1,850 matches
-
curtea școlii răsună, nu o dată, ca străzile și piețele orientale. Băieții se numesc: Natan, Naftulea, Aron, Alter, Israiel, Meer, Mendel, Bureh, Osia, Iucle, Șloim, Nusem, Mișilem, Buium, Melik, Ghidali, Ușer, Ioil, Bercu, Hoișie, Zelic, Noe, Șmil, Șaie, Iosia. Fetele: Dvoera, Roza, Haia, Ghina, Riva, Crența, Hanța, Mința, Perra, Șifra, Marrim/ Miriam, Estera, Sofia, Reiza, Șura, Rifca, Ruhla, Ghizela, Frima, Elli, Miria, Male, Arieta, Perla, Etla, Clara, Blima etc. „Jidovirea” înseamnă, nu în ultimul rînd, o altfel de viață socială. Există „închideri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ochiu-aurorei matinal” („Venere și Madonă”), în timp ce la Caragiale (v. „Groaznica sinucidere din strada Fidelității”) e denumirea unei publicații avidă de senzațional. Bacovia revopsește, dacă pot spune așa, cuvîntul (reamintesc: aurora e „șofranie” la Homer, „roză”/ „trandafirie” la mai mulți autori, „roză verde” la Baudelaire, „portocalie” în cîteva dicționare), și cînd îi dă un vernis sărbătoresc („Aurora violetă/ Plouă rouă de culori -”, sau: „Aurore de aur,/ Și rubin la orizont”), și cînd o înfățișează în ultima fază cromatică („Aurora violetă/ Se pătează
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a venit și În timp ce dansau, Laura Îi spune de propunerea făcut de Pintea, iar acesta Îi spune că este de acord, dar faptul o Întristează pe Laura. Intre timp Titu Herdelea se plimbă prin afara satului și o Întâlnește pe Roza Lang, de care era profund Îndrăgostit. Aceasta mai Întâi Îl ispitește, dar În final il refuză. In capitolul al patrulea, George vede că Ion a intrat și nu a mai ieșit de la Ana. Nici el nu mai era atât de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
drept ca să stea În temniță. Peste două săptămâni a venit În sat profesorul de limba greacă, Maiereanu, În cinstea căruia urma să fie dată o petrecere. Titu nu știa cum să facă să o invite la această petrecere și pe Roza Lang, dar aceasta fusese invitată Împreună cu soțul ei la o altă acțiune.Totuși Titu reușește să aibă o aventură cu Roza, dar Îi păștea pericolul să fie prinși de către soțul ei, polițaiul bețiv. Intre timp, Ana Îl vestește pe Ion
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să fie dată o petrecere. Titu nu știa cum să facă să o invite la această petrecere și pe Roza Lang, dar aceasta fusese invitată Împreună cu soțul ei la o altă acțiune.Totuși Titu reușește să aibă o aventură cu Roza, dar Îi păștea pericolul să fie prinși de către soțul ei, polițaiul bețiv. Intre timp, Ana Îl vestește pe Ion că este Însărcinată, iar vestea l-a bucurat, că așa se putea căsători cu ea, ca să pună mâna pe avere. Această
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întâlnească pe tatăl ei, să discute condițiile. Ion se gândea numai la avere și cum o să pună mâna pe pământurile lui Vasile Baciu. In capitolul al șaselea, aflăm că Titu Herdelea va pleca din sat ca s-o uite pe Roza, dar tot timpul și el este cuprins de ramușcări. Se face o plângere Împotriva lui Ion din partea preotului, În baza faptului ca este un element periculos pentru sat. Dupa ce s-a sfătuit cu Vasile Baciu, iar acesta a fost
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
școlar ungur, pentru toate falsele alegeri și falsa democrație. Cu toate acestea, Ion mai avea curajul să apară În fața lui Herdelea, și chiar În casa lui. In acest timp, Titu se gândea la fel ca altă dată, din ce În ce mai mult la Roza Lang, pentru asta se Întoarce În Jidovița. O găsește pe aceasta acasa, singura, plângând, pentru că subinspectorul Horvat l-a găsit pe Lang beat, și din această cauză a vrut să-l destituie din funcție. Laura se căsătorește cu George Pintea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
In capitolul al șaptelea se relatează conflictul dintre Zaharia Herdelea si preotul Belciug, cauza fiind Ion. Acesta află că nu poate intra În posesia pământurilor, cum i se promisese Înainte de căsătorie. Tot În acest capitol, Titu Își dă seama ca Roza Lang nu merită dragostea lui, pentru că, după ce a plecat din sat, În timp ce el suferea, Roza s-a consolat cu cine a putut. Din cauză ca Ion a fost Înșelat de către tatăl Anei, acesta vrea să se răzbune. Într-o zi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ion. Acesta află că nu poate intra În posesia pământurilor, cum i se promisese Înainte de căsătorie. Tot În acest capitol, Titu Își dă seama ca Roza Lang nu merită dragostea lui, pentru că, după ce a plecat din sat, În timp ce el suferea, Roza s-a consolat cu cine a putut. Din cauză ca Ion a fost Înșelat de către tatăl Anei, acesta vrea să se răzbune. Într-o zi o așteaptă pe Ana și o ia la bătaie, crezând că ea sa Înțeles cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Însărcinată. Au luat-o durerile facerii și a născut un băiat, ajutată fiind de Zenobia. Ion era impresionat, țipetele copilului Îl bucură, dar Îl și supără În același timp. Titu a călătorit până În satul Lusca, purtând-o În inimă pe Roza. După ce s-a stabilit acolo, a cunoscut o Învățătoare de 25 de ani, pe nume Virginia și s-a Îndrăgostit. In ziua de Sf Petru, a fost botezat copilul lui Ion pe nume Petre. Herdelea află ca va fi suspendat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exemplu). La 28 de ani a părăsit Letonia și s-a mutat în Statele Unite, iar acum este convins că a luat cea mai bună decizie. Acolo, cel mai dor i-a fost de linia orizontului, desenată subțire deasupra Mării Baltice. Pe Roza a iubit-o. Era cea mai frumoasă femeie pe care o întâlnise vreodată. A murit într-un accident de mașină pe când avea doar 39 de ani. „Toți luăm decizii pe care le urmăm ținând pumnii strânși, sperând să fie bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
tablou fermecător a obiceiurilor românești de altădată și trece drept una dintre cele mai desăvârșite creații din poezia românească. A tradus Eneida în versuri românești, din Dante și Sacontala de Kalidasa. C. Cosco publică frumoase versuri prin reviste, ca și Roza Covrig. Șt. Cruceanu plânge cu emoționante Lacrimi; Maria Cunțan are o grație tandră și tristă. A.C. Cuza are un spirit mușcător. Davidescu și-a jurat să întinerească prozodia. Traian Demetrescu a avut o sensibilitate ascuțită și maladivă care s-a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
linguri de smântână, o legătură de mărar. Se toacă ardeiul și se pune la călit cu puțin ulei, sare, trei căței de usturoi tocați mărunt, două lingurițe de muștar, patru lingurițe de smântână, o legătură de mărar. SOS DE TOMATE ROZA Două cepe, 1 kg. de roșii, 100 ml de ulei, o lingură de zahăr, o lingură de făină, doi ardei roșii, 250 ml de apă, o linguriță de cimbru, sare, piper, delicat, după gust, o lingură de pătrunjel tocat fin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
fiarbă puțin. Scoatem sepia și lăsăm ceapa să fiarbă 25 de minute. Dăm gust de sare și piper. Se servește câte o sepie și două linguri de ceapă, cu decor de mentă și felii de roșii. ȘALAU CU SOS DE PESTE - ROZA Două bucăți de șalău ( doi pești întregi ) curățați și stropiți cu oțet și sare, macerați timp de două ore, apoi clătiți cu apă rece se scurg cu un prosop și se prăjesc pe ambele părți în 200 gr. de unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
o adăugăm peste ceapa fiartă și amestecăm bine să nu se formeze cocoloși. Dăm gust de sare, piper și fierbem timp de cinci - șase minute, apoi adăugăm carnea porționată, decorăm cu mărar tocat fin sau pătrunjel verde. RULADĂ DE PUI - ROZA Un pui se dezosează cu grijă ca să rămână pielea întreagă. Se bate cu ciocanul, se condimentează, apoi se umple cu o ceapă tocată fin și călită în unt, o bucată de piept de pui tocat mărunt, puțină boia dulce. Dăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
linguri de ness și un pachet de vanilie. Cu această cremă umplem foile - foaie de cocos, cremă, foaie cu stafide, cremă, foaie de cocos și puțină cremă pe deasupra, apoi tapetăm cu nucă sfărâmată. PRĂJITURĂ CU NUCĂ ȘI GLAZURĂ DE CIOCOLATĂ - ROZA I Foaia - șapte albușuri, zece linguri de zahăr, două linguri de făină, șapte linguri de nucă de cocos, coajă și zeama de la o lămâie, un praf de copt, o foaie de napolitană. Se bat albușurile spumă cu zahăr și un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
linguri cu vârf de nucă prăjită, o lingură de cacao, apoi dăm tava la cuptor până se întărește deasupra. Scoatem tava din cuptor și punem deasupra 150 gr. de ciocolată topită și lăsăm la răcit. PRĂJITURĂ CU NUCĂ ȘI STAFIDE - ROZA II Foaia I - șapte albușuri, zece linguri de zahăr, șapte linguri de nucă de cocos, două linguri de făină și un praf de copt. Se bat albușurile spumă cu zahăr, adăugăm nuca, făina și praful de copt. Tapetăm o tavă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de margarină se face un sirop care se toarnă fierbinte peste prăjitura tăiată, iar după aceea se acoperă cu nucă măcinată și se întoarce prăjitura cu nuca în jos. La final, pe deasupra se presară foarte bine nucă de cocos. PRAJITURA ROZA Blat crocant - 100 g unt, 2 linguri de smântână, 2 linguri de zahăr, 150 g cereale Musli. Se topește untul, apoi adăugăm zahărul, smântâna și cerealele. Aluatul - 250 g făină, 1 praf de copt, o vanilie, 2 ouă, 2 linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
blatul copt. Deasupra se pune o glazură făcută din trei linguri de cacao, cinci linguri de zahăr și trei linguri de apă. Se fierbe până se leagă, iar după ce s-a răcit, se adaugă peste compoziție crema de unt. PRĂJITURĂ ROZA 5 ouă, 300 g zahăr, 200 ml ulei, o linguriță de amoniac, coajă și zeama de la o lămâie, 800-1000 g făină și o vanilie. Se bat ouăle spumă cu zahăr, adăugăm uleiul, vanilia, lămâia, amoniacul și la urmă, făina pentru ca
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
crema în volum. Adăugăm ouăle, nessul și coniacul. Foile le însiropăm cu cafea și vanilie, apoi punem în ordine: foaie, cremă, foaie, cremă, foaie, gem sau dulceață, foaie, cremă și pe ultima foaie adăugăm puțină cremă și nuca măcinată. PRĂJITURĂ ROZA - ÎN 3 CULORI Aluatul - 400 g făină, 1 praf de copt, 120 g untură, 120 g zahăr, 1 ou și smântână cât se cere pentru a se lucra ușor. Se împarte în trei și se fac 3 foi pe dosul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
polițienească. Comparăm cercei, machiaje, studiem fiecare detaliu din jur. Elisabetta din Maria Stuarda e roșcată, feroce, opulentă și la Nisa, și la Chicago, dar numai la Bologna poate să scrie Vietato fumare pe zidul din spatele ei... — În afară de Oktavian din Cavalerul Rozelor, ați mai regretat vreun rol nefăcut? — Pe ăsta în mod special, pentru că îl pregătisem încă din Conservator, cu doamna Arta Florescu. M-au cerut la Teatro Colón din Buenos Aires, la Wiener Staatsoper, dar se suprapuneau mereu pe contractele de la Met
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
căldură și o umiditate, de eram afro în mod natural! Am fost la Săo Paulo în juriul Concursului Maria Callas, în Argentina, la Buenos Aires, unde am cântat Falstaff cu Alain Fondary și unde mă cereau în mod repetat pentru Cavalerul Rozelor... Din America de Sud, cel mai des am cântat însă în Venezuela, la Caracas. Am mers acolo ani de-a rândul, la Teatrul Teresa Careño, unde venea crema cântăreților lumii. Niciodată nu am auzit aplauze ca după finalul duetului din Norma cu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
într-însul, când proclama fanatismul ca virtute. Cât de vindecat îmi închipui că sunt eu acum, deduc din următoarea împrejurare. Revista Jurnalul literar, serie nouă, a publicat în nr. 21 din mai 1990, pe prima pagină, un articol cu titlul „Roza vânturilor“, datat iunie 1941 (deci reprodus dintr-o gazetă a epocii) și semnat Ion Negoițescu. L-am citit cu stupoare când mi-a picat în mână revista, pentru că nu-mi aminteam deloc de el și nu mi recunoșteam stilul, deși
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
am recunoscut însă decât în metafora ce-l cuprindea pe Sfântul Sebastian. Adolescența mea, fascinată de imaginea frumosului martir, al cărui trup nud l-am contemplat în versiunea pictorilor Renașterii, între care cel mai viu s-a întipărit 207 1. „Roza vânturilor“ e, de fapt, titlul rubricii permanente de pe prima pagină a revistei Jurnalul literar, iar nu al tabletei „Puterea de suferință“, atribuită lui I. Negoițescu. Metafora „Sfântului Sebastian“ poate fi un argument decisiv de atribuire lui I. Negoițescu a textului
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
un cuvânt care să nu fie strict parlamentar? Cuvântul "cinic" are a face tot așa de puțin cu cuvântul grecesc Kucov (câne, și încă nelegiuit și spurcat) precât de puțin are a face d-l C. A. Rosetti cu partidul Rozei Roșie din Anglia"525. Cea de-a șasea ipostază a jurnalistului Eminescu, artistul, se înscrie pe linia contaminărilor constante dintre creația artistică și cea publicistică. În acest sens, materia densă a articolelor de ziar încorporează elemente de poetică artistică, de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]