12,373 matches
-
Preț de câteva secunde, rămase pur și simplu atârnat acolo, apoi - o nouă smucitură. Gura i se deschise ca să strige și tot corpul îi dispăru sub podea. Lampa cu picior se clătină dintr-o parte în alta pe baza ei rotundă, lată, întinzând cercul de lumină într-un oval galben, legănat - înainte și înapoi și din nou înainte și înapoi. Dalele albe se înroșiră o clipă, ca o baltă de sub o pojghiță de gheață. Culoarea se împrăștie în rotocoale și dispăru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spatele alb. Mi-am frecat fața cu palmele. Ca și despre majoritatea lucrurilor din lumea asta nouă, agitată, nu știam prea multe despre femei. Ian motanul dormea pe pernă lângă ea, torcând. Pe fața lui era întipărit un zâmbet mare, rotund și fericit, se bucura poate în vis că mă făcuse să par atât de stupid. Televizorul era deschis; o telenovelă de mâna a treia pe care n-o recunoșteam. L-am închis și-am așezat sacul de dormit la picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Ian în deschizătură. Am despăturit foaia de hârtie. Era albă, cu excepția unui singur cuvânt: ThERa. — Hei, nu scrie nimic pe asta. — Ce? Nimic? — Numai un cuvânt: Thera. — Mda, asta-i. Începem din partea de jos a lui „T“ și mergem spre rotundul lui „a“. Crezi că te descurci? M-am uitat din nou la hârtie. — Sigur, am spus. Aerul din tunel mirosea ca paginile unui roman de Charles Dickens de anticariat; hârtie îngălbenită, tipăritură veche și grăsime de pe degete, genul de miros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
smuci și azvârli textele și caietele în perete. Cărțile bubuiră, foșniră și se așezară ca un stol de zmeie stricate. Urcându-se anevoie pe marginea patului, Ian se opri la jumătatea mișcării și se uită la mine cu ochi mari, rotunzi. 27 Cine ești de fapt și ce ai fost înainte? Uneori, când cred că nu pot să adorm, chiar sunt parțial adormit. Sau, cel puțin, nu sunt complet treaz. În orele cât am stat întins pe patul Primului Eric Sanderson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de trei copeici, de cinci și de zece copeici. Și erau baloane lungi cu vélurele și cu țîțén vîrf, care seménau cu o prostie de care noi, béieții, rîdeam. Dar mai cu seamé fetele. Erau și baloane mai mici, dar rotunde. Și acelea erau mai frumoase, céci seménau cu o minge de fotbal, si se putea juca cu ele. Cele mai frumoase erau baloanele de zece copeici, céci erau mari și ovale. Dar cred cé erau și baloane mult mai scumpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pentru baloane, Învéțétoarea spunea: „Bine, atunci vom cumpéra numai baloane lungi și o sé vedem cum o sé vé simțiți!”. Ne era rușine, bine-nțeles, sé mergem cu baloanele acelea lungi, care seménau cu o prostie, céci noi vroiam baloane rotunde și frumoase. VÎntul mișcă pancardele și steagurile. Deasupra, printre baloane, se vedea cerul și norii care se mișcau. Tréiascé Marele Octombrie! Cauza Partidului Comunist al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste s-o Îndeplinim În viațé! Nu rézboaielor și lumii nucleare! Tremurau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
benziné și nu te murdéreai de negru cînd te țineai de ușé că sé te șui În autobuz. Dar ele nu séreau la hopuri că autobuzul și de aceea autobuzul era ceva aparte. Ieșind din oraș, autobuzul cel galben și rotund, de la care te murdéreai de negru, intră pe drumul de țaré și Începeau sé se vadé livezile de pruni și de meri, ogoarele de sfeclé de lîngé fermé, lanurile de grîu și de lucerné și iazul cu papuré pîné unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ar mai fi rémas nici un loc că sé mergi. Cine le ținea pe dînsele În aer că sé nu cadé? Pentru cé nici o pané nu sté prea mult În aer, dar planetele se vedea cé erau grele, pentru cé erau rotunde că și Pémîntul, numai cé nu erau fécute din pémînt. Nici nu se știe din ce erau fécute planetele cé stéteau așa de bine În aer... - Ce este o cometé? Întrebé Șasa. - O cometé este o bucaté de planeté care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
copac, ca sé-și facé vreun graur cuib, sau dacé o punea În gaura din gard, așa cum a vézut la moș Vanea, ca sé nu treacé puii În grédiné. Dar cum se Învîrte Pémîntul, dacé el sté În aer și e rotund și nici un vînt de pe lume nu suflé tot timpul că sé-l Învîrté și el ar trebui sé se opreascé? Și chiar dacé vîntul ar sufla tot timpul, el ar sufla din mai multe pérți și-ar trebui sé-l Învîrteascé oleacé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
spuse „sé-ți faci și pe urmé sé-ți bagi labele!” și tot atunci se auzi un balon cé se sparge și Șasa se uité În sus și vézu ață și de ațé cum se fîlfîie, ca o cîrpé galbené, balonul lui rotund. - Tréiascé Întîi Mai, Ziua Mondialé a Muncii! Megafonul hîrÎi și Șasa Își purta Încurcat privirea, Încercînd sé géseascé agéțat În vreun copac, sau deasupra vreunei ferestre, lîngé un steag, péléria de aluminiu din care se auzea vocea, dar dupé hîrÎit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
s-a auzit un chițéit. Pe urmé alté pisicé a țîșnit de undeva de sub nuiele și s-a bégat În paie. Și toate erau albe cu roz, ca niște petale roz de trandafir și aveau niște ochi mici și capul rotund și nu aveau nici gheare și o coadé micuțé că un colte mare de cartof și nu erau pisici. S-a auzit grohéitul și Șasa s-a speriat și de lîngé grémada de paie s-a ridicat scroafa, care stétea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Burtă ei s-a béléngénit și ea a oftat de cîteva ori și a grohéit mai Incet și s-a vézut cé se ridicé greu. Nu mai era nici o pisicé și erau numai niște porci mici de tot, cu frunțile rotunde și nu seménau deloc a porc. Șasa vézu cé nuiele de jos sînt date la o parte și scroafa poate sé umble prin tot grajdul. La Început s-a speriat cé scroafa o sé iasé și o sé-l ménînce, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Mafra etc., precum și în Portugalia: Lisabona, Porto, Coimbra, Faro, Setubal, Guimaraes, Braga, Viana do Castelo, Evora, Santarem, Chaves etc. A acordat numeroase interviuri la posturile de radio și televiziune braziliene și portugheze, a ținut conferințe și a participat la mese rotunde, simpozioane și dezbateri privind istoria și cultura poporului român, economia și relațiile externe ale țării noastre, organizate la universități, instituții de cultură și economice din Brasilia, Sao Paulo, Goiania, Anapolis, Mafra, Rio Negro, Porto Alegre, Natal, Fortaleza, Recife etc., precum și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
istoria, limba și literatura română. La Montevideo, a inaugurat, în 2004, un Centru cultural de înaltă ținută, în cadrul căruia s-au organizat, pentru românii stabiliți în Uruguay și cetățenii uruguayeni, acțiuni diverse de promovare a culturii naționale: conferințe, expoziții, mese rotunde, prezentări de carte, audiții muzicale. A inițiat demersurile pentru semnarea de acorduri de colaborare între Universitatea de Stat din Rio de Janeiro și Universitatea București, între Universitatea Santa Maria din Rio de Janeiro și Muzeul Antipa (în cadrul căruia s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
prezentate de România la acea Conferință și la reflectarea lor în deciziile reuniunii. În serviciul A.D.I.R.I. Ca director al A.D.I.R.I. și redactor șef al Revistei Române de Studii Internaționale, diplomatul român a organizat periodic colocvii, seminarii și mese rotunde pe probleme ale dezarmării, dezvoltării, soluționării diferendelor internaționale și pe alte teme de politică externă, cu participanți străini și români. Au fost organizate, de asemenea, seminarii cu specialiști americani și sovietici pe probleme ale dezarmării și cu juriști francezi pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
sesiuni anuale ale Organizației Mondiale a Sănătății (O.M.S.), Organizației Internaționale a Muncii (OIM), Organizației Internaționale pentru Migrări (O.I.Mgr.), Înaltul Comisariat pentru Refugiați (I.C.R.), Organizației Mondiale pentru Meteorologie (O.M.M.) și altele; Conferențiar la diverse institute, conferințe, simpozioane, mese rotunde internaționale pe teme ale organizării relațiilor internaționale; Ambasador, reprezentant permanent al României la Oficiul O.N.U. de la Geneva si organizațiile internaționale în Elveția. Cărți și studii Securitatea Europeană afirmarea unui nou concept, 1976; European Security A Romanian Point of
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
formarea prețurilor, salariilor, gestionarea problemelor sociale etc.; renegocierea acordurilor de garantare reciprocă a investițiilor, acordurilor și programelor de schimburi în domeniile culturii, învățământului și științei cu comunitățile franceză, flamandă și germanofonă, în conformitate cu noile prevederi constituționale belgiene; participarea la conferințe, mese rotunde, simpozioane organizate de instituții academice, de Universități, Fundații social-științifice și la care au participat cunoscuți oameni politici, de cultură și de știință din România; utilizarea deplină a potențialului politic, economic și cultural-științific, reprezentat de foarte numeroasele delegații parlamentare române (senatori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
A.E., a predat un curs de Ceremonial și Protocol Diplomatic pentru tinerii diplomați din M.A.E. (1993). A publicat, în țară și în străinătate, articole și studii pe teme de politică externă. A participat la diverse simpozioane, mese rotunde și reuniuni organizate în România pe problematica vieții internaționale și de politică externă. Este membru fondator al Casei Americii Latine din București, al Asociației Române de Politică Externă și al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România, fiind membru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Grigore, Elena Uță Chelaru, Costin Neamțu, Cella Neamțu, Ion Murariu, Teodor Bogoi, Gheorghe Ciobanu; scriitori: Radu Cârneci, Marin Sorescu, Dumitru Trancă, Alecu Ivan Ghilia, Alexandru Oprescu; alte personalități: criticul Cornel Radu Constantinescu, ambasadorul Valentin Lipatti ș.a.: Activități principale: întâlniri, mese rotunde; tipărirea de cărți, albume, pliante; expoziții de artă ș.a.; Bibliografie Recenzii în mai multe ziare și reviste, între care: Viața Buzăului, România Literară, Lumința, Ramuri, Albina, Contemporanul, Convorbiri literare, Atheneu, Manuscriptum, Tribuna, Luceafărul, Steaua, Literatorul, sub semnăturile scritorilor: Marin Sorescu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la răspândirea culturii și spiritualității românești peste hotare. Activități la ambasada României la Moscova A primit, însoțit și participat la unele convorbiri prilejuite de sosirea unor personalități românești în Rusia, la unele tratative, vizite, manifestări culturale, simpozioane, conferințe, festivaluri, mese rotunde etc.; A întâmpinat și participat la Hirotonisirea Patriarhului Pimen al Rusiei la Zagorsk. A participat o delegație din țară, în frunte cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Iustinian și un grup de 16 episcopi. A însoțit la Moscova, Petrograd, Tbilisi delegația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a propunerii privind înființarea Centrului European al U.N.E.S.C.O. pentru învățământ superior cu sediul în București, în condițiile unei concurențe susținute din partea unor țări vecine. A sprijinit activ organizarea, în cadrul centrului, a unor importante reuniuni (colocvii, simpozioane, conferințe, mese rotunde etc.) privind dezvoltarea învățământului superior pe plan european, intensificarea relațiilor de cooperare între instituțiile și institutele de cercetare din domeniu. A depus eforturi susținute în relațiile cu conducerea organizației și cu membrii delegațiilor participante la Sesiunea Conferinței generale a U
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Consilier economic. Activitatea didactică și științifică Cadru didactic universitar la Universitatea Craiova (1963 1966) și la Universitatea "Politehnica" din București (1970 1972). Elaborarea de cursuri universitare pe diferite teme, participarea la reuniuni științifice organizate de către cele două instituții (colocvii, mese rotunde, seminarii etc.) privind științele sociale, publicarea de articole referitoare la conjunctura economică a unor țări din Africa, partenere de afaceri ale României (Maroc, Republica Congo, Gabon, Algeria etc.). Consultant științific la cărți editate privind lărgirea și perfecționarea cadrului juridic al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
nu fusese "abolită") cerea două "perii" de pe fiece pagină. Pe una se aplica ștampila cu "bun de tipar"; alta rămînea la arhiva cenzurii. Din viteză, nu s-a mai trecut greșeala pe al doilea exemplar. Și tot din viteză, ștampila rotundă cu B.T.-ul s-a pus pe pagina albă. Necorectată. Revista s-a tras în cinci mii de exemplare. Napoleon, cum îl numeam pe secretarul general de redacție, a văzut greșeala după ce numărul se difuzase parțial. Niciodată "Ora" n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu s-a putut, Iordan. N-am putut să mă lupt cu trecutul tău, cu vîrsta ta, cu moartea ta. "Bezmetici ca-ntr-un ciclotron/ nu avem vreme să numim/ iubirea moartea/ decît iubi-oarte". Cezar Ivănescu, Poetul. Stăteam la masa rotundă de la Nestor (m-aș fi vrut la "Albina", mîncînd studențește. Lapte acru, foarte rece, cu brînzoaică fierbinte) și încercam să înghit o sofisticată pèche Melba, vag alcoolizată. Nu-ți place? Tu trebuia să rămîi țărancă-n Dorobanț, să coci plăcinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Și-i frig, și burează". G. Bacovia duminică, 3 noiembrie 2002 Am visat (mă persecută visul ăsta) că plouă cu gheață peste mine. Numai că boabele de grindină se preschimbă-n ochi. Globi fără vedere, reci, seci. Ochi cu pupile rotunde, oarbe, rostogolindu-se ca după un masacru suprarealist. Tano mă atinge pe obraz cu limba lui aspră și fierbinte, să mă trezească. Iarăși am lăsat deschisă ușa de la antret, iarășișiiarăși a putut ajunge în dormitor, lîngă pat, să-mi lingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]