66,509 matches
-
caz, de curioasă ce era, Esca nu și-a dat seama că ar fi trebuit să cheme de urgență un echipaj ,pompieristic" pentru descarcerarea fălcilor invitatului său... Până la urmă s-a auzit dinspre acesta un onomatopeic: - Mmmmmnnnnuuuu... UITĂ CĂ EȘTI ROMÂN! l Știri și reportaje tv cu detalii, au clarificat lucrurile în legătură cu Loganul nostru: pentru că se cam zbârlise la concurența de pe piața occidentală, i s-au pus repede bețe în roți... l După ce a văzut la televizor dexteritatea cu care sunt
De la sublim la ridicol și înapoi spre... Schengen by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11446_a_12771]
-
Știri și reportaje tv cu detalii, au clarificat lucrurile în legătură cu Loganul nostru: pentru că se cam zbârlise la concurența de pe piața occidentală, i s-au pus repede bețe în roți... l După ce a văzut la televizor dexteritatea cu care sunt depistați românii aducători de valută în țară (se zice că anul trecut ar fi îmbogățit statul român cu vreo 2 miliarde de euro...), Haralampy propune să se organizeze pentru unii grăniceri cursuri intensive de adulmecare și a străinilor. Că zice el: - Uite
De la sublim la ridicol și înapoi spre... Schengen by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11446_a_12771]
-
Chiar și condițiile morții, într-un accident (probabil), au fost puse sub semnul îndoielilor, al unor aluzii la asasinat. De ce a devenit ,un contencios inflamabil" acest ,caz"? Cândva, la Brăila, la o oră de clasă, Sebastian a vorbit despre ,noi, românii", la care un coleg i-a strigat - ,Care noi jidane?" în scurta sa viață, de 38 de ani, Sebastian nu a cunoscut violența antisemită, nu a fost deportat, dar a suferit efectele legilor rasiale, la un moment dat nu a
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
face singuri piedestaluri, pentru a ne etala listele de lucrări, pentru a ne ridica propriile statui, este exagerat, lipsit de etică, lasă gust amar? Iar memoria lui Marian s-o lăsăm netulburată, fiindcă va mai trece mult până când un alt român, într-o viață scurtă, va face ceea ce a făcut el, pentru cultura/literatura română în Italia și în lume.
În replică - Mărturie mincinoasă by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/11480_a_12805]
-
Mircea Mihăieș Vizita lui Călin Popescu Tăriceanu la Bruxelles nu s-a soldat doar cu brusca revocare a irevocabilei demisii, ci și cu decizia de a înăspri condițiile de călătorie a românilor în spațiul Schengen. Pentru oricine știe că obsesia aderării la Uniunea Europeană e trăită de clasa politică la modul isteric, măsura e, s-o recunoaștem, cam aiurea. Normal ar fi procesul invers: cu cât ne apropiem de spațiul bunăstării europene, cu
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
obsesia aderării la Uniunea Europeană e trăită de clasa politică la modul isteric, măsura e, s-o recunoaștem, cam aiurea. Normal ar fi procesul invers: cu cât ne apropiem de spațiul bunăstării europene, cu atât mai sumare să fie formalitățile pătrunderii românilor acolo. Prin nu se știe ce magii politice, situația e exact pe dos: zi după zi, mai afli de-o piedică, de-un fault, de-o mârlănie administrativă. O fi o tehnică de a ne scârbi de Europa? O fi
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
evident, nu e o scuză: orice guvern responsabil, orice țară normală își educă mai întâi cetățenii, și abia apoi emite pretenții de onorabilitate continentală. Personal, am serioase dubii că doar țiganii aruncă cu noroi în imaginea țării: văd zilnic suficienți români neaoși care se comportă ca niște primitivi tocmai ieșiți din peșteri, pentru a nutri vreo iluzie. Demagogia se vede însă în credința premierului că prin strângerea șurubului se rezolvă o problemă complicată. Îl asigur pe domnul Tăriceanu că numărul infractorilor
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
oameni disciplinați. La noi, orice măsură - și cu atât mai abitir una abuzivă, cum e cea la care mă refer - reușește să creeze contrareacții pe măsură. Dacă nu chiar unele disproporționate. Ca de pildă, să aflăm că tot mai mulți români suspecți vor începe să evite trecerile oficiale ale frontierelor și c-o vor lua peste arătură, prin porumbiște, spre Europa. E, de altfel, felul în care se îndreaptă guvernul însuși.
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
de politețe". Chiar dacă unii, mai cîrcotași, își amintesc că forma, vai, nu totdeauna creează fondul... Orișicît, despre asemenea articole (și încă, despre altele, ca micul bestiariu de uz intern cu care începe ,capitolul" Ce țară-i asta? sau daraverile din Români în Japonia, de găsit în ,secțiunea" înăuntrul trebilor de-afară) poți să spui liniștit, ca Șt. O. Iosif & D. Anghel, Cu orice trop/ Garafa se deșartă/ Și cade strop cu strop/ O, artă pentru artă! Alte pasaje, care n-au
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
cînd prea mulți independenți se strîng laolaltă, interesele lor intră în conflict. Nu întîmplător, Costăchel Gudurău e ,atacat palme picioare" tocmai în ,piața endependenți". Dar bătălia e scurtă. Tot ,piața endependenți" e spațiul unei universale reconcilieri. ,Pupat toți". Căci independentul român nu e dogmatic. La o adică, știe să lase de la el". Pas de mai crede în dispute. Fraier ălă de se supără. Nu poți să acuzi, aici, vreo slăbiciune de prințip. Cel mult o tactică de-a dezamorsa, cît se
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
o astfel de interpelare, pe musafiri îi apucă lehamitea și li se face brusc dor de casă, de oraș, de ședere în fața televizorului, unde nimeni nu-i întreabă nimic, nici măcar dacă nu cumva li-e sete, că despre foame majoritatea românilor vorbesc singuri, fiindcă în dependința locuinței numită impropriu și elegant cămară, e un pustiu care aduce în fața ochilor imagini cu mirifica stepă rusească sau chiar cu Deșertul Gobi. Însă, rețeta vorbitului de unul singur la români se aplică și când
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
Traian Băsescu, cu vocea autoritară și rece, de președinte: - ,Pe mine, cel puțin, nu mă privește revenirea domnului Stolojan în politică"... În surdină, în stânga micului ecran, se aude prelucrarea de folclor: Pe drumul Damascului, Umblă PeNeLe hai-hui... l Mecca, la români: Podul de la Mărăcineni, județul Buzău. Deocamdată pelerinaje se organizează doar pentru politicieni, care sunt și filmați. În teritoriul patriei. Toate posturile de televiziune au transmis știrea conform căreia o mulțime de dascăli, la concursul de titularizare pe post, au primit
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
încrederea populației". Unul dintre cîștigurile importante aduse de schimbarea de regim din decembrie 1989 a fost recîștigarea libertății religioase. Și, spre deosebire de alte popoare care au trecut prin experiența comunistă (cehii, de exemplu, care se declară atei în proporție de 60%), românii și-au mărturisit credința și încrederea în Biserică (inclusiv în slujitorii ei). Întrebarea care se pune este în ce măsură Biserica de azi mai poate oferi răspunsuri omului confruntat cu angoasele (post)modernității? Se poate adapta limbajul teologic la ,temele" zilei astfel
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
pagubei ridicându-se la modesta sumă de 29 de lei și 40 de parale. Proprietarul nu a mai făcut plângere, socotind că este măgulitor ca un hoț să se arate interesat de cărți, dar a publicat o notiță în Kalendarul Românului. La 1885, Librăria Domnului I.V. Socec, situată pe același ,bulevard luminat și circulat", Calea Victoriei no. 7, a fost ,visitată" de hoți. Agenții poliției au descoperit că era vorba de un singur cetățean ,turmentat" care n-a furat nici o carte, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
privește, în afara pesedeilor, nu știu pe cine au salvat recentele inundații. Ele au oferit mass-mediei alibiul de a muta tirul de pe procesele de corupție, de pe dezvăluirile privind mineriadele, ba chiar de pe răfuielile din interiorul PSD-ului, pe imaginile copleșitoare ale românilor rămași, în câteva minute, fără adăpost. Zgomotul sinistru, de tărâm lugubru locuit de stafii, al caselor ce se prăbușeau sub furia valurilor n-avea, din păcate, nimic spiritual. Era chiar metafora neputinței și-a improvizației care conduc societatea românească de
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
au ajuns la concluzia că anticipatele sunt provocate pentru a ascunde hoțiile liberalilor și abuzurile pediștilor... Repet: astfel de lucruri le-am auzit la doar câteva ore după ce premierul și-a anunțat intenția de a demisiona. Fără îndoială, nu toți românii au căzut în fandacsia zvonisticii de doi bani, dar o bună parte a populației a rămas subjugată de zâmbetul iliescian. Greșeala enormă a actualei puteri, de a surdiniza acuzațiile cât se poate de întemeiate aduse lui Ion Ilici, de teama
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
Elenei Udrea drept reacție la tertipurile jalnice la care se pretează oameni în aparență serioși, doar pentru a da un bobârnac președinției. În loc să admită că doamna cu pricina posedă o capacitate de seducție ieșită din comun (drept dovadă, roiul de români și americani ce-i dădeau târcoale la recepția de 4 iulie de la Ambasada S.U.A.), reporterii au căutat s-o discrediteze prin cea mai neinspirată modalitate: insistând asupra rotunjimilor ravisante ale corpului personajului! Pe lângă înscenările grosolane care vor urma, sexismul respingător
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
neverosimilă; că asta e presa noastră: înființează herghelii de armăsari din doi-trei țânțari, creând știri de senzație din toate fleacurile... Iată: oamenii din teritoriu se descurcă. Mai plâng ei și mai înjură cam toate autoritățile, dar... Vedem la televiziune cum românii se ajută unii pe alții pentru a se salva pe ei înșiși, că agoniseala de-o viață... Uite, de exemplu, la Bacău: au venit luntrași tocmai de la Brăila și salvează și ei ce și cum pot. Faină solidaritate, mai ales
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
acela "de a fi pregătit calea unui Corot și a pictorilor de la Barbizon" ne spune Isabelle Dubois, conservator al patrimoniului la Muzeul de artă din Lyon, de unde provin lucrările expuse. Este o opinie care nu ne poate fi indiferentă nouă românilor, al căror contact cu Barbizonul a fost nu numai salutar ci și decisiv. Cât mă privește, dincolo de acest argument acord o prețuire deosebită rolului jucat de Valenciennes în pictura de plein-air, unde, mai către sfârșitul secolului al XVIII-lea, s-
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
le-a conferit caracter memorabil. A, Brâncuși?, și-or fi spus atunci din ce în ce mai mulți, cel cu "Pasărea în spațiu", cu "Măiastra", cu "Cocoșul", da, îl știu îl țin minte. Iată de ce - enigmatic sau nu - Brâncuși e, astăzi, cel mai cunoscut român în lume. (După ce, prostește, îi luaseră un timp locul Nadia Comăneci și Ceaușescu. Aferim!) în spiritul aceleiași paradigme, am putea opera și alte juxtapuneri, de pildă cea de genul: Matisse-Pallady, dar, de ce nu, ludic, și una locală: Bejenaru-Hatmanu. Cum, tot
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
literarului. Eugen Lungu este un speculativ cu umorul ideii și aciditatea observației. Studiul său despre spiritul basarabean ar fi meritat să figureze în antologia pe care a realizat-o. Rețin numai câteva propoziții corozive: ,Basarabenii sunt cei mai mioritici dintre români. Naivi, folclorici, cantonați într-o ideologie sămănătoristă, ei sunt prea puțin âjmecheri> pentru a fi și balcanici. Un Mitică basarabean (...) e mai greu de închipuit. (...) Chirița, pe un fond străin slav, e mai aproape ca model: nițică pricopseală, nițică fudulie
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
timp ieșită din uz, dar pe vremuri foarte răspîndită: ,Întunecasă lumea în anul 7208 septemvrie în doaosprădzeci dzile, întru o dzi marți" (Neculce); ,Anul 1876, martie 9 zili" (însemnare astronomică); ,la leat 1821, în 18 zile ale lui ghenar" (Zilot Românul, Jalnica cântare...). S-a spus deci, multă vreme, ,iulie în douăsprezece zile", înainte de a se trece la ,în 12 iulie", construcție care a preluat genul vechii formule. Nu altfel s-au petrecut lucrurile cu structura de exprimare a orei, ,la
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
mintea că totul e okei? Slabi mai suntem la matematică! Dar bine că stăm bine la creația literară - dacă tot suntem născuți poeți, nu? Iar Dumnezeu mai ține și cu noi, cei de primprejurul arcului carpatic și bagă în sufletul românului sensibilități artistico-lirice făcându-ne să mai uităm de necazuri. K-așa-i românu' când se veselește: gândește-n basme și spune poezii la televiziune, precum domnul Prim-ministru C.P.Tăriceanu în noaptea denominării efectiv-televizate. A fost un moment poetic înduioșător
Marșul ,în și spre U.E" în acordurile F.M.I. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11551_a_12876]
-
foarte greu să convingi un electorat dezamăgit că tu propagi valorile unei drepte pragmatice. Prin urmare, senzația mea este că la vârful PNL se merge pe politica păguboasă de a mai fura o zi de la Dumnezeu și un vot de la românul îmbătat de iluzii. Ziua socotelii nu e, însă, prea îndepărtată, dar teamă mi-e să nu fie prea târziu pentru regrete. Să nu uităm că nici PN}CD-ul, în zilele sale de glorie, n-a știut să se reinventeze
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
un gând cu noi" (p. 82). Încheierea articolului-program Necesitatea regionalismului cultural, din 1937, era și mai vehementă: ,Iată de ce nu admit și nu voi admite niciodată cârdășia cu veneticii pentru ridicarea Basarabiei" (p. 82). Iar veneticii erau, în anii '30, românii dinafara Basarabiei, nu rușii, cum s-ar putea crede! N. Costenco vrea o Basarabie culturală împotriva României, e total refractar unei omogenizări interne în perimetrul mai generos al întregii țări: ,Cultura celor ce cunosc limba rusească e covârșitor de superioară
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]