1,653 matches
-
a dovedit că El este Fiul lui Dumnezeu și că tot ceea ce a propovăduit și a făcut pe pământ era de la Dumnezeu și a purtat pecetea adevărului. Ne-a convins că moartea Lui a avut drept scop eliberarea noastră din robia păcatului și a morții, că toată lucrarea Lui pe pământ a fost desăvârșită prin Înviere. Ne-a asigurat că moartea a fost învinsă și că, așa precum a înviat El, așa vor învia și trupurile noastre, primind și noi un
Agenda2003-17-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280934_a_282263]
-
și să facă cortelului alte borte și mai număroase” (p. 37). După cum o altă scenă, dintr-un capitol ulterior, Călătoriile noastre la Viena și Italia seamănă izbitor cu Teodoros al aceluiași Ghica. Tot despre un pui de țigan fugit din robie e vorba și tot despre o strălucită ascensiune datorată unui șir de mistificări. Numai că, în loc să sfârșească eroic în Abisinia, Porcușorul lui Rosetti (preschimbat nobiliar în baron von Porkovitzki și regăsit, așa, peste ani) ajunge, mai domestic, în brațele unei
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
Cu Nașterea Preacuratei Fecioare Maria începe punerea în lucrare a planului rânduit pentru mântuirea noastră de bunul Dumnezeu întru înțelepciunea Sa și întru iubirea Sa nemărginită față de noi oamenii. Din vecie, Tatăl nostru Cel din Ceruri, văzând înainte căderea noastră în robia păcatului, a și rânduit mântuirea noastră prin întruparea, patima și moartea Fiului Său, Cel împreună veșnic. Și potrivit acestei dumnezeiești și veșnice rânduieli, Preacurata Fecioară Maria avea să devină, la „plinirea vremii“, Maica Fiului lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii. Așa că Nașterea
Agenda2005-36-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284165_a_285494]
-
toată lumea. Pe scurt, un tânăr obișnuit”. Ca să scape cu viață, prizonierul susține că a studiat și medicina, fiind îndeajuns de norocos să-și tămăduiască bolnavii. Datorită faimei ajunge să-l lecuiască pe însuși Pașa, iar acesta i-l dă în robie astrologului Curții, un Hogea alături de care urma să inventeze (în stilul lui Leonardo da Vinci) tot felul de lucruri nemaivăzute, de la focuri de artificii la o armă nemaivăzută, menită a salva Imperiul Otoman. Însă arma dă greș, iar Fortăreața Albă
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
și mulțumit. Lin John s-a împăcat cu lumea. Într-una din mânecile bluzei are un săculeț cu aur, economiile lui de trei ani, și aurul acela urma să o scoată pe singura lui soră dintr-o secretă și umilitoare robie. Sentimentul datoriei împlinite îl făcea să viseze la ce-se-va-întâmpla. Ce noroc avusese că muncea într-un loc unde se câștiga bine și în trei ani reușise să economisească patru sute de dolari! Poate că în următorii trei ani va reuși să
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
pune pe trunchi/ capul Limbii Române" ( Discurs electoral). Viziunea poetului e una translirică, obiectivă. E cea a patriei care devine melos cu miză cosmică și chiar se propune ca un substitut al transcendenței (modelul îndepărtat îl constituie motivul biblic al robiei babilonice a israeliților, de unde timbrul profetic, incisivitatea rostirii): Au zăpăcit,/ au încurcat pînă și/ lacrima bătrînei măicuțe,/ pînă și apa/ copilăriei noastre./ Frate, ei urăsc/ cîntecul tău./ Ei urăsc cîntecul/ care arată Prutului/ pe unde să curgă./ Noi credem în
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
Tighina (sau Benderul), Bugeacul. Suntem preveniți asupra acestui tip de lectură din finalul cărții-surori despre Bucovina, unde se spune în final: După lanțurile de aur, voi vedea lanțurile de fier, după conruperea gândului, uciderea lui! Spre Basarabia întunerecului și a robiei!" Volumul Neamul romănesc în Basarabia trebuie citit în continuarea celui despre Neamul romănesc în Bucovina, apărut tot în 1905 și reeditat de asemenea în facsimil de Editura Semne. Bucovina aduce reprezentarea "lanțurilor de aur" ale robiei austriece, pe când Basarabia este
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
Basarabia întunerecului și a robiei!" Volumul Neamul romănesc în Basarabia trebuie citit în continuarea celui despre Neamul romănesc în Bucovina, apărut tot în 1905 și reeditat de asemenea în facsimil de Editura Semne. Bucovina aduce reprezentarea "lanțurilor de aur" ale robiei austriece, pe când Basarabia este înfățișată ca un echivalent al infernului:, "lanțurile de fier" ale robiei rusești, uciderea oricărui gând (prin cenzură și oprimarea manifestărilor naționale), instalarea deplină a întunericului. Tablourile mizeriei se succed ilustrativ. La Chișinău, înfățișat ca "un mare
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
despre Neamul romănesc în Bucovina, apărut tot în 1905 și reeditat de asemenea în facsimil de Editura Semne. Bucovina aduce reprezentarea "lanțurilor de aur" ale robiei austriece, pe când Basarabia este înfățișată ca un echivalent al infernului:, "lanțurile de fier" ale robiei rusești, uciderea oricărui gând (prin cenzură și oprimarea manifestărilor naționale), instalarea deplină a întunericului. Tablourile mizeriei se succed ilustrativ. La Chișinău, înfățișat ca "un mare centru militar", are Nicolae Iorga imaginea cea mai cutremurătoare a stăpânirii rusești: "Toată zarea e
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
Negoițescu lui Radu Stanca - Desigur nu în revoluție în genul grupului de la Jena, ci într-o directivă pur creatoare, în sensul Sturm und Drang-ului schillerogoethean." Revendicînd reabilitarea baladei și declarîndu-și atașamentul la linia Mallarmé-Valéry, ei refuzau literatura căzută în robia actualității și modelor. Nicolae Balotă întrezărește în lumea începutului de secol XXI condițiile "ce fac și vor face tot mai posibilă creația în intemporal, condiții favorabile inițiativelor creatoare în regimul acelui atemporalism antiistoric ce se preconiza cu o jumătate de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
se învață,/ }ării lor păzite de șoimi și de crini,/ Îmbătătoarele mele grădini,/ Vreau să le uit - și aromele urmei!" Alunecarea chinuită din visuri, fie ele cît de sleitoare de puteri, în lumea calpă a faptei: "Au căzut toate în robia turmei!/ Un monstru al urii le-a batjocorit/ Vărsând peste ele, hipnotic, o lavă/ De bale-asasine, de vrajă, de-otravă". Dura învățare, în care se simte forța urîtului cotropitor de la Arghezi, a himerei cu jugul. Pe apele negre ale uitării
Chinuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7796_a_9121]
-
rezistență decrepită. Din cînd în cînd, se strecoară o aluzie străvezie, ca pînza de mucegai: "Tu strigi Ťîndurareť... E-un răget. N'ajunge/ Pe demonii tăi asasini să-i alunge,/ N'ajută/ Să'nfrîngă cornuta vedenie slută/ A țării 'n robie căzută." Copaci contorsionați, de țarină pustie, însoțesc litania unor ani care nu anunță limpezimi: "Cui i-e foame rumegă mătrăgună/ Linge sare, îi place, e bună...// În timp ce pușca din cui, în coșar,/ A răgușit, de bălegar./ A ruginit, de perete
Chinuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7796_a_9121]
-
de orizont de dezvoltare - iată o caracteristică românească. Români simpli - le petit peuple - au fost multă vreme resemnați, sceptici, chiar indiferenți la inovații care să tulbure echilibrele sociale. A contribuit la această inerție rurală și semiurbană și abolirea tîrzie a robiei boierești. Din rumânie au ieșit abia în sec. XIX datorită cîtorva boieri luminați. Desigur, nu se putea scrie totul într-o lucrare destinată a fi citită cu ușurință (stilul autorului, aproape jurnalistic, confirmă o asemenea ipoteză) de mulți. Dar tema
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
foarte bine accentul pe activitatea lui anticomunistă și de pionier al ideii integrării și construcției unei Europe unite democrat-creștine. Din 1955, a fost redactor la „Europa liberă”, unde a militat plin de elan și cu profesionalism pentru eliberarea țării de sub robia comunistă, El a reprezentat, afirmă autorii, „conștiința morală și instanța juridică a Patriei Externe, pe care a servit-o cu responsabilitatea unui adevărat ministru de externe al exilului românesc.” A și scris câteva lucrări consacrate Basarabiei. George Ciorănescu a colaborat
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
de a-I sluji lui Hristos (II Corinteni 6, 5) și care mărturisește că a petrecut „în posturi de multe ori“ (II Corinteni 11, 27), arată și de ce îi este necesar postul, când zice: „Îmi chinuiesc trupul și îl supun robiei; ca nu cumva, altora propovăduind, eu însumi să mă fac netrebnic“ (I Corinteni 9, 27). Și învață: „Vă îndemn, deci, fraților, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfățișați trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, ca
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
Ziua Ierusalimului; 21 mai - Roș Hodeș. Înălțarea Domnului (Ispasul) Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a venit pe pământ luând „chip de rob“, ca prunc, născut în Betleem, din iubire față de omul pe care l-a creat, pentru ca să-l elibereze din robia întunericului și a păcatului, pentru ca să-l împace cu Dumnezeu, iar la vârsta de 33 de ani S-a înălțat la Cer, în sânurile Tatălui, plin de slavă veșnică și nepieritoare. Se împlinea proorocia pe care o făcuse El însuși în fața
Agenda2004-20-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282432_a_283761]
-
startul ajung la linia de sosire”, declara cel care prin tenacitate, pregătire fizică și un dram de noroc avea să marcheze o premieră românească pe Golgota motocicliștilor, raliul Paris-Dakar: Romeo Dunca. Adolescenților care încă nu au căzut cu totul în robia Internetului, precum și adolescenților timpului în care Internetul nici nu se inventase, într-un cuvânt celor care mai zăboveau/zăbovesc asupra paginilor unei cărți, cu siguranță că nu le sunt străini „Frumoșii nebuni ai marilor orașe“. Cu îngăduința dumneavoastră, aș pastișa
Agenda2005-04-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283313_a_284642]
-
dacă încearcă să se asimileze (presupusă dovadă de prefăcătorie primejdioasă): "țiganii și-au atribuit întotdeauna numele altor etnii sau popoare care le-au îngăduit să-și ascundă etnia". Dușmanul e deopotrivă slab, inferior (în acest sens e invocat trecutul de robie), dar și primejdios, în primul rând prin număr (sunt în text fraze care dau fiori: "pe fondul declinului de natalitate la români și maghiari și al scăderii mortalității la țigani"). În logica unei pure teorii a conspirației, toate acțiunile inamicului
Rom by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7525_a_8850]
-
umbre din nopți, Lumini trecute fără veste. 35 Șopti un vânticel spre lotus o-ntrebare: „Care ți-e taina, floare?” „Taina sunt chiar eu”, mărturisi cel întrebat. „De mi-o răpești, dispar și sunt uitat.” 36 Libertatea locuiește-n furtună; Robia, în trunchiul de glie legat. Vântul le-aduce-mpreună La bal de copac, în ram clătinat. 98 Iubirea mea plutește în derivă Dusă de vânt departe. Cămin nu-i pentru ea Cuibul din care a zburat Vechea iubire-n moarte. 99 Flacăra
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
și-l trag spre învoirea cu gândurile<footnote Sf. Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simțuri Ă, p. 75. footnote>. Pipăitul și mirosul sunt simțuri mai alunecoase, iar cel ce a căzut pe panta lor, cu greu se poate izbăvi din robia lor, din neastâmpărul și setea lor neostoită. Remediul îl constituie austeritatea și decența în gesturi, ținută, conduită și îmbrăcăminte<footnote Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 95. footnote>. Supravegherea comportamentului, a faptelor și gândurilor noastre, precum și a îmbrăcămintei, poate fi
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cele rele ce ți se vor întâmpla după moarte<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală, cap. 119, în Filocaliaă, vol. I, p. 38. footnote>. De aceea spune Sfântul Marcu Ascetul: Să nu primim iarăși de bunăvoie jugul robiei, ci să ținem strâns la libertatea noastră prin împlinirea poruncilor<footnote Sf. Marcu Ascetul, Răspuns celor ce se îndoiesc de dumnezeiescul botez, în Filocaliaă, vol. I, p. 279. footnote>. Sfânta Taină a Pocăinței sau a Spovedaniei constituie și ea un
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
străbate textele, molipsindu-și cititorul cu gravitatea strînsă a unei atitudini oficiale. O citești cu conștiința că asiști la o paradă livrescă desfășurată din rațiuni politicoase. }i-e cu neputință să ți-o închipui pe Bușulenga scriind în transă, sub robia unei dispoziții de care nu poate scăpa, sau sub apăsarea unei întîlniri de care nu se poate elibera decît prin cuvinte năvalnice. Autoarea e protocolară ca o metopă și austeră ca un capitel. Fraza îi curge în volute rotunde, amintind
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
toate primejdiile care le pândesc din partea oamenilor, iar dintre ele cea mai de nesuferit era amenințarea necinstirii, fie chiar și numai dacă ar trebui să audă cu urechile lor de așa ceva. Căci a-Ți da cu voia ta sufletul în robia diavolului, zise ea, e o faptă mai rea decât toate chinurile morții și decât moartea însăși. Ea le-a dat, deci, să înțeleagă că nu mai există decât o singură cale de a ocoli toate aceste rele, și anume: fuga
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
murim, să murim ca să trăim! (cei patruzeci de mucenici se încurajau unul pe altul și ziceau acestea - n.n.) ” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 539) „Noi în teama de robie ne veselim și sub amenințarea morții râdem”. (Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, cartea a VII-a, I, 5, în PSB, vol. 72, p. 298) „Pe când erau cu toții duși la moarte, venind mai marele magilor, îi întreba pe ei dacă vor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în noi. Aud sunetul lor, e acolo, e și aici, e și în noi! Șuvoi! Și lumina primi-voi de la toți profeții! O, tu, oglindă a inimii mele, loc unde păsările săruta spumă mării în cumpănă grea! Izgonește-mă din robia lui Pallas Athena, pe un gherghef de lacrimi îmi țes tainele, poeme de spus pe-nserate. Arată-mi altarul, Maica a Domnului, Mamă a scriselor și nescriselor Lumii, semănător de cuvinte aș vrea să iți fiu, piatra din vârful unghiului neumbrit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]