1,817 matches
-
de la rețeaua de frecvență f1, iar nulul înfășurării statorice se desface, la aceste borne conectându-se un receptor la care tensiunea este variabilă, de obicei de la 0 la 2U1N, iar frecvența rămâne f1. Dacă f2=f1 dar succesiunea fazelor în rotor este inversă față de cea din stator, atunci se obține regimul de dublă alimentare cu funcționare la viteză relativă între stator și rotor egală cu dublul vitezei de sincronism (punctul C din figura 5.53 b). O idee pentru îndeplinirea acestei
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
variabilă, de obicei de la 0 la 2U1N, iar frecvența rămâne f1. Dacă f2=f1 dar succesiunea fazelor în rotor este inversă față de cea din stator, atunci se obține regimul de dublă alimentare cu funcționare la viteză relativă între stator și rotor egală cu dublul vitezei de sincronism (punctul C din figura 5.53 b). O idee pentru îndeplinirea acestei condiții ar putea avea în vedere rotirea celor două armături ale mașinii în sensuri contrare cu viteza egală cu n1, respectiv -n1
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de aplicare la unități de foarte mare putere din sistemele de conversie a energiei. b) Motoare cu convertor înglobat. Printre soluțiile adoptate frecvent în secolul trecut s-au remarcat cele bazate pe folosirea convertorului rotativ de frecvență plasat chiar pe rotorul mașinii asincrone. Armătura rotorică posedă două înfășurări: una primară trifazată inductoare, legată la trei inele, alimentate prin perii de la rețea și alta tip de curent continuu conectată la comutatorul mecanic - colector, de la care prin sisteme de perii se alimentează înfășurarea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
și textilă, este motorul Schrage-Richter, care permite un reglaj al vitezei în plaja . Dificultățile în exploatare se datorează prezenței colectorului și a contactelor perii-inele de contact. c) Conectarea în cascadă este o modalitate de reglare a turației motoarelor asincrone cu rotor bobinat, cu importanță practică tot mai mică, dar cu oarecare însemnătate didactică, fiind exemplificată în fig. 5.54. Un prim motor MA1, cu p1 perechi de poli, are statorul conectat la rețeaua trifazată de frecvență f1, iar rotorul său este
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
asincrone cu rotor bobinat, cu importanță practică tot mai mică, dar cu oarecare însemnătate didactică, fiind exemplificată în fig. 5.54. Un prim motor MA1, cu p1 perechi de poli, are statorul conectat la rețeaua trifazată de frecvență f1, iar rotorul său este sursă de alimentare pentru statorul celui de al doilea motor, MA2 care are p2 perechi de poli. Rotorul motorului MA2 este legat la un reostat de pornire Rp (sau de reglaj al vitezei). Cele două rotoare sunt cuplate
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
54. Un prim motor MA1, cu p1 perechi de poli, are statorul conectat la rețeaua trifazată de frecvență f1, iar rotorul său este sursă de alimentare pentru statorul celui de al doilea motor, MA2 care are p2 perechi de poli. Rotorul motorului MA2 este legat la un reostat de pornire Rp (sau de reglaj al vitezei). Cele două rotoare sunt cuplate mecanic și se rotesc cu viteza ncs-al cascadei. Se poate deduce ncs (de sincronism) dacă se ține seama că frecvența
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
f1, iar rotorul său este sursă de alimentare pentru statorul celui de al doilea motor, MA2 care are p2 perechi de poli. Rotorul motorului MA2 este legat la un reostat de pornire Rp (sau de reglaj al vitezei). Cele două rotoare sunt cuplate mecanic și se rotesc cu viteza ncs-al cascadei. Se poate deduce ncs (de sincronism) dacă se ține seama că frecvența în rotorul motorului MA1 este: (5.256) În ceea ce privește MA2, turația sa de sincronism (egală cu ncs) este: (5
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
MA2 este legat la un reostat de pornire Rp (sau de reglaj al vitezei). Cele două rotoare sunt cuplate mecanic și se rotesc cu viteza ncs-al cascadei. Se poate deduce ncs (de sincronism) dacă se ține seama că frecvența în rotorul motorului MA1 este: (5.256) În ceea ce privește MA2, turația sa de sincronism (egală cu ncs) este: (5.257) unde s-a folosit (5.256). Se determină ncs din (5.257), adică: (5.258) Un caz concret, cu p1=4; p2=6
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sunt trasate la și și la temperatura de funcționare de 75°C pentru clasele A sau E de izolație. În ceea ce privește dependența dată de curba 6 explicația este simplă: odată cu creșterea puterii utile va crește tendința de rămânere în urmă a rotorului față de câmpul învârtitor rotoric, deci va crește alunecarea, creșterea fiind aproximativ liniară pentru puteri utile situate între 0 și valoarea nominală. Continuând creșterea puterii utile, mult peste valoarea nominală până la 2-2,5P2N, se va ajunge la o curbare accentuată a
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
ține seama de bilanțul puterilor adică de relațiile (5.55) și (5.60), de unde se observă că:(5.260) adică, peste cuplul util se adaugă un cuplu rezistent corespunzător învingerii frecărilor mecanice ventilației cât și a unor pierderi suplimentare în rotor. Se mai pot prezenta și alte dependențe, cum ar fi M1-cuplul corespunzător puterii absorbite de stator, P1-puterea activă absorbită, ambele în funcție de puterea utilă relativă; aceste curbe au o alură similară cu cea a cuplului electromagnetic, dar situate deasupra acesteia. În
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
a). Înfășurarea statorică a MAB este alimentată de la rețea prin intermediul unui variator de tensiune: autotransformator trifazat sau regulator de inducție trifazat, tensiunea aplicată variind de la 0 până la valoarea nominală a tensiunii motorului. -În prima etapă, circuitul rotoric este desfăcut, iar rotorul este în repaus (există o tendință de rotire a acestuia dar frânarea se poate realiza fără dispozitive deosebite, chiar manual). Mașina lucrează ca transformator în gol (rotor imobil). Prin măsurarea tensiunilor U1 și U20 (compuse) se poate determina raportul de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
valoarea nominală a tensiunii motorului. -În prima etapă, circuitul rotoric este desfăcut, iar rotorul este în repaus (există o tendință de rotire a acestuia dar frânarea se poate realiza fără dispozitive deosebite, chiar manual). Mașina lucrează ca transformator în gol (rotor imobil). Prin măsurarea tensiunilor U1 și U20 (compuse) se poate determina raportul de transformare:(5.261) Pentru o evaluare mai exactă a acestui raport (întrucât în primar circulă un curent care determină o cădere de tensiune încât U1>E1), se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
poate determina raportul de transformare:(5.261) Pentru o evaluare mai exactă a acestui raport (întrucât în primar circulă un curent care determină o cădere de tensiune încât U1>E1), se poate proceda la o nouă încercare, cu alimentare prin rotor, când se aplică rotorului o tensiune U'2 iar între fazele statorului se măsoară tensiunea U'10. Se poate determina ki ca medie geometrică între cele două valori obținute, adică: (5.262) Măsurătorile se repetă pentru câteva valori ale tensiunii
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
transformare:(5.261) Pentru o evaluare mai exactă a acestui raport (întrucât în primar circulă un curent care determină o cădere de tensiune încât U1>E1), se poate proceda la o nouă încercare, cu alimentare prin rotor, când se aplică rotorului o tensiune U'2 iar între fazele statorului se măsoară tensiunea U'10. Se poate determina ki ca medie geometrică între cele două valori obținute, adică: (5.262) Măsurătorile se repetă pentru câteva valori ale tensiunii de alimentare și se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
ppIRP (5.263) Interesează în mod deosebit aceste valori la tensiunea nominală, dar ele pot fi evaluate la diverse tensiuni pentru o convergență a rezultatelor. Din relația (5.263) se determină suma pierderilor: pFe1+pFe2. -În următoarea etapă se conectează rotorul pe Rp, se pornește mașina și în final Rp se scurtcircuitează, mașina funcționând totuși în gol, dar cu rotor în rotație (mers în gol real). Se citesc valorile curenților statorici pe cele trei faze și se adoptă o valoare medie
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
tensiuni pentru o convergență a rezultatelor. Din relația (5.263) se determină suma pierderilor: pFe1+pFe2. -În următoarea etapă se conectează rotorul pe Rp, se pornește mașina și în final Rp se scurtcircuitează, mașina funcționând totuși în gol, dar cu rotor în rotație (mers în gol real). Se citesc valorile curenților statorici pe cele trei faze și se adoptă o valoare medie I10 evaluându-se pierderile Joule în stator: (5.264) Se măsoară puterea absorbită P10 care acoperă pj10, pierderile de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pe cele trei faze și se adoptă o valoare medie I10 evaluându-se pierderile Joule în stator: (5.264) Se măsoară puterea absorbită P10 care acoperă pj10, pierderile de putere în fierul statorului pFe1 și pierderile mecanice-ventilație și suplimentare în rotor, adică pmec+v (acestea din urmă fiind dependente doar de turație). Încercarea se face la diverse valori ale tensiunii de alimentare de la 20-30% până la 100%U1N și se trasează dependența: P10=f(U1), curba 1 din figura 5.56 b
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
v, întrucât la U1=0 pierderile în fier pFe1 sunt nule. Pentru U1=U1N, cunoscând se poate obține: (5.265) Revenind la (5.263) se poate determina și pFe2, care, la funcționarea în regim nominal, se neglijează întrucât frecvența în rotor este foarte mică, iar pFe depind de f la o putere supraunitară. Pentru încercarea la mers în gol real se consideră că alunecarea are o valoare redusă s0, de câteva miimi, iar curenții induși I2 sunt foarte mici, încât pierderile
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
gol real se consideră că alunecarea are o valoare redusă s0, de câteva miimi, iar curenții induși I2 sunt foarte mici, încât pierderile Joule în secundar sunt neglijabile, . Dacă se dispune de un motor de antrenare suplimentar se poate antrena rotorul MAB la 142 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar sincronism, când se obține regimul de gol ideal, pierderile pmec+v sunt preluate de acest motor de antrenare, I10 devenind I10i-ideal, iar P10 acoperă pj10 și pFe1. Note
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
acoperă pj10 și pFe1. Note: În unele publicații americane [12, 25] se acceptă faptul că la funcționarea în gol real (la o alunecare foarte apropiată de zero) intervin și pierderile în fier rotaționale, de suprafață, datorate prezenței crestăturilor deschise ale rotorului (care intră în general în categoria pierderilor suplimentare). Din acest motiv relația (5.265) devine, într-o exprimare mai riguroasă: (5.265') unde 11Fep sunt numite pierderi principale în fierul statoric, datorate histerezisului magnetic și curenților turbionari. Valorile pierderilor rotFep
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Aceste pierderi sunt preluate de mașina de antrenare, dacă încercarea se realizează la s=0 (la gol ideal). Se pot separa aceste pierderi de celelalte pierderi în fier dacă se ține seama de faptul că la antrenarea în sincronism a rotorului, cu un alt motor, relația (5.265') devine: (5.265") Se cunoaște rezistența statorului și curentul absorbit, deci se determină pierderile 10jp . Se măsoară puterea absorbită de la rețea 10P , iar din relația (5.265") se obține: 11Fep . Pierderile mecanice: s-
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se obține: 11Fep . Pierderile mecanice: s-au obținut din fig. 5.56 b). Prin înlocuirea acestor pierderi, determinate mai sus, în relația (5.265') se află rotFep . Mai trebuie remarcat faptul că aceste pierderi suplimentare sunt nule în condițiile când rotorul este blocat, la n=0, adică nu intervin la încercarea în scurtcircuit a mașinii, cu rotorul calat. La funcționarea în gol curentul I10 traversează rezistența și reactanța statorică, provocând căderi de tensiuni pe acestea, pe primul element de circuit fiind
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pierderi, determinate mai sus, în relația (5.265') se află rotFep . Mai trebuie remarcat faptul că aceste pierderi suplimentare sunt nule în condițiile când rotorul este blocat, la n=0, adică nu intervin la încercarea în scurtcircuit a mașinii, cu rotorul calat. La funcționarea în gol curentul I10 traversează rezistența și reactanța statorică, provocând căderi de tensiuni pe acestea, pe primul element de circuit fiind neglijabilă. Tensiunea indusă E1 va fi aproximată cu diferența dintre U1 și căderea de tensiune pe
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sunt mărimi de fază măsurate la mers în gol. b) Încercarea la funcționarea în scurtcircuit se realizează după schema din figura 5.57 a). Cursorul C al reostatului de pornire se aduce pe poziția de scurtcircuit trifazat simetric, iar pe rotor se prevede un sistem de blocare mecanică (calare a rotorului). Se pornește cu tensiune redusă și se urmărește în mod deosebit variația curentului I1sc în funcție de tensiunea aplicată U1sc. După ce se depășește tensiunea de 20-30% din U1N se constată că această
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Încercarea la funcționarea în scurtcircuit se realizează după schema din figura 5.57 a). Cursorul C al reostatului de pornire se aduce pe poziția de scurtcircuit trifazat simetric, iar pe rotor se prevede un sistem de blocare mecanică (calare a rotorului). Se pornește cu tensiune redusă și se urmărește în mod deosebit variația curentului I1sc în funcție de tensiunea aplicată U1sc. După ce se depășește tensiunea de 20-30% din U1N se constată că această dependență devine aproape liniară. Interesează curentul de scurtcircuit I1scN corespunzător
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]