1,376 matches
-
toate acele idei superioare, cari asigură progresul unui popor. Să nădăjduiască că amintirea vremurilor de la 1917-1918 va trezi iarăși la viață forțele adormite și le va pune la lucru, adăugând la cele vechi și forțe nouă, spre gloria Basarabiei, a românismului și a latinității”. Iar în 1926, același Onisifor Ghibu afirmă că „Indiferent de aprecierile care pot însoți rolul persoanelor amestecate în evenimentele ce au avut loc în istoria Basarabiei, un fapt este mai presus de discuție, grație voinței exprimate liber
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
arunce și asupra românimii basarabene razele sale strălucitoare și înviorătoare”. Și tot el spunea, în 25 mai 1917: „Unii se socotesc moldoveni, alții, cei mai puțini, români. Da, suntem moldoveni, fiii vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, așezat prin România, Bucovina, Transilvania. Frații noștri din Bucovina, Transilvania și Maramureș nu se numesc după locul unde trăiesc, ci-și zic Români. Așa trebuie să facem și noi”. Dintre lucrările care urmează linia edificată de Moldovenii în istorie, publicate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nu cunoaște că nu a existat o limbă „romană”, ci romanii vorbeau limba latină. Este evident însă că, potrivit acestui nou Curriculum, manualul de istorie integrată ar deveni strict un manifest politic al cercurilor de la Chișinău, adresat tinerei generații, pentru ca românismul să fie, astfel, înăbușit din fașă, iar elevii să nu-și mai cunoască moștenirea. În octombrie 2006, președintele Voronin convoca o ședință în problema manualelor de istorie integrată, la care participau personalități din învățământul universitar și preuniversitar. Deși șeful statului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
marginalizării sociale, a dezinformării și demonizării a tot ceea ce înseamnă spirit și cultură românească, cea mai mare parte a intelectualității românești din Basarabia nu a renunțat la valorile naționale. Acest lucru dă speranțe pentru generația următoare. Iată cum exprimă speranțele românismului basarabean Charles King: „printre principalii susținători ai partidelor pan-româniste se numără profesori universitari și de liceu, astfel că nu trebuie subestimată puterea educatorilor de a modela afinitățile politice ale viitorilor alegători ai Moldovei. Copiii învață acum despre moștenirile românești
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în adîncimea ei generația tînără. Alături de Nae Ionescu, dar și de alți creatori români, Mircea Vulcănescu a exprimat, cum nu se poate mai evident, în ce constă "supremația virtualului asupra actualului", pentru a relua o secvență din reflecțiile sale asupra românismului. Un virtual convertit cu asupra de măsură în actual, dacă ar fi să cuantificăm variile forme de activitate intelectuală în care s-a risipit spiritul său expansiv. Ceea ce rectifică, indubitabil, prejudecata, născută din conjecturi oarecum ridicole, unei forme mai mult
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
interesele omenirii și ale civilizației, ci era o expresie particulară a acestora”, va lămuri un savant ca V. Bogrea. Dacă - se arăta În presa vremii -, „interesul primordial este În realizarea propriilor ideale, În ce privește România, interesele României sunt identice cu ale românismului Întreg, iar interesele românismului sunt identice cu interesele Europei viitoare”. Idealul nostru Își avea o confirmare, astfel, atât În planul istoriei naționale cât și În planul istoriei europene, În spiritul vremii care cerea ca „toți câți au aceeași origine, aceeași
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
civilizației, ci era o expresie particulară a acestora”, va lămuri un savant ca V. Bogrea. Dacă - se arăta În presa vremii -, „interesul primordial este În realizarea propriilor ideale, În ce privește România, interesele României sunt identice cu ale românismului Întreg, iar interesele românismului sunt identice cu interesele Europei viitoare”. Idealul nostru Își avea o confirmare, astfel, atât În planul istoriei naționale cât și În planul istoriei europene, În spiritul vremii care cerea ca „toți câți au aceeași origine, aceeași limbă și locuiesc un
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
susține Cristian Bădiliță într-un articol, dacă ar fi aparținut altui spațiu decât celui românesc, ar fi fost canonizat până acum. Din fericire însă, Steinhardt a ales să fie român cu toate că ar fi avut nenumărate ocazii s-o rupă cu românismul și românitatea. În fiecare vară își oxigena fibra culturală la prietenii din Occident. La Freud, ne amintește Bădiliță, trăgea ca la hotel. În țară, a ales mai degrabă să fie închis cu toți prietenii lui români (lotul Noica-Pillat) decât să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care a distrus nenumărate biserici și mănăstiri ortodoxe. Prima episcopie romano-catolică a fost la Alba-Iulia (până în anul 1721), și pentru o scurtă perioadă de timp s-a mutat la Făgăraș, iar din anul 1737 s-a instalat la Blaj, centru românismului și mica Romă. Alte episcopii romano-catolice au fost la Oradea (din anul 1777), la Gherla (mutată la Cluj din 1930). Episcopia de la Blaj a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie și Mitropolie de Alba Iulia și Făgăraș, iar în 1930
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
eu nu cred că acesta a fost motivul real, cauza fiind mai veche și mai adâncă. Este vorba, pe de o parte, de o creștere evidentă a influenței Rusiei în zonă, iar pe de altă parte, de o revigorare a românismului în Basarabia ca reacție la puterea comunistă violent antiromânească. Problema este deosebit de complexă și, repet, sunt necesare sute de pagini pentru a o analiza cât de cât mulțumitor. Pun aceeași întrebare: ce a făcut diplomația română în această chestiune spinoasă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și istoria zbuciumată a României. Ea m-a făcut româncă, cu dragoste de țară și de neam. Ea ne cânta romanțele lui Eminescu „Sara pe deal” și „Pe lângă plopii fără soț”. Ea a slujit valorile supreme, nobile și sfinte ale românismului.
DORUL DE MAMĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vitalia Vangheli-Pavlicenco () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1706]
-
23 februarie 2001 regimul comunist de la Chișinău după scenarii din culise nu a făcut altceva decât să continue opera de compromitere, prigonire, umilire a tot ce este românesc. Spre bucuria românilor basarabeni înveterații slugoi comuniști n-au reușit să înstrăineze românismul din Basarabia deoarece cartea românasacă a pătruns ca apa vie, reabilitatoare în școală și tânăra generație a crescut cu adevărul cuprins în manuale, monografii, plachete, opere literare etc. Majoritatea basarabenilor, cu nesaț au studiat literatura națională, istoria românilor, geografia Țării
SĂ NU OBOSIM SĂ FIM ROMÂNI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
s-a manifestat în toate domeniile, politică, finanțe, poliție, mass-media, biserică, școală, cultură chiar și medicină. Societatea a fost împărțită după principiul ideologic în slugoii acestui regim și dușmanii lui. Cei ce s-au conformat mașinii comuniste de persecutare a românismului erau promovați în funcții, premiați, decorați, avansați la serviciu și evident invers, cei ce nu acceptau compromiterea erau înjosiți, arestați, condamnați, eliberați din serviciu. Astfel au fost schilodite atâtea destine, destrămate familii, copii rămași orfani, bătrâni neajutorați etc. Excesiva politizare
SĂ NU OBOSIM SĂ FIM ROMÂNI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
alături de voi spre a sfărâma jugul ce vă apasă, după cum voi ne-ați trimis pe Gheorghe Lazăr spre a lupta lângă noi pentru regenerarea României. Dar până ce ne vom putea da mâna pe deasupra Carpaților, până ce vom putea țese pe stindardul românismului cuvântul «Dacia independentă», până atunci, fraților scumpi inimilor noastre, luptați fără încetare. Nu obosiți, nu vă descurajați, apărați-vă drepturile și pământul ce vi s-a luat, cu orice armă, de vreme ce toate armele sunt bune în mâinile apăsătorilor. Faceți din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
publică articole și fotografii ce îl înfățișează pe Marelui Voevod Mihai la împlinirea vârstei de 17 ani. (Vezi foto nr. 18.) Presa lăuda educarea lui în spirit național românesc: „Nimic din ceea ce ar fi putut să-i călească sufletul în românism n-a fost neglijat de Prea Înțeleptul său Părinte. La 17 ani, Marele Voevod Mihai este în pragul bărbăției. Două zeci de milioane de români îl privesc cu dragoste și în același timp cu mândrie.” Comandantul Străjii Țării, Teofil Sidorovici
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
țării și suflet din sufletul nostru - și să-i dăruiască lui înțelepciune, sănătate și viață lungă”. Comandantul Străjii Țării cheamă copii neamului „să se întoarcă spre datina străbună, înlocuind obiceiul străin al pomului de Crăciun cu Steaua năzuințelor creștine ale românismului”. În această zi, comandanți și străjeri alături de dregători și popor „și-au plecat fanioanele și genunchii pentru sănătatea, slava și tăria” Marelui Voievod Mihai. Căci, a spus Carol al II-lea, „Mihai nu reprezintă numai toată afecțiunea, mândria și speranța
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Rădăuți, Suceava, Fălticeni, Mircești, Miclăușeni, Humulești, Tg. Neamț, Cotnari, Agapia, Văratic, Durău, Bicaz, Piatra Neamț. Temele, pe care Mihai trebuia să le urmărească și studieze în călătoria ce încheia clasa a VII-a de liceu, erau: Maramureșul - leagăn și cetate a românismului, „viața etnică” a Moldovei, avuțiile naturale românești și posibilitățile lor de exploatare, formele de muncă ale poporului nostru, aspecte caracteristice ale pământului românesc, evocarea a patru mari figuri din literatura nostră (Coșbuc, în regiunea Năsăudului, Eminescu, la Ipotești, Alecsandri, la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
gând, o carte cu poeme! CUVÂNT ÎNAINTE Răduța Vasilovschi vede lumina zilei la 24 noiembrie 1932 în localitatea Costișa, județul Rădăuți, în familia lui Silvestru Lavric, notar comunal, și a Mariei, născută Buzilă. Aici, în satul Costișa, străveche vatră a românismului din Bucovina, își petrece copilăria, împreună cu cele trei surori, Oltea, Cornelia și Aurelia. Pitorescul cadrului natural și cel etnografic al satului românesc tradițional, bogăția și frumusețea folclorului, hărnicia oamenilor îi creează încă de la o vârstă fragedă o "permanentă încântare și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
reținute și redate ca fapte de viață, indiferent de apartenența politică, a lor și a celor care leau dat viață ori le-au dirijat, niciodată, chiar în focul luptei dintre ele, n-au pierdut din vedere esențialul: să militeze pentru românism în ființă, limbă și port, cu riscul intrării lor în conflict cu justiția și suportând consecințele, atunci ca și astăzi... Presa n-a putut decât să strige, să analizeze, să lupte, să deschidă breșe, să desvăluiască, sperând cu credință indubitabilă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
parte din fruntașii Bucovinei românești rătăcesc în pribegie, când atâta vlagă a țării oprită sub steagul capitulării, când rutenismul ucranian întindea o mână lacomă până la Suceava și avangarda sa obișnuită, a bolșevismului prădalnic, începea hâtra operă a jafului, din nou românismul din jurul mormintelor românești s-a strâns în jurul lui Iancu Flondor și voința celor din cripte prin glasul lui a chemat oastea României liberatoare...” Iar Pamfil Șeicaru concluziona în comentariul „De la Petre P. Carp la dr. Iancu Flondor” din Bucovina nr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Al. Saghin, A. Răpceanu, Gaius Lutia, D. Costinescu - Beuca, Dragoș Rusu, Grigore Găină, G. Calatiuc, Octavian Olinici, Filimon Cârdeiu. Ei au scris articole de atitudine politică și clarificare ideologică: „Minoritari și minoritari”, „Ideal și realizare”, „Presă și presă”, „Ucraina Mare”, „Românismul activ”, materiale de îndrumare - „Antialcoolismul”, „Cauzele externe și interne ale crizei actuale”, „Pericolul bolșevic”, „Naționalismul”, „Sisteme de guvernare” pe teme religioase: „Duminica Floriilor, „Învierea” - culturale: „Șezători, conferințe, concerte; „Cronică sportivă”, „Școala de pilotaj de la Cernăuți”, dar și poezie: Epilog, de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a dat în timpul lungii lui domnii și pe toate le-a câștigat. În jurul acestor mănăstiri și împrejurul acestor monumente sfinte pentru români au stat strâns uniți moldovenii în timpul ocupației austriece și la aceste morminte, ca la o adevărată Meca a românismului, s-au dus naționaliștii din Regatul vechi să se închine și să-și întărească credința în ziua eliberării fraților lor. Așa se explică încă un fapt: de ce populația moldovenească din Bucovina n-a primit pecetea altor religii străine care căutau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în numărul său inaugural (1/14 iulie 1897) Cu acest prilej, Patria se simte datoare „a releva deosebitele merite pentru cauza națională din Bucovina ale antecesorului nostru care, în decurs de 7 ani, a fost sentinela credincioasă și neobosită a Românismului.” Într-o altă parte, Patria evidențiind „Revista politică condusă de avocatul dr. Matei Lupu și prof. Ștefureac se referă și la Gazeta Bucovinei, ca antemergătoare a sa, „care a trecut prin atâtea faze diferite dar n-a fost alta decât
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tot în anul VII de activitate, citim numărul 13 al bisăptămânalului Gazeta Bucovinei - proprietar și editor fiind dr. Const de Onciul, iar redactor responsabil Dimitrie Sidoriuc. Redacția și administrația în Cernăuți, str. Carolinei nr.10 - Societatea tipografică Bucovina în Cernăuți. * „Românismul de ieri și de azi în Bucovina” este articolul semnat Av.V. în Cronica Românească la Cernăuți în 1931, unde se spune: „Gazeta Bucovinei (1891-1897) se leagă de numele ardeleanului G. Bogdan-Duică, actual profesor universitar la Cluj și de amintirea regretatului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
îndreptar politic. (Din aprecierile Revistei Bucovina nr.3/1943, p.146) * După obiceiul de la Sibiu sau Timișoara, la Cernăuți Gazeta Bucovinei edita pentru săteni Foaia Săteanului Foaia Săteanului, supliment pentru țărani, a Gazetei Bucovina (18911897) a dat o deosebită atenție românismului, a combaterii celor deveniți prea puțin naționali, a luminat satele și le-a călăuzit să înțeleagă pericolul consumului de alcool. În această direcție s-a folosit de cabinetele de lectură, pe care le-a încurajat și orientat, scriind pentru ele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]