, Laterza, Bari, 1995. (De) Roșa, Daniela, Coluccio Salutați: îl cancelliere e îl pensatore politicoLa Nuova Italia, , Firenze, 1980. Sabellico, Marcantonio, Operă, Venice, 1502, fol. 9v ('M. Antonio Foresio Suo'), în Giovanni Mercati, Ultimi contributi alla storia degli umaniști, vol. 2, Vatican City, 1939, îi., pp.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
5 Philip Jones, "Florentine Families and Florentine Diaries în the Fourteenth Century", în Papers of the British School at Rome, 24 (1956), pp. 183-205; Angelo Cicchetti și Răul Mordenți, "La scrittura dei libri di famiglia", în Letteratura italiană, Alberto Asor Roșa (ed.), vol. 3:2, Torino, 1984, pp. 1117-1159; și William J. Connell, "Libri di famiglia and the Family History of Florentine Patricians", în Italian Culture, 8 (1990), pp. 279-292. [capitolul 10 în acest volum]. 6 Giovanni Ciappelli, "La memoria degli
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Courtauld Institutes, 14 (1951), pp. 137-208; și E. B. Fryde, Humanism and Renaissance Historiography, Londra, 1983, pp. 13. 14 Ronald G. Witt, Hercules at the Crossroads: The Life, Works and Thought of Coluccio Salutați, Durham, NC, 1983; și Daniela De Roșa, Coluccio Salutați: îl cancelliere e îl pensatore politico, Florența, 1980. 15 Udo Klee, Beiträge zur Thukydides-Rezeption während des 15. Und 16. Jahrhunderts în Italien und Deutschland, Frankfurt, 1990, pp. 23-58. 16 Fryde, Humanism and Renaissance Historiography, 18. 17 Leonardo Bruni
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mai departe, pe un diapazon tot mai rădicat se încrucișau paharele și se apostrofau unii pe alții după poreclele uzitate în "Junimea". Apoi venea rândul anecdotelor, mai întăi a acelor cuviincioase, iar după ce ne căptușeam bine cu Cotnar alb sau roș ori cu amândouă colorile împreună, dădeau drumul anecdotelor corozive, adecă acelora de care se înroșea pudicul Naum, care totdeauna se exprima corect și nu aluneca pe tărâmuri echivoce. Cei mai meșteri în istorisirea anecdotelor corozive erau Creangă, Ianov și binenutritul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]