1,654 matches
-
de adevărați eroi ai Ortodoxiei? Cu adevărat ar trebui mai degrabă să iubim noi tăcerea ca unii ce suntem Îngreuiați de multe, mari, grele și nepocăite păcate.... Nu ne lăsați să ne netrebnicim mai mult și stăviliți alunecarea noastră spre robia lumii...o preafericiților martiri...rugători către Dumnezeu.”
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
limbii române, ea are în vedere, printre obiectivele sale, și realizarea acestui mare exemplu: Azi între toate națiile Europei stăpânește dorința spre lumină, și timpurile acestea par a fi începutul unei epoce însemnate, când multe popoare ținute până acum în robie și întuneric își îndreaptă privirile spre o nouă libertate și o nouă civilizație. Un spirit de emulație filologică identică animă și pe Ion Budai-Deleanu, care pornește să compună un Lexicon român-german: Văzând că toate neamurile Europei au de mult lexicoanele
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de bucurie, tânăra alergă după răscumpărătorul ei și-i zise, căzându-i în genunchi: „Tu ești răscumpărătorul meu și vreau să-ți slujesc de bună voie toată viața mea”. Și tu creștine, ai un Binefăcător, Care te-a răscumpărat din robia păcatului și din osânda iadului. Lui îi datorezi totul. Cazi în genunchi înaintea Răscumpărătorului tău Iisus Hristos și slujește-I Lui toată viața ta. 4. Suferința transformă pe om Un tânăr necredincios se întoarse la Dumnezeu, după ce trecu prin multe
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
spune lumea-ndată, E un vierme mic ce trece și floare-ai tot curată! Dar floarea nu mai e curată! Un vierme nu-i ca roua! Întâia ta minciună aduce pe a doua; Întâi e o verigă, apoi un lanț robia Și-apoi atrage lenea; și lenea lăcomia... Apare băutura, desfrâul, furtișagul... Apoi, când deznădejdea pășește-n grabă pragul, Te-nvață să-ți curmi viața și să sfârșești cu crima. Cine a tras zăvorul? Doar o minciună... prima. Învățătură: Minciuna e
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
puterii politice, a unei părți a resurselor economice și a informării publice - garantate de o strictă cenzură -, care este șeful unei aristocrații servile numite după bunul său plac, și de Biserica ortodoxă. Societatea este alcătuită în principal de țărănime, în robie de veacuri, care se revoltă din când în când împotriva stăpânilor - Statul sau particulari - în timpul unor violente răzmerițe numite Bunt, în scopul obținerii dezrobirii sale și a redistribuirii pământurilor. Țara este puțin urbanizată și puțin alfabetizată, dar, de la victoriile asupra
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
declinul puterii occidentale - material și moral. Una dintre marile ironii ale istoriei contemporane este că declinul moral și material al Occidentului s-a datorat în mare măsură tocmai victoriilor morale și materiale occidentale. Lumea a Treia s-a eliberat de sub robia occidentală invocând principiile de autodeterminare și dreptate socială pe care Occidentul le proclamase și le pusese în practică. Era de așteptat ca, în acest proces, principiul autodeterminării naționale să devină ideologia noilor tipuri de imperialism, iar dreptatea socială să devină
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și exilul în Babilon, când se părea că promisiunile lui Yahwe au fost abandonate, apare o criză nouă printre evrei. Profetismul etic face loc profetismului mesianic 28. Scopul istoriei devine apocaliptic, ei așteptând un Mesia care să-i izbăvească de robie printr-un eveniment catastrofic (Daniel, 12, 1). "Profeții nu dispar, dar mesajul lor dezvoltă ceea ce s-ar putea numi teologia salvării schițată de Ieremia. Putem judeca de pe acum rolul profetismului în istoria religioasă a Israelului"29. Realizarea prezicerilor rostite de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
exprimând asemănările și deosebirile lor. Astfel, potopul, învierea lui Hristos, botezul creștin prezintă o analogie fundamentală de structură. Astfel, trecerea Mării Roșii prefigurează în aceeași măsură Învierea și Botezul, arătând puterea lui Dumnezeu, care îl eliberează pe poporul Său de robia puterilor răului. Tipologia exprimă astfel inteligibilitatea proprie istoriei.55 Hermeneutica biblică recunoaște existența a patru sensuri în interpretarea biblică. În perioada medievală ea era semnificată de faimoasa Quadriga, sensul cvuadruplu al Scripturii: literal, alegoric, moral/tropologic și anagogic 56. Dacă
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
păcat. Dar tot de 2000 de ani Maica Domnului este pururi ajutătoare și rugătoare către Fiul Său, pentru noi, oamenii. Minunile se săvârșesc pentru întoarcerea oamenilor cu fața spre Dumnezeu. Maica Domnului vrea să ne scoată pe noi, oamenii, din robia tentațiilor de tot felul, din robia averilor", răspunde părintele Antonie. Mărul sufletului Mănăstirea Giurgeni a fost atestată documentar la începutul veacului al XVII-lea, ca shit de călugări, dar a fost transformată în schit de maici și apoi în mănăstire
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
ani Maica Domnului este pururi ajutătoare și rugătoare către Fiul Său, pentru noi, oamenii. Minunile se săvârșesc pentru întoarcerea oamenilor cu fața spre Dumnezeu. Maica Domnului vrea să ne scoată pe noi, oamenii, din robia tentațiilor de tot felul, din robia averilor", răspunde părintele Antonie. Mărul sufletului Mănăstirea Giurgeni a fost atestată documentar la începutul veacului al XVII-lea, ca shit de călugări, dar a fost transformată în schit de maici și apoi în mănăstire de maici. Se spune că un
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
atît printre musulmani cît și printre creștini. În regiunile unde exista o aristocrație locală, situația țăranilor putea fi mai rea decît în celelalte părți. Aici, țăranii erau de obicei șerbi, deși cea mai mare parte a lor fuseseră eliberați din robie în secolul al XVIII-lea. Chestiunile proprietății asupra pămîntului și a sistemului de impozitare au constituit o cauză majoră a mișcărilor sociale pe tot cuprinsul teritoriilor incluse în acest studiu. Tratatul de la Karlowitz din 1699 este un reper convenabil de unde
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
naționale. În afară de aceste aspecte pozitive ale vieții, locuitorii din Balcani dobîndiseră anumite trăsături care constituiau un mare obstacol în calea adoptării instituțiilor moderne: Sistemul social otoman a promovat multe obiceiuri nedorite..., care au dăinuit și după prăbușirea Imperiului. Secolele de robie feudală au contribuit la instalarea yavashlik-ului, o stare de spirit caracterizată prin letargie, indiferență, lipsă de hotărîre și tendință spre supunere izvorîtă din nevoia de a supraviețui. Acest lucru poate fi dedus cu ușurință din atitudinea față de autoritate teamă și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
prin diferite localități, era foarte săracă și nu putea să întrețină parohul fără ajutorul Sf. Congregații. Sărăciei populației i se mai adăuga și o situație politică continuu îndoielnică și nesigură, datorită invaziilor tătarilor care furau și distrugeau totul, ducând în robie până și femeile și copiii, și războaiele continue cu nelipsitele consecințe de ciumă și foamete. În această situație, viața misionarului devenea aproape imposibilă fără un ajutor din partea Sf. Congregații a Propagandei. Prin aceasta se explică insistența cu care misionarii cereau
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
prizonierii culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? - "Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? - "Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă și unitate expresivă culturii pe care o străbate de la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
inedită în epoca în care a fost enunțată, ideea lui Heliade este acum oficializată în înțelegerea socialistă a trecutului românesc. Invazia popoarelor migratoare în provincia Daciei Traiane a fost un moment "prielnic pentru masele de sclavi care au scăpat de robie, devenind liberi. De aceea, sclavii, țăranii liberi sau pătura de jos săracă din orașe, au primit pe "barbari" ca eliberatori" (Roller, 1952, p. 48). Însă principalul merit pentru eliberarea Daciei revine nu atât barbarilor care au adus suflul de libertate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Si întâmplându-să și o samă de tătari la sfânta mănăstire la Aron-Vodă, au venit și ei întru ajutor și am ieșit și noi din mănăstire, și dând războiu nemților...i-am înfrânt, și o samă dintr-înșii au căzut la robie, iar o samă au perit la războiu, care trupurile acelor periți s-au făcut movilă, întru pomenire vecinică... în care movilă este și Franță căpitanul, împreună cu alte trupuri.” - Este vorba de movila pe care se găsește „Crucea lui Ferencz”, mărite
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
-și înțelege și menirea de urmaș al Mântuitorului, dar și motivația suferinței, tot ca urmaș al Mântuitorului: Când am strigat ca omul să nu-și vândă Chemarea la a Nemuririi Cină, Am fost întemnițat sub grea osândă ! În „Rugăciune în robie” ne este redată istoria neamului nostru, care se repetă implacabil de-a lungul veacurilor: Ajuns-am robi la slugi cu pofte grase De sângele din trupul nostru suptă Cu guri ce nu mai vor nimic să lase. Firește, duhovnicul, cu
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
să selectezi poezii sau versuri ale părintelui Imbrescu, tentația fiind de a reda toate poeziile întregi, spre bucuria sufletului celor ce le citesc. Una dintre creațiile sale remarcabile, atât prin duhovnicia transmisă, cât și prin dimensiunea poeziei, e „Rugăciune în robie”, care are 99 de strofe, din care voi reda doar câteva versuri relevante pentru cele scrise mai sus: Ca mine niciun mort n-a mai rămas Așa de omorât de voia lui, Strivită’n rău cu fiecare pas - Dar, îndurându
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
iureș Peste ARDEAL, feciorul mare, și mezinul MARAMUREȘ... Și-ăstă fu doar începutul, scurtă vreme mai apoi, Alte armii sângeroase vin din miazăzi puhoi Tot barbari de-același sânge și de aceeași seminție, Iau DOBROGEA, mijlocia, ce căzu și ea-n robie... Du-te vreme, vino vreme, au trecut așa mulți ani, La hotarele rămase, se iviră alți dușmani E OLTENIA acum cea care sub cizmă geme Slavă Domnului că, totuși, a durat puțină vreme! Numai că pe-aceeași mână, hrăpăreață și
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
uniră-n gând și-n faptă Și sfârșiră legământul de supunere nedreaptă Și dușmanul ce venise, peste mări, din miazăzi, Ca o fiară încolțită în luptă crâncenă pieri. Iar DOBROGEA, fiica mării și a Soarelui copilă, După veacuri chinuite de robie fără milă, Își sfâșie vălul negru, lanțurile și le-n rumpe Și se-ntoarce fericită la surorile ei scumpe Și tuspatru surioare Țară nouă reînvie, Jumătatea vechii Dacii, într-o mică Românie... A fost pasul cel dintâi, căci a fost
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
apusului considerând că acolo este grădina minunată cu merele de aur. Heracle a împlinit toate poruncile regelui Euristeu cel sfătuit de Hera. Cea cu aducerea merelor de aur era a douăsprezecea și ultima poruncă. Dacă o împlinea, Heracle scapă de robie, dacă nu regele avea de gând să -l piardă. Dar Heracle era rob? Stai s-auzi povestea! Nu-ți mai amintești ce se spunea despre Heracle când ai citit legendele acestea? Eram mică pe-atuncea, nu mai rețin. ─ Hercale sau
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Mântuitorul rugându-se pe muntele Măslinilor a spus: „Tată, dacă e cu putință, treacă și acest pahar, iar dacă nu, facă-se voia Ta!” Am constatat acest lucru, Dumnezeu este singurul care are cuvânt pentru oricine, și pentru noi. Ostracități, robie și sărăcie au fost și vor fi cât pământul, acum ajungem cu siguranță la robie și cred că dacă tot sângele va inunda acest pământ, nimic nu se mai poate opri, decât să ne omorâm unul pe altul ca muștele
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
acest pahar, iar dacă nu, facă-se voia Ta!” Am constatat acest lucru, Dumnezeu este singurul care are cuvânt pentru oricine, și pentru noi. Ostracități, robie și sărăcie au fost și vor fi cât pământul, acum ajungem cu siguranță la robie și cred că dacă tot sângele va inunda acest pământ, nimic nu se mai poate opri, decât să ne omorâm unul pe altul ca muștele. Ambiția, mândria, dorința de a fi cât mai sus va distruge nu numai omenirea dar
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
avea să treacă pe-acolo, venind dinspre Gura Humorului, în drum spre Fălticeni, cu coloana... Că, după intrarea țării în război, în vara lui 1916, ai noștri s-au dus în Ardeal să-i scoată pe frații de-acolo, de sub robia maghiară și-a împăratului de la Viena. Și-au intrat veseli, încrezători, ca niște frați eliberatori. Și-au fost, într-adevăr, primiți cu flori și cu lacrimi de bucurie și cu îmbrățișări, și cu horincă, și cu pită și slană, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]