1,409 matches
-
orașului încă dinainte ca Pachauti să ajungă la putere. A existat, însă, un plan al orașului, și două râuri au fost canalizate în jurul orașului. Orașul incas original, despre care se spune că a fost înființat în secolul XI, a fost ruinat de Francisco Pizarro în 1535. Însă, mai există rămășițe, care să ateste existența incașilor pe aceste teritorii, cum ar fi Templul Soarelui. Printre cele mai notabile clădiri din oraș se numără catedrală Sânto Domingo. În apropiere de oraș se află
Cuzco () [Corola-website/Science/307273_a_308602]
-
considerabil, primarul a decis să le demoleze pentru a ridica un teatru național. Proiectul nu a fost realizat însă, iar în locul edificiului cultural, a ridicat Hotelul Traian. Cheltuielile de construcție a hotelului au fost foarte mari și practic l-au ruinat. A pierdut în final cele două hoteluri pe care le-au câștigat creditorii săi, însă a primit o cameră și o masă gratuită zilnică la restaurantul Hotelului Traian. Scarlat Pastia și-a pus averea și puterea de muncă în slujba
Scarlat Pastia () [Corola-website/Science/307345_a_308674]
-
ignorat ordinul lui de a nu cumpăra imediat lucruri scumpe cu partea lor de bani furați. Apoi, Tommy este ucis pentru uciderea lui Billy Batts, fiind păcălit să creadă că urmează să devină membru al Mafiei. Prin 1980, Henry este ruinat de consumul de cocaină și de insomnie, el încercând să organizeze o afacere cu droguri, cu asociații săi de la Pittsburgh. Cu toate acestea, el este prins de către agenții de la Narcotice și trimis la închisoare. La eliberarea sa, Karen îi spune
Băieți buni (film din 1990) () [Corola-website/Science/308580_a_309909]
-
menționați uneori de Sappho - au deținut diferite funcții pe insulă. Herodot ("Istorii" II) poveștește pe larg despre o aventură sentimentală a lui Caraxos în Egipt, la Naucratis, unde, sosit cu o încărcătură de mărfuri din Lesbos, era gata să se ruineze pentru o preafrumoasă curtezană, Doricha. Într-un lung poem, plin de admonestări, din care s-au păstrat câteva rânduri, Sapho își îndeamnă fratele să revină pe calea cea bună. Cu privire la viața intimă a poetei părerile sunt împărțite. Notița biografică din
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
pe tron, a făcut noi daruri, bani și alimente. În anul 1754, domnitorul Matei Ghica (1753-1756), fiul lui Grigore al II-lea Ghica, i-a ajutat pe călugări să-și repare și să-și consolideze schitul care începuse să se ruineze, construind în locul bisericuței de lemn o biserică în întregime din piatră. Cu binecuvântarea mitropolitului Iacov Putneanul, biserica a primit un nou hram: “Adormirea Maicii Domnului”. Pe la anul 1755, domnitorul Matei Ghica rânduiește ca epitrop al acestui schit pe biv-vel jignicerul
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
a primei jumătăți a secolului al XVII-lea. Au fost scoase la iveală mai multe complexe de locuire din secolele XV-XVII. În perioada 1957-1965 o parte a ansamblului arhitectural al Mănăstirii Zamca a fost restaurat , fiind reconstruite zidurile care erau ruinate, după cum indică o dungă albă trasată pe cărămizile din zidul de incintă. În anul 1994 s-a început să se efectueze lucrări de stabilizare și restaurare a întregului monument. Lucrările au avansat lent din cauza lipsei banilor, biserica a fost văruită
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
din caietul de venituri și cheltuieli al egumenului Visarion (1798-1815). Pentru a o repara, Visarion s-a împrumutat, dar se pare că a luat mai mulți bani decât îi trebuiau, invocând, cum ne spune inscripția faptul că mănăstirea s-a ruinat total, căzând și biserica și clopotnița și paraclisul, dar și hanurile, metocul de la Vălenii de Munte și prăvăliile de la București”. După acest moment situația s-a mai restabilit un pic. Rudele ctitorului aveau dreptul să dezînchine mănăstirea în momentul descoperirii
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
neoclasic. În anul 1948 biserica mănăstirii a fost închisă cultului de comuniști. Din 1949, Palatului Cotroceni a fost transformat de comuniști în Palatul Pionierilor. În perioada când clădirea a funcționat ca Palat al Pionierilor, mănăstirea din curtea sa s-a ruinat complet. Cutremurul din 1977 a afectat-o iremediabil. După 1977, Palatul Cotroceni a fost folosit de Nicolae Ceaușescu drept casă de oaspeți. În anul 1984 Nicolae Ceaușescu a hotărât ca biserica veche, construită de Șerban Cantacuzino, să fie dărâmată. Atunci când
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
se află turnul clopotniță, construit în manieră neoclasică, purtând pe cele patru laturi coloane zvelte în stil ionic. Autorul planului turnului clopotniței este arhitectul Martin Kubelka, care a realizat și planurile „palatului de pe ziduri“. Cum vechiul turn de piatră se ruinase, arhimandritul Ioasaf Voinescu l-a refăcut între anii 1819-1833, el păstrându-se și astăzi în condiții foarte bune. Pe frontonul clopotniței, este săpată o inscripție în care este scris: Deși din această pisanie s-ar deduce că turnul a fost
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
regulă până în zece hectare, majoritatea țărânilor a recurs din nou la folosirea animalelor de muncă, a căilor, a boilor și chiar a vacilor, pentru a ara pământul și pentru a căra recolta. În tot acest timp, fostele SMA-uri erau ruinate de către ,reformatorii, postrevolutie.
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
, situată în comuna Comana din județul Giurgiu, Muntenia, România, este un edificiu religios inclus în "Lista monumentelor istorice din România" cu codul de clasificare ctitorit de Vlad Țepeș în anul 1461, cu rol de mănăstire-cetate (ruinată până la finele secolului al XVI-lea). Locul pe care a fost înălțată mănăstirea era odinioară o insulă, în mijlocul mlaștinilor, iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, ușor de incendiat
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
secolele XIV-XV localitatea cunoaste o decădere. La un moment dat, în anul 1345 este iarăși distrusă, din ordinul sultanului mameluc, de teama de a nu servi drept bază unei noi cruciade . Mărturie sunt însemnările călătorului Cotwyk care găsește Yaffa complet ruinată la sfârșitul secolului al XV-lea , precum și vizitatorul evreu din Italia , Rabbi Meshullam din Volterra în anul 1481. După cucerirea Palestinei de către sultanul otoman Selim I în anul 1516, Yaffa mai păstrează o anumită însemnătate în comerțul regiunii și în
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
Mănăstirea Humor în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților ""sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri"". După desființarea mănăstirii, chiliile s-au ruinat aproape complet. Biserica a fost transformată în biserică parohială. În clădirile din fostul ansamblu monahal a funcționat o școală pentru copiii localnicilor, iar din 1850 acestea au fost folosite ca depozit pentru materialele autorităților austriece. După Unirea Bucovinei cu România
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
menționat următoarele: Toader Bubuiog a construit, odată cu biserica, și chilii pentru călugări și ziduri înconjurătoare, potrivit obiceiului existent în acea epocă. Chiliile au fost reparate și reconstruite în secolul al XVIII-lea. După desființarea mănăstirii în 1783, chiliile s-au ruinat aproape complet. În clădirile din fostul ansamblu monahal a funcționat o școală pentru copiii localnicilor, iar din 1850 acestea au fost folosite ca depozit pentru materialele autorităților austriece. În prezent, din aceste chilii nu mai există decât niște ruine pe
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
și pre Nichita."" Cronicarul scrie că decapitarea harmanului a constituit începutul unei puternice mișcări boierești împotriva domnitorului. Din întreg ansamblul de clădiri construite de Luca Arbore s-a păstrat până în zilele noastre doar biserica. Curtea boierească a Arboreștilor s-a ruinat în decursul timpului, fiind distrusă de un incendiu. Pe la sfârșitul celui de-al treilea sfert al secolului al XIX-lea, terenul pe care se afla curtea a ajuns în proprietatea unui anume Ion Vichiuc, care a dărâmat-o. Prin anul
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
în urma conflictelor armate dintre Curuți si Lobonți din anii următori. Zidul și bastioanele au fost refăcute treptat de către principii Gabriel Báthory (1608-1613), Gabriel Bethlen (1613-1630) si Gheorghe Rákóczi I (1630-1648). Mai târziu, zidul și bastioanele și-au pierdut utilitatea militară, ruinându-se și cedând locul unor construcții civile. Se mai păstrează în prezent un fragment de zid în lungime de 25 m la aproximativ 40 m sud de biserică, paralel cu strada Mircea cel Bătrân, între biserică si curțile caselor învecinate
Ruinele fortificației medievale din Turda-Veche () [Corola-website/Science/306928_a_308257]
-
Hlincea"" sau mănăstirea ""numită Zota, la Hlincea"". La 8 septembrie 1591, domnitorul Petru Șchiopul a părăsit Țara Moldovei, împreună cu doamna Maria, fiica sa și soțul acesteia, Zottu Tzigara. La începutul veacului al XVII-lea, Mănăstirea Hlincea a început să se ruineze din cauza faptului că Mănăstirea Dionisiu nu a mai trimis călugări și nu s-a îngrijit de mănăstire, lăsând-o pustie. Domnița Maria s-a întors în Moldova în august 1616, în timpul domniei vărului său, Radu Mihnea (1616-1619), și a regăsit
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
Miron Barnovschi-Movilă al Moldovei (1626-1629, 1633) a întărit la 17 ianuarie 1626 prin însemne de hotar stăpânirea Mănăstirii Hlincea asupra terenului din jur. Închinarea Hlincei către Mănăstirea Galata nu a fost mai prielnică așezământului monahal, care a început să se ruineze. Într-un document din 26 noiembrie 1662, care consemnează reparațiile efectuate în timpul domniei lui Vasile Lupu, se menționează că Mănăstirea Hlincea ""a fost pustiită din vremuri de demult și nimic n-a fost la acea sfântă mănăstire: nici chilii, nici
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
inteligent, dar cu un fizic slab, cu pielea palidă și un corp subțire, prost proporționat. Acest lucru era în contrast puternic cu tatăl său, care era înalt, puternic și cu un păr roșiatic. Humbert al II-lea, Delfin de Viennois, ruinat din cauza incapacității sale de a mări taxele după o cruciadă în Palestina, și fără copii după moartea singurului său fiu, a decis să vândă Dauphiné, care era un fief al Sfântului Imperiu Roman. Cum nici papa nici împăratul nu au
Carol al V-lea al Franței () [Corola-website/Science/307843_a_309172]
-
În acea biserică se slujea numai de câteva ori pe an, dar apoi, în anii '60 ai secolului al XX-lea, lăcașul de cult a fost folosit ca depozit pentru diverse materiale de construcții și, fiind complet neglijat, s-a ruinat în întregime . În anul 1992, a fost inițiată refacerea Mănăstirii, din inițiativa mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei și cu purtarea de grijă a episcopului-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Calinic Dumitriu Botoșăneanul. PS Calinic s-a ocupat personal de întocmirea
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
mănăstirești, domeniile și bunurile mănăstirii trec în proprietatea statului, în timp ce Palatul doamnei Dafina este transformat în școala satului și casă parohială. Ca urmare a pierderii proprietăților care aduceau venituri mănăstirii și a plecării călugărilor la alte mănăstiri, biserica s-a ruinat, catapeteasma putrezind cu totul. O primă serie de lucrări de restaurare s-au efectuat în 1875. Ulterior, în anul 1902, s-au efectuat o serie de reparații interioare și s-a înlocuit catapeteasma cu cheltuiala preotului paroh Gh. Mereuță și
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
de la intrare și s-a înlocuit tabla de pe acoperișul bisericii cu tablă galvanizată. În iulie 1991, după o perioadă de părăsire a mănăstirii în timpul regimului comunist, timp în care biserica și Palatul domnesc al doamnei Dafina au început să se ruineze, tradiția monastică a revenit la Bârnova, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei redându-i statutul de mănăstire de călugări și acordând binecuvântare ieromonahului Calistrat Chifan de a se ocupa de reorganizarea mănăstirii. Începând din anul 1997, starețul mănăstirii este
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
bază) și de 1,00 m (înspre partea superioară). Materialele de construcție provin din rezervația paleontologică Repedea aflată în apropiere, fiind calcare sarmatice sfărâmicioase, de slabă calitate. Rezistența scăzută la intemperii a acestor materiale a făcut ca zidul să se ruineze în timp, el fiind refăcut între anii 1985-1987 pe porțiunile căzute. Zidul era susținut de contraforturi pe toate laturile, dar în prezent s-au mai păstrat doar două dintre acestea pe latura de vest a incintei. Pentru mărirea rezistenței zidăriei
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
secolului al XX-lea, latura stângă a clădirii s-a degradat puternic. Autorii lucrărilor de restaurare începute în 1999 au protejat provizoriu clădirea printr-o șarpantă din lemn peste care s-a pus o învelitoare din pânză bituminată. Zidurile sunt ruinate în prezent, în jurul cărora schelele ridicate în urmă cu ani au putrezit. În comunicarea "Scoaterea din pericol a clădirilor de patrimoniu" prezentată la Conferința Internațională de Structuri Portante Istorice din anul 2007, profesorul Virgil Polizu considera Casa Egumenească a Mănăstirii
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
1802, si s-a reîntors în Statele Unite numai cu ocazia unei invitații din partea președintelui Jefferson. Pâine a ajuns la concluzia că președintele George Washington a conspirat alături de Robespierre la închiderea să. Înfuriat de această trădare, Pâine a încercat să-i ruineze imaginea lui Washington, numindu-l trădător, nedemn de faima să în calitate de erou politic și militar. Acesta l-a descis drept un comandant incompetent și o persoană zadarnica și nemulțumită. Într-o scrisoare deschisă, foarte critică, la adresa președintelui în 1796, Pâine
Thomas Paine () [Corola-website/Science/308310_a_309639]