3,212 matches
-
-n copac, cocoțați Într-un cireș Înalt din fundul grădinii unui vecin. De-acolo, de sus, se vedea totul prin curțile din dos, cele pe care de la drum nu ai cum să le zărești. În bătătură la noi, bunica Întindea rufele pe culme. Al dracului hoț mă Întărâtă: „N-ai curaj să te duci până În curte, să iei de pe sârmă gogoșarii mă-tii mari, să vii cu ei până aici și să-i duci Înapoi!”. Am pus pariu pe cinci lei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Basarabia cea înstrăinată și urgisită va reveni curând la trupul țării.” Daniel Corbu In memoriam, Grigore Vieru sau Poezia cu strigăt existențial, Convorbiri literare, Iași, ianuari e 2009, p.52 MAMA Ba culege tufele - Cu bobițe coapte Ba ne spală rufele Trează de cu noapte. Ba‐ n câmpu‐ lăicerului Țese la flori calde. Toată roua cerului Pe măicuța cade. MÂINELE MAMEI Când m‐am născut, Pe frunte eu aveam Coroană‐ mpărătească A mamei mână părintească, A mamei mână părintească. Duios, o
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Cunoșteam la perfecție orice cută de teren, orice tufă vegetală sau grupuri de pomi aflați în vecinătatea noastră. Nu uit că, în ultima zi a lunii mai, Ghiță al meu mi-a spus că rămâne la cort pentru a spăla rufele noastre. - Bine, Ghiță, spor la treabă, și l-am lăsat, în timp ce eu mi-am văzut de treburile mele în calitate de comandant de pluton - responsabil. Foarte bucuros și meșter la treabă, Ghiță a terminat ce-și propusese, rămânându-i destul timp să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
pereții de pin suedez, băncile de pin suedez, prosoapele mari și pufoase, porii care se deschideau și eliminau toxinele? Nu vedeam decât camera asta minusculă, cu pereți de piatră, cu podeaua de ciment pe care se găseau câteva coșuri de rufe din plastic roșu. — Nu prea arată a saună, am reușit să spun. —Saună e numai o poreclă, a spus Chris privindu-mă cu atenție. Pentru că atunci când ne spălăm și ne uscăm rufele, se face groaznic de cald. înțelegi? Există și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ciment pe care se găseau câteva coșuri de rufe din plastic roșu. — Nu prea arată a saună, am reușit să spun. —Saună e numai o poreclă, a spus Chris privindu-mă cu atenție. Pentru că atunci când ne spălăm și ne uscăm rufele, se face groaznic de cald. înțelegi? Există și o saună adevărată? am întrebat eu ținându-mi răsuflarea. După o pauză care părea să dureze o veșnicie, a venit și răspunsul. Nu. Toate visele mele s-au năruit. însă simțeam mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Margaret spusese că în toți cei treizeci și opt de ani de când era în învățământ nu întâlnise o fetiță așa de bine-crescută. Anna cea cu fundulețul mirositor dormea în pătuțul ei, iar mama era afară, la sfoara pe care atârna rufele, ceea ce se traducea printr-o excursie de câteva ore în care mama stătea în picioare lângă gard și vorbea cu doamna Kilfeather, mama Angelei, cea cu bucle blonde și angelice. Am târât un scaun galben, din răchită împletită, până lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sunt obligată să le stau aici, i-am explicat nervoasă. —Și eu plănuisem să scap după primele trei săptămâni, mi-a spus ea printre dinți. Dar atunci l-au adus pe nenorocitul ăla cu care sunt măritată și coșul cu rufe murdare a fost răsturnat în public. M-au amenințat cu o dispoziție judecătorească, iar acum trebuie să stau până la sfârșit. —Ei..., am zis eu cu stângăcie. O să-mi fie dor de tine, am adăugat, dându-mi seama că aia era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
într-o rână, către ușă. Nu, stai puțin, mi-a spus Luke privindu-mă într-un fel foarte ciudat. Ai noroc. Ți-ai lăsat aici o pereche de chiloți și i-am spălat cu hainele mele. Luke, maestrul în spălatul rufelor, te-a salvat! a adăugat el întunecat. Aproape c-am început să urlu. Simțeam că încep să-mi apară broboane de sudoare pe frunte. —Uite ce e, Luke! Nu m-am mai putut opri. Nu stau la tine în seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
2 Era una din zilele bune ale Evei Wilt. Viața Evei era constituită din zile, zile bune și zile „din alea“. Zilele erau pur și simplu zile, cele în care nu se întâmpla nimic rău și ea reușea să spele rufele, să dea cu aspiratorul în camera de zi, să spele ferestrele, să facă paturile, să facă baia lună, să curețe și să dezinfecteze vasul de toaletă cu Harpic, să se ducă până la Centrul Comunitar „Armonia“ și să ajute la xeroxat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
absent. — Deci, tot musaca a fost... Al dracului Bazil! A pus suc de roșii, dar nu e rea. Zurliul face și asta, așadar zurliul știe și asta. — Vasile gătește excelent. Da’ nu-l lasă Jeny. Să-l vezi cum calcă rufele. Extraordinar, ca o englezoaică de la curtea reginei. Iar când gătește, e perfect. Numai că la el nu are același efect terapeutic ca la Jeny. Deși îi face bine și lui, sunt sigur. Ți-am spus, gospodăria îl ocupă, îl liniștește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
împărțit mamele voioase, eu cred că eram la capătul rândului. De fapt, cred că nu eram nici măcar prin zonă. Probabil n-am fost în stare să găsesc rândul ăla. Nu plătesc chirie, dar îmi plătesc șederea aici călcând aproape toate rufele și cumpărând băutură pentru ai mei din duty-free-uri. Mama mai vine uneori în călătorii cu mine și stă cu mine la hotel. Îi place în mod deosebit New York-ul și doarme în celălalt pat din camera mea. Are un adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Mă atrăgea cu siguranță drumul în trenuri mizere care îmi amintesc de copilărie. Dimineață la patru să te trezești în chiotul lung al trenurilor, într-un apartament străin la un etaj superior de bloc, în camera cu balconul pe care rufele roșii ale vecinei cu copii mulți înțepeniseră de la frigul care se lăsa spre dimineață. Eram bineînțeles copil, cu spaimele de rigoare, și nu aveam nici o grabă să plec undeva. N-am nici o grabă să plec undeva ori să trec la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de două stații, răspunde ea). Am nimerit pe culoar cu doi tineri, de undeva din Țara de sus după accent și bronzul inconfundabil. Umblau după un loc privilegiat pentru bagajul lor, o raniță cât toate zilele deschisă, în care peste rufe încerca să doarmă un copil de câteva luni. Tot cu el în geantă, îmi povestește ea, am făcut anu-ăsta Ungaria, dar să știți, domnule, nu se compară, acolo așé de curat îi trenul că nu ți-i silă, aicea trebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
putea să alunece și să cadă în orice clipă. Când trec pe lângă el, îmi închid ochii. Pe stradă e un orb care vinde yame. Par a fi vechi ca lumea. Lângă el e prăvălie de cărbuni. O femeie însărcinată spală rufe în fața unei grămezi de cărbuni. Cei doi copii mici ai ei, cu pantalonașii rupți în spate, se joacă în cărbuni. Poponețele lor sunt acoperite de negreală. Alături e un atelier de tâmplărie. Tâmplarul face niște găleți uriașe. Copilașii săi ajută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
felicită pentru urcarea soțului ei la putere și întreabă dacă Doamna Mao se compară pe ea însăși cu doamna Roosevelt. Fairlynn o descrie pe doamna Roosevelt, realizările ei în politica americană și istoria occidentală. Soția lui Mao ascultă în timp ce spală rufele soțului și copiilor într-o găleată. Apa e rece ca gheața. Spală castroanele și tigăile, curăță oala de noapte. Mâinile i se umflă de la ger. Săpunul îi alunecă printre degete. Într-o noapte, încerc să discut cu Mao despre doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
delicatesuri, decizând soarta morcovilor, a gogoșarilor și a cartofilor, analizând competent gustul mâncèrurilor, spèlând vasele aș vrea s-o vèd și, de ce nu, chiar la piațè, târguind un kilogram de brânzè telemea, aș vrea s-o contemplu întinzând în baie rufe la uscat, ea râzând neîncrezètoare când Matei își manifestè cu o seriozitate copilèreascè, dar comicè, aceste dorințe domestice, fiind sètulè de toate activitèțile gospodèrești în care, oricât de mult s-ar strèdui, nu vede decât o golgotè repetabilè și fèrè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
la casa de oaspeți din Brădet, da, toarășu’ colonel? Partea a doua Adevărata Ithacă Capitolul 10 Telemac la aeroportTC "TELEMAC LA AEROPORT" N-am altceva de văzut decât vârfurile plopilor, chelite de toamna care se apropie, antenele de televizor și rufele din balcoanele de vizavi etc., adică vederea obișnuită de la fereastra unui apartament de locuințe, proprietate personală, etajul șapte În Militari, Balta Albă, Pantelimon, Berceni sau oricare dintre noile și frumoasele noastre cartiere din glorioasa noastră patrie. Profit de faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
cu picioarele, dar ar fi ceva elemente, fă-l și pune-un exemplar În mapa mea și pe ăsta! Capitolul 16 Telemac În regatul lui Hades Am tras perdeaua ajurată peste vederea cu plopi, antene de televizor, balcoane pline cu rufe jerpelite, butoaie de varză și murături, tot ce se vede de la etajul șapte al blocului din Militari. Am făcut o cursă până la cutia de scrisori, nu venise nimic de la Rectorat, deși Casandra Pisăloagă i-a dus săpunurile FA și deodorantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
adânc, viață? Partea a treia Sfaturi pentru Telemac Capitolul 17 Ulise adolescent Parterul unei case-tip din Sudul anilor ’30, construită cu banii unor emigranți Întorși din America și refăcută acum zece ani. Terasă la ultimul etaj, ferestre mici cu rufe colorate atârnate, Între ele, pe frânghii. Prin ușa deschisă se văd copacii bătrâni din curte cum freamătă: bate un vânt cald, subțire, aici e Încă vară. Un living imens, pe jos gresie În culori șterse, În capăt bucătăria cu pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
dispăru repede și intră în laborator. Știa că ea va veni să-l caute, așa că se apucă să-i prepare cele două poțiuni. Guibert o întâlnise prima oară în timpul refugiului. Trăia din ajutoarele pe care statul le acorda refugiaților. Spăla rufe într-o copaie mare, în noroiul din preajma fântânii de la porțile Toulonului, cu picioarele goale vârâte în niște cizme soldățești. Alături erau Paolina și Elisa, surorile tânărului Napoleon. Încă de pe atunci Marioritza avea o mare influență asupra lui. Tendința de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
doar coloanele svelte ale foișoarelor sau albul vreunei bănci de marmură. Dar zgomotele veneau, de obicei, din partea cealaltă, dinspre podul Cilibiului, pe care treceau mereu butcile cu coșul ridicat hodorogind pe bârne. Aproape de stâlpii podului veneau de obicei femeile. Spălau rufe, în timp ce copiii alergau pe tăpșane sau se scăldau în apele râului, printre rațe, gâște, broaște și bivoli. O mare liniște înghițise acum râsetele și cântecele femeilor, strigătele copiilor, orăcăitul broaștelor și mugetele prelungi ale bivolilor care, spre seară, veneau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
am dus noi În Ardeal - convenabil e să nu plătești chirie, banii din salar să-i trimiți la Alba Iulia, să nu-ți placă mâncarea gătită de mama, dar s-o mănânci și să mai ceri; să nu-ți speli rufele, să le pui În coșul nostru, să ți le spele mama, ca din nebăgare de seamă... - Fată dragă, zice mama la un moment dat, Îmi pare rău că ajungem să discutăm astfel de lucruri... Dar știi bine că n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Le ia, le citește, dar nu știu cum se face că chiar atunci tata Îi strigă de mai Încolo să deie fuga, că a intrat Dumana-n vie. Mama aleargă să alunge vaca. Se Întoarce cu ea de funie... - Dumana, cea care mânca rufele de pe frânghie? - Aceea. Bună, vacă, nu numai de lapte... Zice mama: «Haramu-ista di vacă, mi-o hrâștit hârtiile din mână și le-o mâncat, da’ dac-așteptați câteva ceasuri, să le deie-napoi...» Atunci bătrânul se mânie și-i trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fașă. Dar cum? Când se plictisiră de bucătărie, se apucară să facă ziarele ferfeniță; șterpeliră pieptenele lui Ammaji și-l înfipseră sus într-o creangă, rupseră spițele de la umbrela lui Sampath, lăsând-o stricată și plină de găuri. Traseră jos rufele de pe tufele de lantana, unde fuseseră lăsate la uscat. Pinky scutură o creangă înfrunzită strigând: — Ticăloaselor! Duceți-vă înapoi în junglă, unde vă e locul, însă ele săreau în cercuri, pe jumătate drapate cu haine, trăgând sariuri și cearceafuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
o dată, cu totală lejeritate. După ce a aruncat noile achiziții pe pledul din blană care acoperea patul uriaș din mahon, Julia s-a dezbrăcat de jeanși, pulover și sutienul din material de tricou și le-a aruncat hainele în coșul de rufe aflat în colțul băii care deservea doar dormitorul lor. Julia era genul de femeie de lux de cinci stele. Orice era mai jos de acest standard nu era destul de bun pentru ea. Pentru Julia, compromisul însemna să-și seteze pătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]